Bună dimineața, dragi prieteni,
Mai sunt patru zile până la alegerile parlamentare. Deși mai puțin spectaculos decât competiția pentru Palatul Cotroceni, scrutinul de duminică, 1 decembrie, este crucial. În funcție de majoritatea parlamentară, vom ști cine este premierul României, cu ce miniștri va guverna și, mai ales, în ce direcție. Candidații la prezidențiale - Călin Georgescu și Elena Lasconi - ar trebui să aibă un răspuns clar la întrebarea „Cine va fi premierul?”.
Iată principalele știri ale dimineții:
- Candidata USR, Elena Lasconi, pro-occidentală, este sprijinită necondiționat de PNL, Forța Dreptei și REPER. Candidatul radical, cu vederi favorabile Moscovei, Călin Georgescu, va primi sprijinul AUR, SOS (condiționat) și al Partidului Oamenilor Tineri (POT), de asemenea, o facțiune radicală.
- Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, face un apel către forțele politice democratice și pro-occidentale să-și tempereze atacurile electorale dat fiind riscul derapajului pro-Rusia.
- Posibilitatea unei zone demilitarizate în estul Ucrainei ar putea aduce mai repede pacea, declară locotenent-colonelul Jahara „Franky” Matisek, profesor la Colegiul Naval de Război al SUA, într-un interviu pentru Europa Liberă.
Candidata pro-occidentală, Elena Lasconi, preferă un guvern de centru-dreapta
Candidata USR, Elena Lasconi, singurul politician pro-occidental care a intrat în turul II al prezidențialelor, declară că va discuta cu toate forțele politice, dar dă de înțeles că ar prefera un guvern de centru-dreapta.
PNL, condus de Ilie Bolojan (CJ Bihor/ Oradea), a anunțat deja că partidul său o susține necondiționat pentru Cotroceni. La fel au procedat Forța Dreptei (Ludovic Orban îi cedase, declarativ, voturile încă înainte de turul I) și REPER, o formațiune ruptă din USR, cu șanse la limită de a depăși pragul de 5% pentru intrarea în Parlament.
„Din respect pentru votul românilor, eu voi discuta şi voi sta la masa cu toate partidele, dar guvernare, ieşirea din acest impas economic în care ne-a adus această guvernare, nu se poate face decât cu un guvern de centru-dreapta”, a răspuns Elena Lasconi întrebată cu ce guvern va lucra și citată de Digi24.
Deși mediile diplomatice și presa occidentală exprimă o mare îngrijorare cu privire la un posibil derapaj pro-moscovit al României, PSD amână răspunsul până după alegerile parlamentare de la 1 decembrie, după cum a declarat premierul Marcel Ciolacu, președintele demisionar al PSD.
Unda de șoc a victoriei extremistului Călin Georgescu în primul tur al prezidențialelor se resimte profund în PSD, cel mai mare partid din țară, și asupra candidatului său, care era văzut drept câștigător sigur.
Între timp, la București, Iași și Timișoara, sute de tineri au ieșit din nou în stradă ca să atragă atenția asupra riscurilor la adresa democrației în ecuația actuală, relatează Europa Liberă, inclusiv video.
Tot Europa Liberă anunță că șeful TikTok a fost invitat de Parlamenul European să dea explicații cu privire de rolul jucat de algorimii și modul de funcționare al platformei chinezești în alegerile de duminică, sub umbra suspiciunilor că publicul a fost manipulat prin răspândirea de fake-news și informații false, de pe mii de conturi purtând numele sau favorabile lui Călin Georgescu.
Între timp, diverse instituții ale statului, la cererea jurnaliștilor sau din proprie inițiativă, avertizează sau se justifică în fața avalanșei de informații potrivit cărora diferite încălcări ale legislației sau slăbiciuni/lipsa de reacție rapidă a autorităților au dus la victoria unui candidat problematic pentru regimul democratic de la București.
Parchetul General, CNA și ANCOM se numără printre ele.
Pe de altă parte, confruntat cu acest val de critici și dezvăluiri familia Călin și Cristela Georgescu acuză un val de ură. Contrar afirmațiilor sale anti-establishment este un om al sistemului, constată G4Media, inclusiv mason spune Turnul Sfatului din Sibiu.
Întrebat pe Facebook de soția sa dacă dorește cu adevărat ieșirea României din NATO și Uniunea Europeană, Călin Georgescu a negat acest lucru.
Nu a apărut încă în niciun interviu major, intervievat de un jurnalist independent.
Șeful PNL, Ilie Bolojan, apel la non-combat între partidele democratice?
Într-un interviu la Digi24, președintele interimar la PNL admite că o mare răspundere pentru votul de blam, aproape de furie, dat de majoritatea românilor la 24 noiembrie a fost provocat de politicienii de la putere:
„Lumea politică are o mare responsabilitate pentru că nu a făcut ce le-a promis românilor”, a spus el. „În condițiile în care dezamăgești, oamenii au tendința să voteze împotrivă, e un vot de protest”, admite el.
Problema e că, în baza vechilor conflicte sau ecuații politice, partidele pro-occidentale încă își plătesc polițe, iar perspectiva de a ieși complet de la putere împiedică aparatul electoral al PSD să funcționeze în favoarea Elenei Lasconi.
Este probabil motivul pentru care Ilie Bolojan face un apel la temperarea atacurilor electorale între aliați: „Responsabilitatea e foarte mare pentru partidele politice, e nevoie de discernământ, a se înjura între ele nu aduce nimic, să vină fiecare cu soluții, și în funcție de vot, să ne asumăm reforme”, spune el intervievat la Digi24.
Argumentele par unele de factură practică: „PNL și PSD trebuie să asigure funcționarea țării, avem alegeri duminică și săptămâna viitoare, dar vor fi foarte contondenți în alegeri, dacă USR atacă PNL, dar se dorește ca în turul II o aliniază pentru a o susține pe Elena Lasconi înseamnă că nu înțelegem ce vrem”.
Iar riscul este crearea unui Parlament cu majorități imposibil de făcut sau, încă și mai grav, cu o majoritate de extremă-dreaptă.
„Oamenii, la rândul lor, nu mai înțeleg (dacă ne înjurăm între noi n.r.). Toți au niște valori, toți au proiecte, priorități. Dacă nu va exista o anumită trezire la realitate, lucrurile pot să arate foarte rău”.
O zonă demilitarizată în Ucraina în loc de cedări teritoriale către Rusia?
Într-un interviu pentru Europa Liberă, un ofițer de rang înalt prezintă ipoteza unei zone demilitarizate în estul Ucrainei, adică în acele regiuni revendicate teritorial de Rusia.
Un astfel de demers garantat internațional ar putea să aducă mai repede pacea, explică locotenent-colonelul Jahara „Franky” Matisek, profesor la Colegiul Naval de Război al SUA. El afirmă că, după incursiunea Kievului în regiunea rusă Kursk, amenințările nucleare ale Moscovei au căzut în derizoriu.
Pe de altă parte, Politico relatează că fostul ministru ucrainian de Externe, Dmitri Kuleba, susține - ecou al convingerilor din multe cercuri ucrainiene și europene - că președintele ales al Statelor Unite nu poate livra un plan de pace eficient, așa cum a declarat în repetate rânduri.
Alte subiecte:
- Intervievată de BBC, fosta șefă a guvernului Germaniei, Angela Merkel, se dezvinovățește pentru legăturile strânse cu Rusia și blocarea intrării Ucrainei în NATO în 2008, spunând că altfel războiul ar fi început de atunci. „Trebuie să facem tot ce e posibil ca să evităm un război nuclear”, spune ea.
- The Guardian explică acuzațiile președintelui ales Donald Trump la adresa Beijingului legat de la fluxul de fentanil, un drog sintetic mortal, spre Statele Unite. Trump a anunțat extra-taxe vamale de 10% pentru China.
- Moscova a adăugat-o pe adjunta premierului britanic, Angela Ryner, pe lista britanicilor interziși în Rusia, acuzați de rusofobie și defăimare. E vorba de revanșa Kremlinului față de sancțiunile impuse de Londra, care lovesc interesele elitei ruse, scrie Politico.
Nu uitați că ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Pe Google News, ne găsești AICI.
Toate cele bune,
Elena