Cu scenariile schimbate de la o zi la alta, cu elevi debusolați de lipsa predictibilității, cu profesori nemulțumiți de salarii și de condițiile de muncă, procentul abandonului școlar este în prezent în România de 15,6%. Cel mai mare procent este în mediul rural, unde 26% dintre elevi nu mai trec pe la școală.
Întrebat de Europa Liberă dacă este mulțumit de 2021 din punct de vedere al educației, Sorin Cîmpeanu a răspuns: „Deloc!”.
Aliat vechi al lui Victor Ponta în guvernul din 2015 și în partidul condus de acesta, Sorin Cîmpeanu este ministrul care a rezistat în acest 2021 atât în Guvernul Cîțu, cât și în guvernul Ciucă. Cu toate că din punct de vedere al ministrului a existat stabilitate, educația a avut parte de mai multe „răzgândiri” ale lui Sorin Cîmpeanu.
Îți mai recomandăm Scandalul testelor rapide în școli | De ce se ceartă Cîmpeanu cu VoiculescuÎn februarie 2021, ministrul anunța redeschiderea școlilor și scenariile pentru ele, iar rata de infectare de 6/1.000 locuitori era pragul până la care elevii puteau să meargă fizic la școală.
Acest prag a fost eliminat în luna octombrie, iar elevii au putut merge la școală indiferent de pragul de infectare din localitate, dar în funcție de gradul de vaccinare al angajaților din școală, care nu trebuia să fie mai mic de 60%.
La început de 2021, după ce au anunțat scenariile pentru deschiderea școlii în luna februarie, Sorin Cîmpeanu și fostul ministru Vlad Voiculescu s-au duelat în războiul testării elevilor.
Îți mai recomandăm Proiectul „România Educată”: trei mari „noutăți” și controversele lorCu toate că Ministerul Sănătății a cumpărat un milion de teste PCR pentru folosirea în școli, numai o mică parte dintre acestea au fost folosite. Din lipsă de personal sau din lipsa acordului părinților.
Sorin Cîmpeanu și Vlad Voiculescu s-au contrat de mai multe ori pentru cumpărarea de teste rapide antigen pentru școli, dar cauza a rămas nesoluționată până la mijlocul lunii iunie, atunci când a început vacanța de vară.
Îți mai recomandăm Sorin Cîmpeanu dă înapoi și nu mai modifică regulamentul care ar fi ajutat plagiatoriiVacanța „cu forța"
În afară de cele programate prin structura anului școlar, elevii au avut în 2021 două vacanțe forțate, una în aprilie 2021 când au fost unite cele două săptămâni pentru Paștele Catolic și pentru Paștele Ortodox, și alta în octombrie 2021, atunci când în mod uzual era vacanță numai elevii de la ciclul primar.
Nu cursuri online, ci direct vacanță - Ministerul Educației și-a motivat decizia spunând că sănătatea elevilor e pe primul plan, iar cursurile online aduc multe pierderi și nu pot fi urmate de toți elevii.
Examene și rezultate. Fără manuale
Examenele naționale au avut loc la datele stabilite din iunie-iulie, însă programele după care au învățat elevii de clasa a VIII-a și cei de clasa a XII-a „au fost adaptate la realități”, în sensul că unele părți din materiile pentru examene au fost scoase, după cum a anunțat Ministerul Educației. Procentul de promovare la Evaluarea Națională a fost de 76,90%, în timp ce la Bacalaureat 69,8% dintre elevi au reușit să obțină media 6.
Îți mai recomandăm Epopeea unui nou eșec în educație. Clasa a IX-a începe fără programă și cu manuale de acum 20 de aniAnul școlar 2021-2022, început în luna septembrie, a adus și el mai multe schimbări. În primul rând, că nu toate manualele au fost pe băncile elevilor - cei mai văduviți de cărțile pentru școală fiind elevii de IX-a care au început școala cu manualele școlare vechi, cu toate că s-au pregătit timp de 8 ani după o programă școlară nouă.
Schimbarea programei școlare pentru liceu a fost oprită de actualul ministru cu motivația că planurile cadru puse în dezbatere publică pe 5 februarie 2021 au primit prea multe observații.
Îți mai recomandăm Gramatica, suspendată de Ministerul Educației odată cu planurile cadru pentru liceuElevii sunt cei care au simțit cel mai bine schimbările și deciziile luate în educație în ultimul an.
„Dacă ar fi să dau o notă acestui an din perspectivă educațională, ar fi un 5 cu indulgență, având în vedere că o mare parte dintre probleme sistemice nu s-au rezolvat: guvernanții au uitat de 'România educată', educația este în continuare sub-finanțată, iar curriculumul național a fost iar și iar amânat, închis în sertarele ministerului”, spune Silviu Morcan, președintele Consiliului Național al Elevilor.
Elev în clasa a XII-a, Silviu a organizat câteva proteste ale elevilor la Ministerul Educației și la Guvern pentru a cere mai mulți bani pentru educație, dar și pentru profesori.
„Anul 2021 a fost un an al impredictibilității - deși decidenții au promis decizii ferme și asumate, anunțate din timp, acest lucru nu s-a văzut deloc. Am trecut prin nesiguranță, schimbarea scenariilor de funcționare a școlilor de pe o zi pe alta și multe altele, în momente în care aveam nevoie, mai mult decât niciodată, de stabilitate și siguranță.
Anul școlar s-a modificat peste noapte și nimeni nu a putut garanta că un set de măsuri odată stabilit nu va mai fi modificat”, mai spune Silviu Morcan.
Îți mai recomandăm Șase luni de întârziere | România cumpără 70 de milioane de teste de salivă pentru școliAna Măiță, președinta Asociației Mame pentru Mame, una din vocile critice față de măsurile luate în Educație, spune că 2021 a adus mult mai puține lucruri bune decât anul trecut precedent, primul an al pandemiei.
Ana Măiță amintește și modul în care au ajuns testele pe bază se salivă în școli. Doar într-un final și dar pentru o scurtă perioadă.
„De fapt, am asistat la batjocorirea banului public, a cadrelor didactice și părinților cu ridicola campanie de testare rapida neobligatorie și necontorizată în școli realizată prin distribuirea inconstantă de teste rapide cu eficiență îndoielnică, ambalate necorespunzător și achiziționate la suprapreț”, a completat Ana Măiță.
Îți mai recomandăm Deschiderea școlilor | Ce au învățat directorii și profesorii după un an de școală onlineReprezentanții părinților susțin și ei că anul 2021 este încă un an pierdut pentru educația copiilor.
„Să zicem că a fost un an bun doar prin faptul că s-au cumpărat niște echipamente digitale, care, culmea, nu sunt valorificate la potențialul maxim. Mă refer la tablele interactive. Nu sunt folosite și exploatate la ce pot oferi din punct de vedere tehnic”, a spus Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți.
„Încă nu avem o lege a educației centrată pe elev. Predarea în format online este o glumă în unele scoli și pentru unii profesori. Este adevărat că sunt și elevi care sunt dezinteresați. De asemenea, nu avem încă conținuturi adaptate pentru online, cum nu avem nici unii dintre profesori care încă nu s-au adaptat sistemului online”, spune Iulian Cristache.
Privind în perspectivă, Cristache spune că toate măsurile luate acum în educație nu vor duce decât la oameni nepregătiți pentru piața muncii, care vor munci la negru și pe salariul minim.
Profesorii amenință cu grevă generală
Anul 2021 s-a încheiat cu protestul profesorilor față de salariile mici. Aceștia spun că în ianuarie nu toți vor intra la clasă, în condițiile în care Guvernul nu s-a ținut de promisiunea măririi salariilor.
Profesorii de la cele două mari sindicate din educație au protestat trei zile în fața Guvernului și au spus că dacă salariații din învățământ vor fi desconsiderați în continuare de guvernanți, atunci se poate ajunge la neîncheierea situaţiei şcolare pentru semestrul întâi.
„Dacă politica de totală desconsiderare a resursei umane din învăţământ va continua, există posibilitatea radicalizării acţiunilor de protest, mergând până la neîncheierea situaţiei şcolare/universitare pentru semestrul I şi declanşarea grevei generale”, au transmis sindicaliștii de la Federația Sindicatelor Libere și de la Federația „Spiru Haret”.
Îți mai recomandăm Profesor într-un „sistem prost” | 5.000 de cadre didactice nu au pregătire de specialitatePe lângă salariile mici, profesorii au fost nemulțumiți și de faptul că au trebuit să ajute la testarea elevilor cu testele pe bază de salivă. Ca urmare, părinții au trebuit să facă acest lucru acasă.
Unul din cinci profesori poate preda online
Datele de la Ministerul Educației arată că doar unul din cinci profesori este pregătit pentru predarea online.
În plus, din cei aproximativ 3 milioane de elevi, aproximativ un milion de elevi învaţă în şcoli din mediul rural, unde internetul nu permite desfăşurarea în bune condiţii a cursurilor online.
Profesorii nu sunt însă pregătiți foarte bine nici în privința predării clasice. Rezultatele de la Titularizarea 2021 arată că doar o treime, adică 11.000 de profesori au reușit să obțină nota 7 la examenul național de titularizare.
Anul 2022 nu va aduce schimbări în privința datelor examenelor naționale, care rămân cele stabilite. Va aduce însă schimbări de directori de școală, în urma examenelor pentru directori organizat în toamna lui 2021. Aceștia își vor lua în primire posturile începând cu ianuarie 2022.
Cum continuă anul școlar 2021-2022
Vacanța de iarnă:
- vineri, 24 decembrie 2021 — duminică, 2 ianuarie 2022, pentru clasele din învățământul gimnazial, liceal, profesional și postliceal
- vineri, 24 decembrie 2021 — duminică, 9 ianuarie 2022, pentru grupele/clasele din învățământul preșcolar și primar
Cursuri: luni, 3 ianuarie 2022 — vineri, 14 ianuarie 2022, pentru clasele din învățământul gimnazial, liceal, profesional și postliceal;
Cursuri: luni, 10 ianuarie 2022 — vineri, 14 ianuarie 2022, pentru grupele/clasele din învățământul preșcolar și primar;
Semestrul al II-lea, din data de 17 ianuarie 2022 și până în data de 10 iunie 2022, inclusiv, cu următoarea structură:
- Cursuri: luni, 17 ianuarie 2022 — joi, 14 aprilie 2022;
- Vacanță de primăvară: vineri, 15 aprilie 2022 — duminică, 1 mai 2022;
- Cursuri luni, 2 mai 2022 — vineri, 10 iunie 2022;
- Vacanță de vară: sâmbătă, 11 iunie 2022 — până în septembrie 2022, la o dată care urmează să fie stabilită ulterior.