Cum putea fi oprit tânărul care s-a filmat scotocind după droguri în cel mai mare spital din București

Tudor Duma, un tânăr de 19 ani, cunoscut pe rețelele sociale ca Maru, s-a filmat săptămâna trecută, în noaptea de miercuri spre joi, în spitalul Floreasca din București, în timp ce căuta droguri și medicamente. Maru a postat clipurile pe Instagram și Tik Tok.

„Băi, «nebunilor», am intrat prin efracție în spitalul Floreasca. Băi, e gol, nu știe nimeni că sunt aici, mă duc să fur niște droguri ceva, urați-mi succes adevărat”, afirma el într-una din filmările care au contrariat opinia publică.

Tânărul s-a filmat și cum a luat din spital mai multe flacoane de ser și arăta la cameră inclusiv un cuțit cu care spunea că ar fi putut amenința pe oricine l-ar fi luat la întrebări.

A doua zi, tânărul - anchetat pentru episodul Floreasca de polițiști pentru furt și distrugere - a fost ridicat de procurorii DIICOT după percheziții la apropiați ai lui Vlad Pascu - cel care, aflat sub influența a trei droguri, a accidentat mortal doi oameni în stațiunea 2 Mai.

Procurorii DIICOT au ridicat un kilogram de canabis - drog de risc - în urma celor 11 percheziții domiciliare derulate joi la apropiați ai lui Vlad Pascu, autorul accidentului mortal din 2 Mai. Maru și alți doi tineri au fost arestați preventiv.

Maru a fost reținut și arestat preventiv pentru 30 de zile, alături de alți doi tineri. El e suspectat de trafic de droguri de risc și mare risc, activități cercetate încă din luna ianuarie.

Este suspectat că îi vindea droguri chiar lui Vlad Pascu - cercetat și el în acest caz pentru consum și punere de droguri la dispoziția altora în locuința sa - arestat preventiv pentru ucidere din culpă, după ce în luna august a condus sub influența drogurilor și a accidentat mortal doi tineri în stațiunea 2 Mai.

Devenit notoriu după episodul Floreasca, arestat preventiv ulterior, Maru are la activ alte șase dosare deschise în 2022-2023, pentru deținere de droguri pentru consum propriu și deținere de obiecte periculoase.

Între ele este intercalată o interdicție de protecție obținută chiar de tatăl său, în octombrie anul trecut, după ce tânărul l-a îmbrâncit și l-a amenințat. Polițiștii i-au găsit atunci în cameră șapte cuțite și o sabie de un metru.

În schimb, în trei dintre dosare procurorii au hotărât întreruperea urmăririi penale, la fel cum au decis și în cazul lui Vlad Pascu - la final de 2022, Justiția a hotărât că drogurile cu care a fost depistat erau prea puține ca să justitfice eforturile continuării procedurii penale. Vlad Pascu fusese depistat cu cannabis și la vârsta de 13 ani.

Ulterior, Vlad Pascu a provocat, ca șofer, moartea a doi tineri, iar Maru a intrat la Floreasca precum la el acasă, căutând cu disperare medicamente pentru a se droga.

Ambii au 19 ani și sunt doar doi dintre numeroşii tineri cărora consumul de droguri şi substanţe psihoactive le distruge viețile. Pe ale lor și pe ale altora.

Îi putea opri cineva?

„Totul pleacă din familie!”

O putea face familia, întrucât tinerii pot devin ei înşişi victime ale lipsei de înţelegere şi chiar complicității acestora, spune Andrei Ştefan, directorul programului de prevenţie din ONG-ul Teen Challenge, unde echipe formate chiar din foşti consumatori, reabilitaţi, încearcă să îi ajute pe alţii.

„Dacă un părinte își validează copilul, îl apreciază, vorbește cu el, șansa ca tânărul respectiv să se apuce de droguri este mult mai mică. Vorbim de o persoană care încă nu s-a apucat. Dacă e vorba de un consumator, faci un pas în spate, discuți la calm și consulți un specialist pentru a găsi o soluție”, explică el.

În același timp, sistemul juridic ar putea și ar trebui să acționeze mai eficient în cazul unor abateri repetate pentru care un tânăr ajunge în faţa legii, dar se întoarce la viaţa obişnuită ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, explică expertul anti-drog Cătălin Ţone, cu 20 de ani de experienţă în activităţile operative de combatere a fenomenului.

În cazul lui Maru, instanţa a decis de trei ori, în 2022 și 2023, renunţarea la urmărirea penală.

Două cauze vizau deținerea de droguri și o a treia deținerea de obiecte periculoase. Între timp, tatăl lui se proteja de el printr-un ordin de protecție.

„Se poate face o modificare legislativă care să sune în următorul fel: 1. nu se poate da doar renunțare la urmărire penală, obligatoriu se verifică în instanță; 2. infracțiune de violență coroborat cu infracțiuni de trafic şi consum de droguri, nu se dă renunțare sau casare, se dă doar trimitere în judecată sau ordonanță de reținere”, spune Cătălin Țone.

„La momentul actual procurorul nu are obligaţia să facă acest lucru, este independent, inamovabil și dacă el consideră că îi dă dreptul legea să meargă pe o anumită măsură, mai uşoară sau mai grea, face cum consideră, poate invoca că efortul e prea costisitor în raport cu fapta, că pârâtul are circumstanţe etc.”, adaugă Țone.

În acest timp, „vedem că fenomenul traficului și consumului ilicit de droguri a luat o amploare deosebită, pe care, din nefericire, o resimte întreaga societate”, atrage atenţia expertul anti-drog.

Există trei piloni ai luptei cu drogurile, dar toți trei scârțâie în România, mai spune specialistul: prevenția, combaterea și tratamentul.

Pentru ca tineri precum Vlad Pascu sau Maru (ambii de 19 ani) să nu ajungă la un consum tot mai accentuat și să nu producă tragedii or să îi influențeze negativ (și) pe alții, e nevoie ca încă de la prima deținere de droguri tinerii să fie evaluați și consiliați, subliniază el.

Numărul procurorilor și polițiștilor anti-drog trebuie sporit, controlul la intrarea drogurilor în țară intensificat și, nu în ultimul rând, trebuie înființate în sistemul public de sănătate și centre clinice post-cură de dezintoxicare.

„Tinerii nu știu în ce se bagă cu adevărat!”

De foarte multe ori tinerii care încep să consume droguri nu înțeleg pe ce cale îi poate duce asta, spune Andrei Ștefan, el însuși fost consumator timp de 12 ani, care a renunțat însă de 11 ani și încearcă să îi ajute și pe alții.

„Cred că tinerii nu știu în ce se bagă cu adevărat, acum doar ne uităm la niște rezultate. Dăm adeseori vina doar pe stat şi da, ar trebui schimbate multe lucruri, dar în prima fază cred că părinții ar trebui să fie cei mai responsabili”, spune Andrei Ştefan.

„De multe ori nu facem mai nimic şi împingem copilul spre consum. Nu îi acordăm timp, nu îi asigurăm nevoile emoţionale, în schimb îl «tunăm» şi îi umplem conturile cu bani, îi dăm eventual şi o maşină puternică pe mână şi îi creăm statutul ăsta de mie nu mi se poate întâmpla nimic”, adaugă Ștefan.

Consecinţele se pot răsfrânge şi asupra altora: Vlad Pascu a accidentat mortal doi tineri în staţiunea 2 Mai, având în sânge trei droguri şi este acum arestat pentru omor din culpă.

La rândul său, în filmările sale din spitalul Floreasca, „Maru” făcea diverse semne cu degetele care, potrivit specialistului Cătălin Ţone, reprezintă un limbaj codificat legat de consumul de droguri și starea indusă de acestea; şi arată chiar un cuţit de mici dimensiuni, cu care spune că se poate apăra în caz că va fi luat la întrebări după ce a sustras flacoane cu ser.

La o zi distanță procurorii îl rețineau pentru trafic de droguri, cercetarea declanșată în ianuarie reunindu-se cu o nouă cauză, declanşată în contextul cercetărilor legate de Vlad Pascu.

În acest timp, tânărul posta pe conturile sale de social media clipuri de la petreceri cu oameni căzuți la podea, însoţite uneori de tagul „oxicomanii” - de la oxicodonă (substanţă din gama opioizilor, cu efect asupra sistemului central) se prezenta drept „regele cartierelor”, cu „jachetă mai scumpă decât maşinile părinţilor voştri” sau mânuind macete împreună cu un alt tânăr în faţa unui stadion din Bucureşti.

Autorităţile erau persiflate şi ele: într-un clip, însoțit de haștag-ul „Dedicație pentru Jandarmeria Română” - schițează gesturi de dans pe ritmuri de manele în maşina Jandarmeriei iar în altul ironizează Poliţia care l-ar căuta, în lipsă, la domiciliu.

Asta în condiţiile în care trecutul problemelor sale cu legea este unul stufos, soldat de cele mai multe ori cu renunţarea la urmărirea penală.

Ordin de protecţie, după ce poliţiştii i-au confiscat șapte cuţite şi o sabie de un metru

Doar din 2022 până în prezent, au fost șase cauze în care instanţa a constatat pe rând în cazul Maru-Tudor Duma: deţinerea de droguri, consumul de substanţe psihoactive şi agresivitate la adresa tatălui său, respectiv deţinerea de obiecte periculoase - cuțite, o sabie.

În trei dintre ele s-a dispus renunțarea la urmărirea penală. În cele legate de droguri fapta a fost considerată disproporționată față de costuri

Singura speţă concretizată cu o măsură coercitivă clară a fost cea prin care tatăl său a cerut, în octombrie 2022, Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti emiterea unui ordin de protecţie faţă de fiu. Maru, aflat sub influența substanţelor cu efect psihoactiv, l-a îmbrâncit și l-a amenințat cu violenţe.

Anterior, bărbatul chemase Poliţia, care a ridicat din camera tânărului șapte cuţite cu lamă metalică şi o sabie de un metru.

Judecătoria Sectorului 2 a emis ordinul de protecţie - după cum reiese de pe portalul instanţelor de judecată - obligându-l pe Maru să nu se apropie la o distanţă mai mică de 200 de metri de reclamant - tatăl lui, de locuinţa ori de locul lui de muncă.

În motivarea instanţei se arată că la data de 10.10.2022 pârâtul, se arată că „pe fondul consumului de substanţe psihoactive l-a îmbrâncit pe reclamant, apoi întrucât era necooperant cu organele de poliţia (a blocat uşa locuinţei cu obiecte de mobilier şi asculta muzică la intensitate ridicată) a fost nevoie să fie încătuşat.”

„Organele de poliţie au ridicat din camera agresorului șapte cuţite cu lamă metalică şi o sabie de un metru, agresorul ameninţându-şi tatăl în trecut cu acte de violenţă.”

Sancţiunea aplicată este intercalată însă între alte abateri pentru care instanţa a decis de cele mai multe ori, la propunerea procurorilor, renunţarea la urmărirea penală.

Trei decizii de renunţare la urmărire penală pentru port de arme periculoase şi deţinere de droguri

Ordinul a fost emis la o lună distanţă după ce Judecătoria Sectorului 1 din Bucureşti decidea, în septembrie, la propunerea procurorilor, renunţarea la urmărirea penală pentru folosirea, fără drept, de obiecte periculoase, conform datelor culese de avocata Elenina Nicuţ şi prezentate pe o reţea de socializare.

În decembrie 2022, când ordinul de protecţie era în vigoare, Judecătoria Sectorului 1 i-a confiscat un obiect contondent, un baston telescopic.

În 2022 şi 2023 instanţele au dat alte două decizii de renunţare la urmărirea penală, de această dată legate de deţinerea de droguri, conform sursei citate.

În iulie 2022, Tribunalul Bucureşti a admis propunerea procurorilor de neîncepere a urmăririi penale pentru trei infracţiuni de deţinere, fără drept, de droguri de risc, pentru consum propriu, în cantităţi mici.

În septembrie, aceeaşi instanţă i-a confiscat, la propunerea structurii centrale e DIICOT, două grindere metalice - dispozitive folosite pentru mărunţirea tutunului sau a unor droguri.

Într-unul dintre ele s-a găsit, după efectuarea D9 - THC (element regăsit în compoziţia canabis-ului) şi 8.78 grame de cannabis, iar în celălalt 0,38 grame.

În martie 2023, Tribunalul București a dat o altă decizie de neîncepere a urmării penale pentru deţinere de droguri de risc în vederea consumului, iar în iunie i-a confiscat 4,44 grame de cannabis şi 13 comprimate de Clonazepan.

Romania, DIICOT, bani, grinder, perchezitii

Ambele decizii ale instanţei au fost emise în timpul cercetărilor pentru trafic de droguri.

Pedeapsa prevăzută de „Legea drogurilor” 143/2000 republicată este de închisoare între 3 luni şi 2 ani, dar în aproximativ 90% din cazuri se dispune renunţarea la urmărirea penală, după cum menţiona procurorul şef al Secției de Combatere a Traficului de Droguri din cadrul DIICOT, Viorel Cerbu, într-un interviu acordat pentru Libertatea.

Obligativitatea evaluării de către ANA, scoasă din Lege

Cătălin Țone atrage atenția că nu poate fi aplicată întotdeauna măsura privării de libertate, dar totuși „trebuie să venim, să încadrăm, să strângem un pic marja pe anumite infracţiuni, ca să eliminăm riscul evenimentelor nefercite ulterioare.”

Una dintre soluţii este „reunirea mai multor baze de date, în legătură cu cazierul judiciar, antecedentele psihiatrice, consumul şi prescrierea unor medicamente cu conţinut stupefiant şi posibilitatea accesării lor de către orice poliţist cu atribuţii de stradă, pentru a putea unele măsuri precum testarea cu drug-testul chiar dacă nu are simtomatologie, controlul suplimentar auto controlul corporal.”

El mai spune că evaluarea și consilierea tinerilor dependenți ar trebui făcută încă de la prima depistare pentru deținere în vederea consumului, așa cum era menționată ca obligatorie până în acest an, prin „Legea drogurilor” 143/2000 republicată.

Articolul 19 al Legii a fost însă modificat în acest an, prin Legea 45/2023 astfel că acum „consumatorul de droguri cercetat pentru deținere de droguri pentru consum propriu va fi evaluat pentru o eventuală urmare a unei forme de tratament, doar cu consimțământul său.”

El arată cu degetul spre Agenția Națională Antidrog (ANA), care ar fi reclamat supraîncărcarea activității.

În loc să fie suplimentat numărul personalului, obligativitatea evaluării, urmată de tratament și consiliere a fost înlocuită cu o măsură care rămâne la opțiunea dependentului, „care are clar, afectată capacitatea volitivă și de discernământ.”

Este o greșeală mai importantă decât ar părea, întrucât soluția nu este ca orice tânăr prins cu droguri pentru consum propriu să ajungă la închisoare, ci mai ales fi îndrumat să nu devină dependent, sau să fie ajutat să renunțe la dependență, spune Cătălin Țone.

„Și, așa stând lucrurile, să nu ne mai mire existența cazurilor de genul celui de la 2 Mai”, a conchis el.

Reprezentanții ANA au precizat recent pentru Europa Liberă că în fapt nici obligativitatea evaluării de către Agenție nu funcționa în practică, întrucât nimeni nu îi putea for forța pe tineri să se și prezinte efectiv la evaluare.

Aproximativ un sfert din cei depistați cu droguri și ajunși în fața instanței ajung să fie evaluați ulterior de ANA, susținea instituția anul trecut. Conform șefului Departamentului Antidrog din DIICOT, citat de Libertatea, procentul ar fi fost mult mai mic, de aproximativ 10%.

Părinții pot da tonul consilierii

De altfel, posibilitatea prevăzută de Codul de Procedură Penală - ca procurorul să dispună urmarea de consiliere psihologică, nu este nici ea aplicată tot timpul, cum s-a întâmplat în cazul lui Vlad Pascu, în 2022, când DIICOT a renunțat la urmărirea penală.

Adică el nu a urmat nicio consiliere ca urmare a deciziei instanței, nici atunci și nici când avea 13 ani, când a fost de asemenea depistat cu o cantitate mică de drog la el.

Pe de altă parte, adolescenţii în general şi mai ales cei care au experimentat drogul sunt reticenţi la consiliere, astfel că părinţii pot și trebuie să facă primul pas, spune Andrei Ștefan.

Au ca primă datorie să nu evite să recunoască problema, să păstreze tonul calm în discuția cu tânărul, dar soluțiile să le caute la specialiști.

„Dependența este o chestiune destul de complexă și are particularitățile ei, variază şi în funcție și de persoană și atunci e nevoie ca să dai de un specialist care să afle cazul, să vadă ce consumă tânărul, de cât timp consumă, ca părintele să îl poată îndruma într-un mod sănătos.”

Tratamentul medical este la fel de important, în primă fază, pentru că dependența de drog este atât fizică precum și emoțională, spune Ștefan, în timp ce Cătălin Țone reclamă faptul că lipsesc în continuare centrele clinice de tip post-cură de dezintoxicare.

Aceste activități ajung să le facă de multe ori ONG-urile.

„Trebuie să intri într-un centru în care să înveți să trăiești de la capăt, de la zero, fără să fii dependent de substanţe. Colaborăm foarte bine cu unele spitale, în Bucureşti de exemplu îi preluăm pe unii pacienţi sunt preluaţi direct din spital”, explică Andrei Ștefan.