Creșterea economică a României, mai exact a Produsului Intern Brut (PIB), a fost de 1,7% în primul semestru din acest an, comparativ cu aceeași perioadă din 2022, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).
Mult sub prognoza Guvernului, care estima la început de an o creștere economică de 2,8% în 2023. De altfel și Comisia Europeană (3,2%) și FMI (2,4%) anticipau creșteri mai mari ale economiei românești.
În paralel, Consiliul Fiscal (CF) și-a revizuit prognoza legată de deficitul bugetar al României pentru acest an, într-un raport publicat săptămâna aceasta.
Specialiștii instituției conduse de fostul ministru Daniel Dăianu au anunțat că se așteaptă acum la un deficit bugetar de peste 6% din PIB, după ce la început de an estimau acest nivel la 5,7%.
Îți mai recomandăm Groapa de 7,5 miliarde de euro de la buget. De ce vrea Guvernul bani de la cei care muncesc, nu și de la cei care fentează legea?Ținta de deficit bugetar agreată de Guvern cu Comisia Europeană - astfel încât să nu fie blocate fondurile europene alocate României - este mult mai optimistă, de 4,4%, aproape imposibil de atins, potrivit analiștilor consultați de Europa Liberă.
Doar în primele șase luni din an, deficitul bugetar al României a ajuns la 37 de miliarde de lei (7,5 miliarde de euro) sau echivalentul a 2,34% din PIB, în creștere față de nivelul înregistrat în primul semestru din 2022.
„Mahmureala” de după „petrecerea inflației”
Economia românească dă și alte semne de încetinire puternică. Producția industrială a scăzut cu aproximativ 5 puncte procentuale față de aceeași perioadă de anul trecut, după ce și în 2022 s-au înregistrat scăderi față de anul precedent, potrivit INS.
Investițiile străine directe au coborât, de asemenea, în primele șase luni cu aproape 15% față de anul trecut, de la 4,5 miliarde la 3,9 miliarde de euro, potrivit datelor BNR.
Unul dintre puținele semnale pozitive vine dinspre inflație, care a coborât în premieră în ultimul an și jumătate la sub 10%.
Îți mai recomandăm Cum te aperi de inflație. Evidența cheltuielilor mărunte, reducerea risipei alimentare & un al doilea jobDe fapt, creșterea accentuată a acesteia anul trecut - inclusiv la peste 15% - produce efecte acum, spun analiștii economici consultați de Europa Liberă.
„Este o perioadă de mahmureală economică, după o petrecere a inflației pe care am avut-o anul trecut, în care toate firmele au făcut bani, statul s-a lăudat cu încasări de până 30% mai mari”, spune consultantul economic Adrian Negrescu.
„Acum vine mahmureala de după, care se va traduce în scăderea încasărilor bugetare și reticența firmelor de a mai investi. Se simte deja asta”, adaugă el.
Pe de o parte, măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare anunțate recent de către Guvern sunt neconvingătoare, iar cele fiscale, deși pot aduce bani în plus la buget sunt luate mult prea din scurt pentru a fi agreate de mediul economic și să producă efecte, completează economistul Bogdan Glăvan.
„Aterizarea lină a economiei”, cauzată de inflația de anul trecut
Încetinirea creșterii economice reprezintă „o confirmare a efectelor negative ale inflației”, spune consultantul economic Adrian Negrescu.
Indicatorul oficial al inflației a urcat puternic începând cu primăvara anului trecut, a trecut pragul istoric de 10% și s-a menținut multe luni în jurul valorii de 15% și chiar a depășit acest nivel.
Chiar dacă în ultimele luni inflația s-a redus treptat, economistul spune că „scăderea puterii de cumpărare se simte tot mai mult, companiile și-au redus puterea producției, nivelul vânzărilor, pentru că oamenii din păcate consumă din ce în ce mai puțin.”
Îți mai recomandăm Inflație în scădere, deficit excesiv, gata cu majorarea dobânzii-cheie, anunță BNR. Cum vor arăta vara și toamna românilorAsta în condițiile în care economia României este bazată în mare parte pe consum.
„Această aterizare lină a economiei se simțea încă din iarna anului trecut, cifrele INS doar o confirmă. Stagnarea economică preconizată se va concretiza într-o mare problemă pentru ceea ce înseamnă încasări bugetare și înghețarea investițiilor, mai ales un mare semnal de alarmă pentru cei care vor să investească în România”, Explică Negrescu.
El citează în acest sens datele prezentate recent de Banca Națională cu privire la scăderea investițiilor străine în România.
Creșterea economică și-a redus ritmul mult mai rapid și mai puternic decât se estima, subliniază economistul Bogdan Glăvan, profesor la Universitatea Româno-Americană.
„La jumătatea anului suntem la o creștere de 1,7% și nu mă aștept să fie mai mare nivelul la sfârșit de an, depinde și de anul agricol și va depinde și de ce măsuri va lua sau nu guvernul”, afirmă profesorul de economie.
„Aș sublinia că această creștere de 1,7% vine pe un deficit mai mare ca anul trecut, astfel că statul injectează mai mulți bani în economie. Lucrul ăsta ar fi trebuit să accelereze creșterea, dar vedem că frânează”, explică acesta.
Banii europeni ar putea fi colacul de salvare
Adrian Negrescu este de părere că reducerea avântului economiei este doar un duș călduț înainte de un „duș rece” economic.
„În condițiile în care banii investiți sunt mai puțini, statul nu reușește să salveze situația, prin atragerea fondurilor europene, care ar fi putut să mențină economia la un nivel de creștere sănătoasă, dar acest lucru nu se întâmplă. Suntem cu încasările din bani europeni la un nivel infim față de cât ne-am programat”, spune analistul economic.
De altfel și Consiliul Fiscal subliniază în raportul publicat săptămâna aceasta rolul fondurilor europene - din Programele Operaționale 2021-2027 și PNRR - în creșterea investițiilor și corectarea deficitului bugetar.
Îți mai recomandăm Guvernul va cere tranșa a treia din PNRR, 3 miliarde de euro, peste două luni. Tranșa a patra de 3 miliarde de euro, ca și pierdută în 2023„Realizarea reformelor prevăzute prin PNRR poate susține dinamizarea procesului investițional, permițând un ritm mai înalt de creștere economică. Astfel, resursele financiare europene pot avea un rol-cheie în atenuarea efectului contracționist al necesarei corecții a deficitului bugetar structural, aspect reiterat de CF în analizele sale”, au transmis reprezentanții Consiliului Fiscal.
Consiliul Fiscal: Deficitul va fi probabil peste 6%
În amplul raport dedicat analizei economiei românești în 2022 și prognozei pentru anul în curs, Consiliul Fiscal a anunțat că „își revizuiește în sens ascendent proiecția de deficit pentru anul în curs, estimând că acesta se va situa probabil peste 6% din PIB, în absența unor măsuri de corecție a derapajului bugetar.”
Asta după ce execuția bugetară la șase luni a României a arătat deja un deficit de peste 37 miliarde de lei (2,34% din PIB), ca urmare a dinamicii mai scăzute a încasărilor la buget dar și a creșterii unor cheltuieli, urmând să fie sporit și de majorările salariale acordate după aprobarea proiectului de buget pe 2023, rezultă din raport.
Specialiștii Consiliului Fiscal pledează în analiza lor pe măsuri de creștere a veniturilor.
„Este necesară eliminarea exceptărilor și portițelor din legislația actuală, precum și creșterea eficienței colectării prin descurajarea optimizărilor fiscale și reducerea evaziunii”, menționează CF.
Îți mai recomandăm Știai că portofelul României e triplu față de acum 15 ani? Paradoxul PIB sau cum e să fii sărac într-o țară avutăExperții instituției atrag atenția că „trebuie avut în vedere că asemenea măsuri au un impact distribuțional semnificativ, astfel că implementarea lor se poate confrunta cu dificultăți și cu opoziția unor grupuri de interese”.
Mesajul instituției pare similar cu măsurile de introducere de noi taxe pentru mediul de afaceri, pregătite de Guvern, contestate de numeroși antreprenori și specialiști, pe motiv că va pune pe butuci numeroase afaceri și va da o lovitură tocmai celor care țin economia în spate.
Adrian Negrescu spune că raportul CF este mult prea îngăduitor cu reducerea cheltuielilor bugetare, pe care statul român nu a aplicat-o, măsurile anunțate recent de către Guvern fiind neconvingătoare.
De altfel, unele reduceri de posturi din sistemul public au fost contestate deja de unele ministere, a subliniat Bogdan Glăvan.
În schimb, Negrescu este de acord că există șanse mari ca deficitul public să treacă de 6% din PIB și chiar de 7% din PIB, după cum prognozează CF.
Măsurile „vor avea un impact prea mic față de dezmățul statului din ultimii ani”, spune el.
„Dacă statul voia să reducă cheltuielile publice, avea pârghii. Doar în zona companiilor de stat sunt datorii undeva la 18 miliarde de lei, datorii neplătite. Puteam să forțăm managerii de stat să eficientizeze acele companii și să nu fie nevoie de noi taxe și impozite”, concluzionează analistul fiscal.
Îți mai recomandăm Premierul Marcel Ciolacu a declarat că își dă demisia dacă PNL nu susține măsurile fiscale. „Riscăm să pierdem fondurile europene”În plus, Bogdan Glăvan subliniază că este nevoie de o reorganizare și o reformare reală a aparatului statului, proces care nu poate fi făcut peste noapte.
„Trebuie să mergem în direcția unui stat cu un număr mai mic de bugetari, cu un sector privat mult mai amplu, care să preia o mare parte din companiile de stat și din sistemele publice. Ar trebui să digitalizăm toate aceste instituții, încât cetățeanul să nu aibă nevoie ca un funcționar să îi plimbe actele de la un ghișeu la altul”, spune economistul.
„Dacă schimbi procesul, nu mai e necesar nici postul respectiv, altfel degeaba îl reduci, că blochezi economia. Dacă merge omul la ghișeu și e închis, nu ai făcut nimic”, conchide acesta.