Praga va fi în centrul politicii europene săptămâna aceasta, după ce majoritatea liderilor continentului se reunesc în perioada 6-7 octombrie, pentru a discuta despre războiul din Ucraina și implicațiile acestuia în diferite domenii politice.
Ce urmează să se întâmple?
Liderii din toate țările europene, în afară de Belarus și Rusia, se vor întâlni la Praga, pe 6 octombrie, pentru a discuta o serie de probleme legate de situația securității de pe continent, războiul din Ucraina fiind tema de bază.
Întâlnirea are loc odată cu lansarea Comunității Politice Europene (EPC), o idee promovată pentru prima dată de președintele francez Emmanuel Macron, în luna mai a acestui an.
Pe 7 octombrie, capitala cehă va găzdui un summit informal al UE în același loc.
Liderii celor 27 de state membre vor vorbi despre sancțiunile acordate Rusiei, criza energetică și despre ceea ce va fi probabil o iarnă grea în acest an.
Cine va participa?
Invitațiile au fost trimise liderilor a 44 de țări europene și, potrivit unui diplomat UE neautorizat să vorbească în procesul verbal, a existat „feedback pozitiv din partea tuturor, dar unii nu au dat un răspuns definitiv”.
Se știe deja că președintele sârb Alexander Vučić ezită, la fel ca omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se va adresa participanților la întâlnire prin intermediul unui link video din cauza situației de securitate din țara sa, dar îl va trimite pe prim-ministrul Denîs Șmihal să participe la summmitul din Republica Cehă.
Este de remarcat faptul că „șerpașii”, termen folosit pentru principalii consilieri politici ai liderilor tuturor celor 44 de țări, s-au întâlnit deja la Bruxelles pe 29 septembrie.
Așadar, perspectiva ca toți liderii să se prezinte este cât se poate de probabilă, mai ales având în vedere că miniștrilor de externe nu li se permite să acționeze prin înlocuitori.
Termenul limită pentru confirmarea participării este, de asemenea, generos: până la momentul în care ședința începe la ora 13, pe 6 octombrie.
Ce este mai exact EPC-ul?
Poate că cel mai bine este să lămurim ce nu este.
Nu înlocuiește nicio organizație, structură sau proces politic existent și nu are ca scop crearea uneia noi - cel puțin nu în această etapă.
Diplomații UE se străduiesc să sublinieze că UE este doar un facilitator, nu este un proces condus de UE, iar candidatii UE și țările potențial candidate din Balcanii de Vest și vecinătatea de est nu trebuie să se teamă că va înlocui procesul de extindere a UE.
Nu va exista nicio declarație finală, spun surse din UE care sunt la curent cu evenimentul dar nu sunt și autorizate să vorbească public pe această temă. De altfel, o declarație finală n-ar fi tocmai la îndemână dată fiind lista eterogenă de invitați. După cum s-ar putea să nu existe nici măcar o conferință de presă la finalul întâlnirii.
Deci, ce este mai exact atunci?
În esență, este menită să fie o nouă platformă pentru liderii europeni care să se întâlnească o dată sau de două ori pe an pentru a discuta problemele stringente ale zilei.
Mulți se îndoiesc că acest lucru este chiar necesar, având în vedere că există deja structuri tocmai pentru acest scop, cum ar fi Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și Consiliul Europei.
Totuși, așa cum a spus un diplomat, sub condiția anonimatului: „Multe lucruri au început doar cu o adunare. Este începutul unui proces și apoi trebuie să vedem ce urmează”.
Vor exista rezultate concrete?
Va fi o fotografie de familie, dacă asta contează. În caz contrar, rezultatul este de așteptat să fie chiar întâlnirea în sine.
Într-un moment în care Rusia a anunțat mobilizare generală, prezentată ca una parțială, și se află în plin proces de anexare a unor regiuni din Ucraina, după așa-zisele referendumuri din regiunile ocupate - considerate false și ilegale de Ucraina, SUA și ONU - însuși faptul că aproape toți ceilalți lideri europeni se vor întâlni în același loc are o valoare cel puțin simbolică.
Ziua va începe cu o sesiune plenară de o oră înainte ca liderii să fie împărțiți în grupuri de 10-12 pentru a discuta probleme legate de pace, securitate și stabilitate, precum și energie, climă și mediu.
Ar putea exista, de asemenea, o discuție ad-hoc despre migrație și mobilitate pentru cei interesați, înainte ca o parte considerabilă a după-amiezii să fie dedicată diferitelor întâlniri bilaterale.
Aceasta ar putea fi într-adevăr cea mai interesantă parte a zilei cu posibile discuții între diverși lideri din Balcanii de Vest.
Ar putea exista și discuții între Azerbaidjan și Armenia, susceptibile să se concentreze pe recentele ciocniri la frontieră și pe teritoriul separatist din Nagorno-Karabah, cu posibila participare a președinților francez și turc.
O altă sesiune plenară va avea loc apoi la cină, înainte de încheierea ședinței.
Un diplomat UE spune că „întreaga idee este că nu ar trebui să fie prea formală și strictă și că toți vorbesc între ei”.
Rezultatul, notează un alt diplomat al UE, vorbind sub protecția anonimatului, este de a-i aduce pe „toți liderii europeni pe picior de egalitate în spiritul unității pentru a promova dialogul politic pe probleme și interese comune” și că aceștia ar trebui să vină cu idei și propuneri pentru următoarea reuniune a CPE care ar trebui să aibă loc anul viitor, de preferință într-o țară din afara UE.
Cum rămâne cu summitul informal al UE de a doua zi?
Așteptați-vă la câteva discuții dure cu privire la răspunsul UE la războiul din Ucraina.
Este posibil ca cel mai recent pachet de sancțiuni UE să fie convenit înainte de această întâlnire.
În timp ce Bruxelles-ul va viza probabil zone precum oțelul rusesc, lemnul, țigările și criptomonedele, una dintre problemele propuse este plafonarea prețului petrolului în UE.
Ungaria a semnalat deja că se va folosi de dreptul de veto asupra oricărei noi sancțiuni energetice asupra Moscovei.
Dar așteptați-vă la discuții aprinse în acest sens și cu privire la potențiala plafonare a prețului gazului, în care statele membre sunt împărțite între a viza doar Rusia, să existe un preț global plafonat sau să nu existe nicio plafonare.
Probabil că vor exista discuții și controverse și cu privire la acceptarea sau nu pe teritoriile lor a rușilor care fug de mobilizare, precum și dacă următorul ajutor financiar pentru Kiev, în valoare de 3 miliarde de euro (2,9 miliarde de dolari), ar trebui să fie sub formă de granturi sau împrumuturi.