Cum se împarte puterea la Bruxelles și cât de puternică e extrema dreaptă, după alegerile europarlamentare

Înainte să putem spune dacă formațiunile politice cu un discurs ultranaționalist, ultraconservator, eurosceptic, uneori rasist și xenofob au avut câștig de cauză - sau nu - la alegerile europarlamentare din iunie, ar trebui să vedem la rece întregul tablou, după definitivarea rezultatelor.

Care e structura Parlamentului European (PE) în 2024 față de 2019? Ce grupuri politice noi apar? Cum se pot crea majorități?

Structura Parlamentului European în 2024, față de 2019

În legislatura 2019-2024 au fost 705 eurodeputați și șapte grupuri politice în Parlamentul European.

În legislatura 2024-2029, vor fi 720 de europarlamentari și, foarte posibil, opt grupuri politice.

România trimite în Parlamentul European:

• 11 eurodeputați la grupul S&D - ei provin de la Partidul Social Democrat (PSD);
• 10 la grupul popularilor europeni (PPE): opt liberali (PNL), doi de la Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR)
• 6 deputați la Conservatori și Reformiști - aceștia sunt din AUR (Alianța pentru Unirea Românilor);
• 3 la grupul Renew - Dan Barna și Vlad Voiculescu, de la Uniunea Salvați România (USR) și Eugen Tomac (PMP)
• 2 eurodeputați la grupul Suveraniștilor - Diana Șoșoacă și Luis Lazarus, de la SOS România;
• 1 la Verzi - independentul Nicu Ștefănuță.

În 2019, cel mai mare grup politic a fost cel al Popularilor Europeni - 176 de eurodeputați. Din PPE fac parte trei partide românești - PNL, UDMR și PMP.

În 2024, grupul popularilor europeni s-a mărit la 188 de europarlamentari. Astfel, PPE rămâne cel mai mare grup din Parlamentul European, cu 12 eurodeputați în plus.

Acum cinci ani, S&D - Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European avea 139 de membri. Din acest grup face parte PSD.

În 2024, S&D a obținut doar cu câțiva eurodeputați mai puțin, dar s-a clasat tot pe locul doi, cu 136 de europarlamentari în total.

Până aici, clasamentul s-a păstrat. Cu un mic câștig pentru PPE și mici pierderi pentru S&D.

Împreună, cele două mari grupuri politice din Parlamentul European au 324 de eurodeputați, insuficient ca să facă majoritate absolută, de 50% plus 1 din totalul mandatelor (720).

Ceea ce le va obliga să negocieze cu alte grupuri politice pentru a reuși să adopte proiecte legislative.

Așadar, ținta celor două grupuri politice, de a obține majoritatea absolută, nu a fost îndeplinită. Nici în România, PSD și PNL nu au reușit să câștige 50% + 1 la votul politic. Scorul alianței a fost de 48,65%. Ca număr de mandate însă, PSD și PNL au luat peste jumătate: 19 din 33.

Marea schimbare în urma alegerilor din iunie a fost pentru grupul Renew Europe, din care făceau parte REPER și USR. Acum mai e doar USR.

În 2024, Renew a câștigat numai 75 de locuri, cu 27 mai puține față de 2019, și a pierdut a treia poziție.

REPER, care avea cinci europarlamentari, nu a trecut pragul și nu a câștigat niciun loc în PE. USR a reușit să ia doar două mandate, pentru Dan Barna și Vlad Voiculescu, cu un scor de doar 8,64% (în alianță cu PMP și Forța Dreptei). La Renew a aderat și europarlamentarul Eugen Tomac, care fusese în legislatura trecută la PPE.

Pierderi considerabile sunt și pentru Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, care avea, în urmă cu cinci ani, 71 de eurodeputați. Din România, în acest grup politic european face parte europarlamentarul independent Nicolae Ștefănuță, care a reușit să câștige un nou mandat, fiind singurul independent care a obținut suficiente voturi.

În 2024, Verzii mai au doar 54 de eurodeputați, cu 17 mai puțini față de acum cinci ani. Mulți analiști au explicat căderea acestui grup politic prin prisma faptului că reformele care urmau să protejeze mediul, legate de agricultură și poluare, au fost foarte dure și au afectat categorii mari de populație, cum ar fi agricultorii.

De aceea, mulți se așteaptă ca Uniunea Europeană să regândească „Green Deal” în noua legislatură.

Locurile pierdute de S&D, de Verzi și de Renew Europe s-au transferat la partidele populiste, radicale sau conservatoare, care vor constitui posibil trei grupuri politice, față de două în legislatura precedentă.

Cel mai mare dintre acestea este Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) - a reușit să detroneze Renew și să devină la treilea grup ca mărime din Parlamentul European.

În 2019, ECR avea 69 de membri. Din acest grup făcea parte și eurodeputatul român Cristian Terheș, intrat în PE pe listele PSD, susținut de Dan Voiculescu, fondatorul PUSL.

În 2024, Grupul Conservatorilor și Reformiștilor are 83 de eurodeputați, cu 14 mai mulți.

Din acest grup fac parte cele mai multe partide conservatoare sau populiste, de dreapta, din Europa:

• Partidul lege și Justiție din Polonia
• Frații Italiei din Italia
• Vox din Spania
• Mișcarea Națională din Bulgaria
• Noua Alianță Flamandă din Belgia
• Partidul Soluția Greacă, Libertate și Solidaritate din Slovacia
• Polonia Unită

Din ECR vor face parte și cei șase deputați ai AUR care au intrat în Parlamentul European: Cristian Terheș, Claudiu Târziu, Gheorghe Piperea, Maria Teodorescu, Adrian Axinia și Dimitrie Sturdza.

Grupul Identitate și Democrație avea în legislatura trecută 49 de membri. Nu existau europarlamentari români în acest grup. În 2024, are 58 de eurodeputați.

Este grupul din care fac parte în majoritate eurodeputații din partidele considerate extremiste din Italia (Liga Nordului) și Franța (Adunarea Națională a lui Marine Le Pen).

Alți 40 de noi aleși sunt încă nedeclarați pentru că așteaptă înființarea unui nou grup politic care s-ar putea numi Suveraniștii. Acest grup s-ar putea constitui la inițiativa partidului AfD (Alternativa pentru Germania), catalogat în această țară ca fiind de extremă dreapta.

Dacă în urmă cu câteva zile se discuta că din el ar putea face parte și cei doi europarlamentari români din S.O.S. - Diana Șoșoacă și Luis Lazarus, acum lucrurile s-au limpezit. Un reprezentant AfD a declarat pentru G4Media că partidul său a respins candidatura celor doi, fără să explice motivele.

AfD a fost exclus din Grupul Conservatorilor și Reformiștilor din cauza candidatului care era cap de listă la europarlamentare, Maximilian Krah, dat afară între timp, și care a făcut afirmații controversate legate de fosta organizație nazistă SS.

Grupul Stânga avea 37 de membri în 2019 și a obținut două mandate în plus în 2024.

Un grup se poate înființa dacă are cel puțin 23 de membri care provin din cel puțin șapte state.

Mai sunt și 47 de eurodeputați neafiliați, față de 62 câți erau acum cinci ani. Fidesz-ul lui Viktor Orban, din Ungaria, de exemplu, încă nu și-a găsit locul. Premierul maghiar a spus că nu va intra în Grupul Conservatorilor, dacă AUR va fi admis, ceea ce s-a întâmplat. Diana Șoșoacă și Luis Lazarus vor rămâne și ei neafiliați, din moment ce niciun grup politic nu îi primește. Puterea de negociere a neafiliaților este zero.

Tragem linie și vedem că grupurile politice din care fac parte formațiuni politice radicale au în jur de 180 de mandate. Nu au speranțe să obțină o majoritate, chiar dacă numărul lor este în creștere cu câteva zeci față de 2019.

Deși nu vor face legea în Parlamentul European, unele dintre partidele populiste, radicale, naționaliste, conservatoare și eurosceptice din UE au avut scoruri mult peste cele din 2019. Au existat însă și pierzători.

Partidele populiste în Europa, câștiguri și pierderi

Frații Italiei, partidul premierului Giorgia Meloni, a obținut primul loc în peninsulă, cu un scor de patru ori mai mare decât avea la alegerile precedente.

Meloni este liderul european care a câștigat cel mai mult la aceste alegeri, de aceea puterea sa în ecuația europeană crește considerabil.

Giorgia Meloni, premierul Italiei.

AfD (Alternativa pentru Germania) a obținut mai multe voturi și a obținut locul doi în Germania. S-a clasat peste partidul cancelarului Olaf Scholz, SDP, care a suferit o înfrângere usturătoare.

Adunarea Națională (RN) din Franța, partidul lui Marine Le Pen, condus de Jordan Bardella, a obținut primul loc la alegerile pentru Parlamentul European.

Acest scor l-a determinat pe Emmanuel Macron să declanșeze alegeri anticipate, gest pe care mulți îl califică drept riscant, având în vedere că RN are șanse mari să iasă tot pe primul loc și la alegerile interne.

Marine Le Pen și Jordan Bardella, liderii Partidului Reuniunea Naţională.

Partidul Libertății din Austria s-a clasat pe primul loc, dublându-și scorul obținut în 2019.

PVV, Partidul Libertății din Olanda, s-a clasat al doilea, cu șapte locuri în Parlamentul European, față de zero în 2019.

În Polonia, Partidul Lege și Justiție s-a clasat pe locul doi, fiind surclasat de formațiunea lui Donald Tusk.

Fidesz-ul lui Viktor Orban a luat cel mai slab scor din ultimii 20 de ani, deși s-a clasat pe primul loc. Va avea 11 eurodeputați.

Vox din Spania a obținut șase locuri în PE, față de doar patru la alegerile de acum cinci ani.

În Spania a mai apărut încă un partid considerat extremist, Petrecerea s-a încheiat (Se acabo la fiesta), condus de Alvise Pérez, un influencer de pe YouTube, care a reușit să obțină trei locuri în PE.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI