Anunțul cumpărării Twitter a venit la scurt timp după ce, pe 4 aprilie, s-a aflat că Musk deține cele mai multe active ale companiei. Pe 14 aprilie, Elon Musk a anunțat că va cumpăra toate acțiunile Twitter, pentru 54,20 de dolari fiecare.
Într-o postare pe Twitter, Musk a declarat că „libertatea de exprimare este temelia funcționării unei democrații, iar Twitter este piața publică digitală unde problemele importante pentru viitorul umanității sunt dezbătute”.
El a mai precizat că intenționează să îmbunătățească serviciile oferite de rețeaua socială prin adăugarea unor elemente noi. Printre acestea se numără afișarea publică a algoritmilor de funcționare a Twitter sau înăsprirea luptei împotriva boților și trolilor de pe platforma de social media.
Însă criticii și activiștii rămân sceptici cu privire la scopul său. Una dintre schimbările promise de Twitter și susținute de omul de afaceri este introducerea unei opțiuni de editare a mesajelor postate pe Twitter pentru a le permite utilizatorilor să-și corecteze erorile gramaticale.
Într-un interviu pentru Ted Talk, un jurnalist l-a întrebat pe Musk dacă nu e de părere că opțiunea poate deveni o metodă de manipulare a maselor ce distribuie cu bună credință postările altora.
„Ei bine, probabil capacitatea de editare va fi valabilă pentru o perioadă scurtă de timp și, ce pot face oamenii când distribuie postările modificate ale altora este fie să șteargă postarea, fie să distribuie ceva ce îi interesează”, a explicat Musk.
Răspunsul dat de miliardarul american nu rezolvă problema dezinformării. Rufin Zamfir, director de programe la Global Focus, un think-tank din România, spune că discursul lui Musk este caracteristic populiștilor, care văd în impunerea de norme discursului public o limitare a dreptului la liberă exprimare.
„Dacă ar fi să-l etichetăm folosind un vocabular din zona politică, domnul Musk mai degrabă se comportă ca un populist clasic în sensul în care este foarte dornic de o imagine publică, de un profil public răsunător și strălucitor și e dispus să rămână în atenția publicului la cotele foarte înalte la care se află, fiind dispus să facă orice tip de declarație”, a punctat Zamfir pentru Europa Liberă.
Dragoș Stanca, expert în tehnologie, are însă o părere diferită.
Rufin Zamfir, director de programe la Global Focus Center Romania
„La fel cum achiziția de către Jeff Bezos (n.r., fondator Amazon) a Washington Post a dus la salvarea unei instituții media respectabile, la fel și achiziția Twitter de către Elon Musk sper că este un semnal bun care duce la o etapă în care social media va intra din epoca web 2.0, unde mașinăriile de produs bani pentru acționari au generat disfuncționalități masive în democrație către era web 3.0”, a transmis Dragoș Stanca.
Potrivit expertului, printre noile caracteristici ale acestui spațiu digital nou marcat de achiziția platformei Twitter de către Musk se numără:
- descentralizarea;
- găsirea unor alte forme de finanțare decât publicitatea;
- informația de tip „open source”, cum ar fi accesul public la algoritmii Twitter;
- un control etic mai avansat.
„E greu de prezis dacă viziunea descentralizării versus centralizarea specifică web 2.0 este o soluție pentru un spațiu de comunicare mai bun, mai sănătos și care să servească principiilor fundamentale ale democrației - printre aceste principii fiind și dreptul la o informare corectă, pe baza căreia să se poată vota în cunoștință de cauză”, a adăugat expertul în media digitală.
Va deveni Twitter ceea ce promite Elon Musk că va fi?
Înainte de a cumpăra platforma, Elon Musk i-a criticat pe directorii companiei pentru că nu dețin suficiente acțiuni în compania pe care o controlează formal.
Acest lucru, potrivit omului de afaceri american, ar însemna că interesele economice ale companiei nu mai sunt aceleași cu cele ale acționarilor. Controverse au fost și în ceea ce privește modul de moderare a conținutului de pe Twitter, unii politicieni conservatori americani numindu-i pe directorii Twitter „speriați” de libertatea de exprimare.
Elon Musk a promis că Twitter va avea grijă să respecte legislația fiecărui stat în parte când vine vorba de dezinformare și discursuri ce instigă la ură.
Într-un articol publicat în The Conversation, Michael Withers și Steven Boivie, profesori de la Universitatea Texas A&M/SUA, susțin că rolul directorilor dintr-o companie este mai degrabă limitat la rolul de a angaja, plăti și monitoriza CEO-ul.
Din acest motiv, cercetările academice arată că membrii boardului de directori din companiile mari - ce primesc pachete de beneficii generoase - pot fi limitați în capacitatea lor de a-și îndeplini sarcinile eficient.
„Dacă ar fi să ne referim la mijloacele și metodele prin care Twitter ar putea să devină un spațiu mai aseptic, dacă mi-e permis cuvântul din punct de vedere al corectitudinii informației de acolo, declarațiile domnului Musk față de această chestie sunt niște cuvinte răsunătoare la momentul ăsta, însă rămâne să așteptăm rezultatele”, a declarat Rufin Zamfir pentru Europa Liberă.
Îți mai recomandăm Proiect controversat. Războiul din Ucraina, pretext pentru cenzură? CJI: „Este un precedent extrem de periculos”Cât de relevant este Twitter pentru spațiul public online din România
Dezinformarea și deturnarea discursului public au intrat abia recent în atenția autorităților de la București. În iunie 2020, România a inclus dezinformarea ca amenințare în Strategia Națională de Apărare a Țării. Documentul recunoaște astfel pericolul impus de Rusia și faptul că domeniul tehnologic diversifică și crește riscurile și amenințările pe partea de securitate.
În urmă cu o săptămână, Comisia Europeană a ajuns la un acord cu privire la „Digital Services Act”, un set de noi reguli ce pun presiune pe Google, Meta, Twitter și alte companii mari să combată dezinformarea/manipularea de pe platformele lor și să pună capăt anumitor tipuri de reclame din spațiul online.
Liderii europeni speră ca actul legislativ să devină un model pentru alte țări care luptă în clipa de față împotriva valurilor de dezinformare.
„Platformele trebuie să fie transparente în felul în care moderează conținutul, previn viralizarea dezinformării periculoase și elimină comercializarea de produse periculoase în piețele din online”, a declarat Margrethe Vestager, Comisarul european pentru Concurență, pentru The New York Times.
La o zi după anunțul făcut de Elon Musk, co-președintele AUR, Claudiu Târziu, a salutat decizia acestuia de a cumpăra Twitter, anunțând că are „așteptări mari” cu privire la libera exprimare de pe platformă.
Partidul s-a făcut în trecut cunoscut pentru afirmații controversate, precum poziționarea sa împotriva introducerii orei de Istorie a Holocaustului în școlile românești, numind-o „o temă minoră sau care poate face obiectul unor simple lecții în cadrul materiilor existente”.
În aceste condiții, riscul ca platforma de social media cumpărată de Musk să devină o portavoce pentru politicienii care nu fac diferența între dreptul la liberă exprimare și exprimarea nesancționată de către giganții tech este unul mare. Rufin Zamfir precizează, însă, că numărul utilizatorilor de Twitter în România este unul scăzut în comparație cu alte platforme online.
„Sunt vreo 717.000 de utilizatori în România, asta comparând cu celelalte platforme, dacă ar fi să ne uităm la Facebook, care este platforma socială cu cea mai mare amprentă în România, cu aproape 10 milioane de utilizatori. Twitter este cu cei 700.000 de utilizatori doar o fracție din ce se întâmplă aici”, a transmis Zamfir pentru Europa Liberă.
Îți mai recomandăm Ce a însemnat 2021 pentru democrația din România și ce urmează în 2022Atât Zamfir, cât și Stanca afirmă că Twitter nu a luat tracțiune în România când acesta a fost lansat, în 2006. În prezent, mare parte din utilizatorii români formează o audiență restrânsă și în general educată, de unde și preluările masive ale postărilor acestora de către agențiile de presă românești. Dragoș Stanca se arată încrezător că propunerile făcute de Elon Musk vor duce la un spațiu media mai sănătos.
„E evident că modul în care funcționează în acest moment Big Tech este principiul cantității: cantitatea mare de trafic, cantitatea mare de vizualizări - în care adevărul a devenit irelevant sau chiar neproductiv. E o paradigmă care trebuie depășită de umanitate și trebuie să evoluăm către o zonă în care să mai conteze și altceva. De exemplu impactul social negativ sau pozitiv pe care instrumentele de comunicare și informare tech le oferă”, a spus acesta.
Cât despre felul în care noile politici sub conducerea lui Musk s-ar putea concretiza în România, expertul spune că totul va depinde de câte dintre declarațiile miliardarului vor deveni realitate.