Cu cine vei da ochii în secțiile de votare, în ziua alegerilor. Cât câștigă cei care îți validează votul

Vor fi aproximativ 200.000 de persoane în angrenajul celor aproape 19.000 de secții de votare din țară pentru alegerile locale și europarlamentare de duminică, 9 iunie.

Numărul este aproape similar cu cel al candidaților la cele două tipuri de alegeri, de peste 207.000 de persoane, așa cum a scris Europa Liberă pe 4 iunie.

În organizarea alegerilor vor fi aproximativ:

• 38.000 de președinți și locțiitori ai Birourilor secțiilor,
• circa 140.000 de membri ai Birourilor respective,
• circa 19.000 de operatori de calculator, care vor scana documentele alegătorilor la intrarea în secție.

Toți sunt plătiți cu sume cuprinse între 240 lei și 330 lei pe zi.

La aceștia se adaugă mii de observatori independenți, ai celor 80 de ONG-uri acreditate în acest sens de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

La alegerile din 9 iunie, românii își vor putea exprima în total cinci opțiuni, pentru care vor primi tot atâtea buletine de vot.

Pentru alegerile locale sunt patru buletine. Votul este pentru: primarul localității (sau al sectorului, în cazul Bucureștiului), membrii consiliului local/municipal, președintele Consiliului Județean (CJ) sau primarul general (în cazul Bucureștiului), componența CJ (Consiliului General, în cazul Bucureștiului).

Al cincilea buletin de vot este pentru alegerile europarlamentare, pentru care alegătorii desemnează formațiunea ai cărei candidați/candidatul independent pe care îi/îl va trimite în Parlamentul European. România va avea 33 de eurodeputați în următoarea legislatură.

Un număr de 18.978.908 de români au drept de vot, conform Autorității Electorale Permanente (AEP) care coordonează alegerile în România.

Dintre aceștia, 18.018.921 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar aproape 960.000 locuiesc cu acte în străinătate.

Dintre românii din țară, peste 1 milion au între 18 și 22 de ani, conform datelor AEP, adică vor fi la primul vot.

De altfel, 4,18 milioane dintre cei cu drept de vot sunt tineri de 18-34 de ani, mai mulți decât cei cu vârsta de peste 65 de ani, în rândul cărora se înregistrează de regulă cea mai mare prezență la urne.

E pentru prima dată în ultimii trei decenii când numărul votanților de 18-24 de ani îl depășește pe cel al alegătorilor de peste 65 de ani.

Așadar, mai ales dacă ești la prima experiență în materie de alegeri, dar nu numai, s-ar putea să te intereseze cine sunt cei cu care vei da ochii în secții și îți vor valida votul secret.

50.000 de operatori de calculator instruiți, 19.000 activi simultan în țară

Îți vei putea exprima votul în baza unui document legal emis de statul român, mai exact a cărții de identitate simple sau electronice, respectiv a celei provizorii sau a pașapoartelor de serviciu sau diplomatice.

În țară nu este permis votul cu pașaportul simplu turistic.

Pentru alegerile locale, trebuie să mergi la secția din cartierul în care locuiești.

Prima persoană cu care vei intra în contact în secția de votare va fi „operatorul de calculator” - e cel care validează documentul, cu ajutorul unei tablete. CNP-ului este înregistrat în acel moment în sistemul electronic al alegerilor, coordonat de Serviciul de Telecomuncații Speciale (STS).

Odată completată scanarea, prezența ta la alegeri este transmisă către platforma online dedicată, accesibilă public. Un motiv important pentru acest lucru este evitarea votului multiplu.

STS a instruit aproximativ 50.000 de persoane care s-au înscris pentru a fi operatori de calculator la scrutin. Condițiile au fost doar cetățenia română, dreptul de vot și cunoștințe informatice de bază.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) i-a împărțit în secțiile de vot prin tragere la sorți electronică. Există și un număr de „rezerve”, în caz de incidente neprevăzute.

Operatorii de calculator sunt plătiți cu 330 de lei pe zi, maximum timp de cinci zile - suma câștigată poate ajunge la aproximativ 1.600 de lei.

Președinte, locțiitor și câte șapte membri în secțiile de votare

După validarea documentului, alegătorul merge în fața membrilor Biroului electoral al secției de votare, unde semnează pe lista de vot - fie ea permanentă, complementară sau suplimentară.

Tot de aici, ia buletinele de vot, ștampila cu mențiunea „votat” și - în premieră - o tușieră, pentru ca amprenta ștampilei să fie vizibilă pe buletinul de vot. Motivul e că sunt cinci buletine care trebuie ștampilate.

Votul, care e secret, are loc în cabine individuale. După exprimarea opțiunii, buletinele sunt depuse fiecare în urna dedicată, iar ștampila - returnată președintelui secției de votare. Dacă din greșeală este un introdus un buletin în altă urnă, votul nu se anulează.

În cazul votului cu cartea de identitate, pe spatele acestuia va fi lipit un autocolant cu mențiunea „votat” și data scrutinului.

Componența Biroului electoral al secției de votare e numeroasă - astfel că mai ales pe cei nefamiliarizați cu votul i-ar putea intimida sau cel puțin nedumeri.

De fapt, biroul secției de votare e alcătuit dintr-un un președinte, un locțiitor al președintelui plus (până la) șapte membri desemnați de partidele politice și de organizațiile minorităților naționale.

Președintele sau locțiitorul biroului sunt cei care răspund de buna desfășurare a votării în secție și au calitatea de experți electorali, fiind înscriși în Corpul experților electorali.

Peste 75.000 de persoane sunt în această evidență, dar duminică vor fi în secții aproximativ 38.000 dintre ei.

Experții electorali - care îndeplinesc rolul de președinte sau locțiitor de președinte în birourile secțiilor - nu pot fi membri ai unor partide politice și nici să fi fost condamnați penali. Ei trebuie să aibă licență universitară, preferabil în domeniul juridic, conform AEP.

Prin excepție, sunt acceptate și persoane care au terminat doar învățământul general obligatoriu - dacă numărul absolvenților de universitate din localitate este insuficient. Ei au susținut un examen în acest sens și au fost desemnați pentru alegerile actuale.

Președinții și locțiitorii lor sunt plătiți cu 330 de lei pe zi, la fel ca operatorii de calculator.

Membrii birourilor secțiilor de votare urmăresc desfășurarea votului, contribuie la numărarea voturilor exprimate și la întocmirea procesului verbal de închidere a votării.

Doi dintre ei - desemnați de Biroul Electoral al secției - vor verifica dacă la ora închiderii oficiale a votului (ora 22:00) la secție mai sunt oameni care nu au reușit să voteze. Pentru aceștia, secția mai poate fi ținută deschisă până la ora 23:59, potrivit îndrumarului pentru alegeri publicat de AEP.

Membrii birourilor secțiilor de votare sunt plătiți cu 240 de lei pe zi.

În cele aproximativ 19.000 de secții de votare din țară vor fi aproape 140.000 de membri ai acestor birouri. Lor li se adaugă cei aproape 40.000 de președinți și locțiitori.

Birourile secțiilor de votare sunt coordonate de Birourile electorale de circumscripție județeană, municipală, orășenească și comunală, cu care cetățeanul nu intră în contact direct.

Acestea au de asemenea președinte, locțiitor, reprezentant al AEP și membri desemnați de către partide și organizațiile minorităților, dimensiunea lor variind în funcție de mărimea unității administrativ teritoriale, conform unui Ghid publicat de ONG-ul Funky Citizens.

De asemenea există un Birou electoral pentru votul în străinătate, coordonat de trei judecători ai Tribunalului București.

Întregul proces este coordonat de Biroul Electoral Central, format din 21 de membri, în frunte cu șapte judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție - dintre care au fost desemnați președintele și locțiitorul - președintele și vicepreședintele AEP.

Partidele ar fi încercat să devină observatori

În secțiile de votare ai putea întâlni și alte persoane „cu ecuson”, alții decât operatorii de calculator sau membrii birourilor de secție. Au, totuși, voie să fie acolo. E vorba despre observatorii independenți - nu sunt membri ai vreunui partid și, dacă constată nereguli, le pot sesiza președintelui secției de votare.

După cum a menționat recent pentru Europa Liberă președintele AEP, Toni Greblă, la alegeri vor fi prezenți observatori interni, ai organizațiilor non-guvernamentale (ONG) din țară, și observatori din străinătate, inclusiv din partea OSCE - Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Un număr de optzeci de ONG-uri din țară sunt acreditate de către AEP pentru a îndeplini rolul de observator la alegerile din 9 iunie și acestea au ales la rândul lor persoane care vor merge în secțiile de votare.

Elena Calistru, președinta asociației Funky Citizens, care a recrutat aproximativ 1.200 de observatori voluntari până acum, spune că ONG-ul a făcut o selecție riguroasă pentru a evita amestecului politicului.

„Am observat încercarea unor partide de a se infiltra între observatori și am ținut foarte mult să nu acceptăm astfel de situații, s-ar putea însă ca alte organizații să fie mai permisive”, spune ea.

A fost surprins plăcută de numărul mare de tineri interesați să devină observatori, inclusiv din rândul vorbitorilor de limbă maghiară, care pot acoperi zona județelor cu populație majoritară de această etnie.

„Regula noastră este ca voluntarii să fie în secție la ora deschiderii votului, stau cam trei ore într-un loc, după care se pot deplasa în alte secții. Încercăm să avem acoperire în toată țara, chiar dacă nu secție cu secție.”

ONG-ul Expert Forum - care a lansat și o platformă, Votcorect, și un call-center unde cetățenii pot primi lămuriri legate de alegeri și pot sesiza incidente - a strâns, de asemenea, în jur de 1.000 de voluntari.

„Avem oameni în toată țara, inclusiv în străinătate, în mai multe țări. Nu ne-am propus să observăm tot, că nici nu avem cum. Nu mergem numai după probleme, ci să vedem și ce e bine, și ce e rău. Pe 10 iunie o să ieșim și cu o poziție publică - să zicem cum au fost alegerile din perspectiva noastră și o să avem și un raport la final”, a spus Septimius Pârvu, specialist al think-thankului Expert Forum, pentru Europa Liberă.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.