18.978.908 de alegători, conform datelor din 3 iunie de la Biroul Electoral Central - inclusiv cei care vor împlini 18 ani în ziua alegerilor - sunt așteptați la vot.
În țară au fost amenajate 18.968 de secţii de votare. În străinătate - 915.
La Baia Mare, un oraș cu puțin peste 100.000 de locuitori, e cea mai mare bătaie pentru locul de primar: 16 candidați s-au înscris pe listă - sunt de la toate partidele parlamentare, independenți, precum și de la Partidul Verticala Nouă sau de la Partidul Oamenilor Tineri.
O situație asemănătoare e și la Consiliul Județean de care ține Baia Mare, și anume Maramureș: sunt 32 de locuri de consilier, pe care candidează 471 de oameni. 14 pe loc - cam câți candidați au fost anul trecut la admiterea la Facultatea de Chimie de la Universitatea București.
Nici Consiliul Local al municipiului Galați nu duce lipsă de candidați: sunt 335 pentru 23 de locuri.
În sud, la Teleorman, sunt cei mai puțin candidați la Consiliul Județean din țară: 154 pentru 32 de posturi.
În 134 de localități din țară, pentru primărie candidează o singură persoană.
Cel mai tânăr candidat are puţin peste 23 de ani, iar cel mai în vârstă un secol de viață.
„Avem, de asemenea, doi candidaţi la alegerile locale de 95 de ani, doi candidaţi de 94 de ani”, a spus președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă.
Sunt mai puțini candidați ca în 2020, spune Septimius Pârvu de la Expert Forum. Atunci au fost 256.000 și au fost aleși până în 45.000 de președinți de consilii județene, consilieri județeni, primari și consilieri locali.
„Sunt și foarte multe partide, mai ales la nivel local și cea mai mare parte a candidaților sunt pentru consiliul local. Acolo există o competiție mai mai mare”, spune Septimius Pârvu pentru Europa Liberă.
De ce și-ar dori cineva să ajungă în administrația locală sau județeană? Explică tot specialistul în organizarea alegerilor de la Expert Forum.
„Vrei să devii ales local ca să reprezinți interesele comunității. Poate ești un lider în comunitate, ești o persoană care prezintă un grup de cetățeni care au anumite interese și atunci vrei să fii în consiliul local”, spune el.
„Poate vrei să fii primar. E și o chestiune de acces la putere. La urma urmei, asta îți oferă o funcție de ales local, puterea de a lua decizii în comunitatea respectivă”, adaugă el.
Nu e neapărat o chestiune de bani, cel puțin pentru consilieri care sunt plătiți cu indemnizații de ședință. Dar poate fi, spune Septimius Pârvu, dacă gândești viitoare funcție ca pe o afacere.
„Sigur, interesele pot fi și de natură economică, pot fi de a reprezenta anumite grupuri de interese și la modul pozitiv, și la modul negativ. Și, sigur, unii intră în politică și ca să scoată un ban, să încheie contracte și să se îmbogățească”, concluzionează el.
Cine se aruncă'n luptă
Un sfert dintre candidații la alegerile locale - 51.438 - sunt de la Partidul Social Democrat (PSD).
Pe locul doi sunt liberalii (PNL), cu aproape 51.000.
Sunt două formațiuni politice cu doar un singur candidat în toată țara - Alianța pentru Unitatea Romilor și Liga pentru Unificarea Patrioților.
Pe liste se regăsesc și alianțe făcute ad hoc, la nivel local. În orașul Cehu Silvaniei, județul Sălaj, sunt 16 candidați de la alianța PSD - PRO România.
Alianța PNL - Pro România are 14 candidați în comuna Bogdand, județul Satu Mare.
Alinața PSD-PNL, înființată în primăvara acestui an, are 843 de candidați în întreaga țară.
Principalele localități în care cele două partide merg cu același candidat sunt municipiile Brașov, Timișoara, Bacău și Gheorgheni (județul Harghita), precum și în toate cele șase sectoare din Capitală.
Consilii locale - 184.496 de candidați
Sunt 184.496 de candidați pentru consiliile locale din țară. Plus alți 494 pentru Consiliul General al Capitalei.
Cei mai mulți candidați la un consiliu local sunt în municipiul Galați - 335. Reprezintă 14 partide plus doi candidați independenți. Cei mai puțini candidați la un consiliu local sunt în două comune din Mureș și una din Harghita, câte 11 de fiecare.
Partidul cu cele mai multe candidaturi la consiliile locale este PSD, urmat de PNL.
Există și patru formațiuni politice care au doar un singur candidat, pe liste de consilieri locali, în întreaga țară: Liga pentru Unificarea Patrioților, Partidul Patrioților Qanon, Partidul Oamenilor Credincioși și Partidul Noua Dreaptă.
În cinci localități din Harghita, pe listele de candidați pentru consiliul local sunt doar reprezentanți de la Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR).
Consilii județene
10.729 de români s-au înscris pe listele de consilieri județeni. Reprezintă 48 de partide și alianțe, plus candidați independenți, iar cei mai mulți, 1.568, sunt de la PNL.
Cei mai puțini candidați, 154 sunt în Teleorman. Locuitorii din Maramureș vor regăsi pe listele pentru consilieri județeni 471 de candidați, cei mai mulți din țară.
UDMR nu are candidați doar în Transilvania, ci și în Gorj.
Alianța PSD-PNL are candidați comuni doar în două județe - Ilfov și Timiș.
Alte 21 de formațiuni politice au candidați doar într-un județ.
Președinte de consiliu județean - 41 de posturi
Cele mai puține candidaturi sunt pentru funcția de președinte de consiliu județean - 275 la nivel național.
13 dintre ei, cei mai mulți, se bat pentru șefia Consiliului Județean Maramures. Cei mai puțini, doar patru, sunt în Dâmbovița și reprezintă PSD, Alianța Dreapta Unită, AUR și PNL.
Partidele cu cei mai mulți candidați la șefia consiliilor județene sunt PSD și PNL, câte 39 fiecare. În două județe - Ilfov și Timiș - cele două partide au candidat comun.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) are 38 de candidați în cursa pentru președinția unui consiliu județean - nu are candidați în Harghita, Satu Mare și Suceava.
Partidul România Socialistă are candidați în județele Galați și Neamț, iar Partidul Socialist Român are un candidat la Brăila.
Primării - 11.386 de candidați. 134 de localități cu un singur aspirant
Pentru funcția de edil s-au înscris 11.386 de candidați de la 100 de partide, alianțe și candidați independenți.
În mediul rural, sunt 9.776 de candidaţi, iar pentru orașe sunt 1.610 candidaţi. Dintre aceştia 10,56% sunt femei în rural şi 12,36% în mediul urban, a declarat Toni Greblă, președintele AEP, conform news.ro.
În cel mai important oraș al țării, municipiul București, sunt nouă candidați - șapte de la partide și alianțe, și doi candidați independenți.
În toată țara, cei mai mulți candidați pentru primării vin de la PSD - 2.900.
În 134 de localități, alegerile sunt între un candidat și... nimeni, pentru că nu e decât un singur aspirant. Cele mai multe situații de acest fel sunt în județele Harghita și Covasna, iar candidații sunt de la UDMR.
PSD are 36 de candidați care aleargă singuri în cursa spre fotoliul de primar - cei mai mulți în Olt și Ialomița - patru localități din fiecare județ.
În cinci localități din Giurgiu există un singur pretendent la funcția de primar și este liberal.
În alte cinci localități din țară, Slatina-Timiș (județul Caraș Severin), Estelnic, (Covasna), Oncești (Maramureș), Ghindari (Mureș) și Vălcani (Timiș), unicul candidat la primărie este independent.
Cele mai multe secţii de votare, sunt în Bucureşti - 1.289, urmat de Iaşi, Cluj, Bihor şi Bacău. Judeţele cu cele mai puţine secţii sunt Tulcea, Covasna şi Harghita - aproximativ 200.
Votarea are loc pe data de 9 iunie 2024, în intervalul orar 7.00-22:00, când președintele biroului electoral al secției declară votarea încheiată. În situații de urgență, votul se poate prelungi până la 23:59.
Pentru alegerile locale, cetățeanul poate vota doar în localitatea în care are domiciliul sau reședința și doar la secție de votare la care este arondat. Dacă se află în altă localitate și nu are viză de flotant, de exemplu, poate vota doar la alegerile europarlamentare pe liste suplimentare.
