Femeile în politica românească: ținta hărțuirilor și a violenței colegilor

Flavia Boghiu se aștepta ca, din funcția de viceprimar, să se expună criticii publicului și a presei, a opiniilor negative mai mult sau mai puțin justificate.

Un site de știri din Brașov a început să o atace la persoană la scurt timp după ce și-a preluat mandatul, într-un mod atât de jignitor încât Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a decis în unanimitate că acele articole sunt discriminatorii.

Săptămâna aceasta, CNCD a aplicat site-ului o amendă de 10.000 de lei.

Autorul site-ului de știri i-a aplicat Flaviei Boghiu, în photoshop, un ochi vânăt.

Nu este vorba doar de jigniri sau alte cuvinte degradante la adresa sa ca femeie, deși și acelea au existat în abundență.

Comentariile negative au fost și despre greutatea ei, despre starea ei civilă, lucruri care nu sunt discutate în general despre bărbați. S-a sugerat chiar și că ar avea relații amoroase cu primarul orașului.

Într-una dintre postări, fața viceprimarului Brașovului a fost editată astfel încât să fie înfățișată cu un ochi vânăt.

Fotografia a fost preluată și distribuită de liderul tineretului liberal din Brașov la acea vreme. Într-un alt articol, publicat pe același site, a fost asociată cu gonoreea.

„Au fost de-a lungul timpului mai multe instigări la violență, spunând că ar trebui să-mi primesc una peste ochi sau că primarul ar trebui să mă pună la locul meu sau să-mi dea una peste gură”, spune Flavia Boghiu, viceprimarul Brașovului, pentru Europa Liberă.

Iar amenințările s-au transformat uneorei și în hărțuire când se afla în spațiul public.

„Am fost urmărită și hărțuită, inclusiv în timpul meu liber, de cei de la publicație. M-au fotografiat și mi-au publicat chiar și adresa, instigând la violență împotriva mea”, mai spune ea.

Citat din publicația locală brașoveană care a lansat o campanie de denigrare la adresa viceprimăriței din Brașov.

Toate aceste amenințări provin, conform Flaviei Boghiu, nu doar din politica editorială a deținătorului acelui site de știri: acesta s-a aliat cu un dezvoltator imobiliar, care construise fără autorizare pe dealurile din Brașov și era nemulțumit de faptul că viceprimarul se implicase personal în a-i reglementa proiectele.

Autorul site-ului a urmărit-o pe Flavia Boghiu și i-a făcut poze pe stradă, adresându-i-se ca nimfomană și spunând că are relații amoroase cu colegii din primărie.

„Când am organizat dezbaterea publică pe subiectul regulamentelor construcțiilor în pantă, care are implicații financiare majore pentru dânsul, la dezbatere, cei doi au venit împreună și au stat împreună, au plecat împreună. Domnul în cauză a participat în public și la câteva ședințe de consiliu local în stare de ebrietate și s-a comportat sub orice critică și față de colega mea din consiliul local din partea PSD, Alexandra Crivineanu. Atitudinea față de femei e aceeași, indiferent de partid”, explică Flavia Boghiu, membră USR.

Europa Liberă a contactat-o și pe Alexandra Crivineanu, consilier local la Brașov din partea Partidului Social Democrat. Spune că este atacată cu regularitate pe teme precum ținuta sa, machiajul sau cu cine este văzută în public. Câteodată, este ținta acelorași persoane care o atacă și pe Flavia Boghiu.

„Eu sunt frecvent una din victimele presei obscure. Se întâmplă o dată la trei săptămâni, o dată pe lună să apară un articol care mă denigrează: că sunt proastă, că am avut atitudini în consiliul local, că nu mă îmbrac cum trebuie, că nu mă machiez cum trebuie”, explică consiliera locală și președinta organizației de femei social-democrate din județul Brașov.

Pe măsură ce se apropie alegerile, se așteaptă ca amenințările să fie și mai intense. Aceleiași publicații care a fost amendată de CNCD i-a făcut și Alexandra Crivineanu o notificare scrisă, urmând să îi dea în judecată pe cei responsabili.

Cuvinte degradante la adresa Alexandrei Crivineanu

Consilierul local spune că și-a asumat un grad de vizibilitate, ca persoană publică, însă realitatea trece de orice așteptări.

„Aceste articole sunt citite de unii brașoveni. Au o anumită influență asupra opiniei publice, dar un astfel de articol stârnește anumite comentarii care nu au de a face cu rolul meu.

E frustrant, dar m-am învățat toți anii aceștia. Am zile în care mă afectează foarte mult, dar eu sunt o persoană puternică. Sunt determinată să merg înainte. Nu sunt căsătorită, așa că se speculează… știți cum sunt făcute femeile, curve.

Își pune amprenta pe viața personală. Mă gândesc la părinții mei, care citesc aberații tot timpul. Se adună, la nivel psihic”, mai spune consilierul local.

„Atacată ca la Mogoșoaia”

Una dintre amenințările pe care le primise Flavia Boghiu, viceprimarul USR al Brașovului, era că va fi atacată „ca la Mogoșoaia”.

La Mogoșoaia, în ianuarie 2021, consiliera locală din partidul USR, Felicia Ienculescu-Popovici, a intrat în școala în care se ținea ședința de consiliu și a fost întâmpinată cu o violență verbală excesivă de către colegul ei de la PNL.

„Vă las în căruț cu rotile, chiar dacă mă duc la pușcărie”, a fost una dintre replicile acestuia. Femeia, înspăimântată, și-a deschis camera de la telefon, moment în care un consilier de la PMP a bruscat-o ca să o lasă fără telefon.

„Ce s-a întâmplat atunci a fost un apogeu al violenței verbale, dar și până atunci au fost tot felul de forme de hărțuire, cu adresări nepotrivite, tot felul de lucruri de tipul acesta,” a declarat Felicia Ienculescu-Popovici, pentru Europa Liberă.

Și în acest caz este vorba despre un conflict care a pornit de la o neînțelegere imobiliară.

Consilierii USR se opuneau proiectului imobiliar de la Mogoșoaia „Sector 0” ceea ce le-a atras multe critici. În plus, au cerut Asociației Naționale de Integritate să cerceteze un posibil conflict de interese în cazul unuia dintre consilieri deoarece acesta avea un teren în zona respectivă.

În ciuda traumei prin care a trecut, consiliera a simțit că trebuie să vorbească despre ce s-a întâmplat.

Felicia Ienculescu-Popovici, consilier local la Mogoșoaia.

„Eram foarte vulnerabilă emoțional și, nu îmi e rușine să recunosc, o săptămână la rând eu mă trezeam din somn și plângeam. Am vorbit cu psihologi și mi-au spus că asta era o formă de descărcare. Și după aia sunau de la diverse televiziuni, nu puteam să mă duc cu ochii umflați de plâns. Deci a fost un stres foarte mare pentru mine, dar am făcut asta pentru efortul ăsta pe care l-am făcut eu să intru în politică și să fac ceea ce fac”, spune ea.

În urma eforturilor Feliciei Ienculescu-Popovici, PNL a cerut demisia consilierilor prezenți, iar unuia dintre consilieri i s-a deschis dosar penal.

Femeia încă se luptă în justiție pentru a mări amenda dată consilierului care a atacat-o și a reușit să întoarcă la tribunal cazul clasat al celui de-al doilea consilier.

„Lucrurile s-au schimbat. Nu mai este aceeași atmosferă. De exemplu, am avut ședința de buget, am făcut niște amendamente la buget, le-am discutat. Discuția a fost civilizată. Înainte râdeau de noi, își băteau joc de noi, totul era la glumă, la mișto: «Doamna consilier nu are ce face și umblă pe câmpuri și vede gunoaie», «puneți întrebări la limita imbecilității». Se legau inclusiv de familia mea, de soțul meu”, a declarat consiliera USR.

CNCD: Atmosferă degradantă la adresa femeilor

Nu doar cazul de la Mogoșoaia a fost adresat de către instituțiile responsabile. Cazul Flaviei Boghiu fusese semnalat Centrului Filia de către unul dintre urmăritorii organizației, care a deschis apoi un caz la CNCD împotriva site-ului de știri brașovean.

Au ales cazul pentru că, prin cuvintele și imaginile transmise de jurnaliștii brașoveni, aceștia o atacau clar pe Boghiu pe considerente de gen. Apărarea acestui site a fost că toate acestea ar fi un pamflet.

„Este mai mult decât un pamflet, nu mai putem să vorbim de libertate de exprimare. Nu există un interes public pentru a prezenta în acest fel degradant o femeie care apare în spațiul public, mai ales în contextul în care există un număr scăzut de femei în funcții publice, atât la nivel local, cât și a parlamentului și a guvernului”, explică coordonatoarea advocacy a Centrului Filia, Andreea Bragă, pentru Europa Liberă.

Cazul pare să fi fost clar pentru membrii CNCD, care au hotărât în octombrie că publicarea online a articolelor și imaginilor denigratoare au creat o atmosferă umilitoare, degradantă și ofensatoare la adresa femeilor și că site-ul de știri a discriminat-o pe Flavia Boghiu din cauza genului ei.

„Este un exemplu de situație în care s-a constatat că este vorba de o discriminare de gen și că este bine să îți ceri drepturile, să îți cunoști drepturile și că poți avea câștig de cauză în situații de acest tip”, explică reprezentanta Centrului Filia.

Și viceprimarul Brașovului afirmă că „faptul că o instituție a statului sancționează cu o amendă astfel de manifestări e un pas foarte important. Sunt sigură că nu sunt un caz izolat, doar că sunt poate printre cele mai vizibile.”

Cazul Budăi și răspunsul PSD

Astfel de atitudini față de femeile din politică nu există doar în sfera publică, ci și în culisele partidelor.

În februarie, Libertatea a relatat cum Marius Budăi, ministrul Muncii din partea PSD, a hărțuit de cel puțin două ori colege din partid, în timp ce ar fi fost în stare de ebrietate. Membrele PSD au ales să rămână anonime.

Reprezentanta Centrului Filia spune că aceste cazuri sunt des întâlnite, doar că victimele aleg să nu depună plângeri de teama că ar da dovadă de slăbiciune sau că ar putea exista repercursiuni care le-ar afecta cariera. Așa că îndură, în tăcere.

„Nu există niște modele de succes care să ne arate: «Uite! Persoana X a făcut plângere că a fost discriminată pentru că a fost hărțuită și s-a făcut dreptate». Iar atunci când se știe că aceste lucruri nu se iau în serios, este mult mai dificil pentru cineva care a trecut prin hărțuire sau discriminare de gen să apeleze la demersurile oficiale: să înregistreze oficial o plângere, să vorbească public despre asta, să numească agresorul”, explică Andreea Bragă, de la Centrul Filia.

Când scandalul a cutremurat PSD-ul, membrii au închis rândurile, în loc să adreseze deschis ciclul de abuz. Mulți au minimizat sau au spus că lor nu li s-ar întâmpla așa ceva.

„În momentul în care asta se întâmplă la nivel de conducere, înțelegi că nu se ia în serios. Și pentru publicul larg, femeile care urmăresc toate aceste declarații, mesajul este că nici măcar femeile care au fost alese într-o poziție de deputat nu pot obține dreptate, și atunci, eu ce putere am?”, pune în perspectivă reprezentanta Centrului Filia.

În timp ce, în cadrul partidului, a declara un astfel de abuz pune în pericol cariera unei femei, există și aspectul mai public al problemei. A declara o astfel de vulnerabilitate în fața publicului alegător, care deja are diverse atitudini față de femeile în politică, este o mișcare riscantă.

„Nu vor să se victimizeze. Poate consideră că dacă ar face o astfel de plângere ar părea o dovadă de slăbiciune”, punctează Andreea Bragă, de la Centrul Filia.

Acest lucru este confirmat și în cazul Flaviei Boghiu: „Nici măcar eu, când au apărut primele articole, n-am ieșit public tocmai considerând că se va spune despre mine că mă victimizez, și considerând că trebuie să proiectez o imagine de putere în acord cu rolul meu.”

„Că nu-mi permit să fiu o fetiță, mai ales pentru că sunt cel mai tânăr viceprimar pe care l-a avut Brașovul și mai am și părul roz. Nu voiam să proiectez o imagine de slăbiciune sau de vulnerabilitate. Am zis că le duc, că vin odată cu rolul - deși n-ar trebui să vină cu rolul”, consideră viceprimarul Brașovului.

Majoritatea femeilor în funcții publice care se confruntă cu discriminarea nu raportează incidente sexiste conform raportului „Hărțuire și violență împotriva femeilor din parlamentele Europei”, din 2018.

Dacă 58% dintre femeile care au participat la sondaj au declarat că au fost hărțuite online, doar 20% dintre acestea au raportat astfel de incidente.

Dintre femeile parlamentar care au declarat în cadrul sondajului că au fost victimele unui abuz sexual, doar 23% l-au raportat, iar jumătate dintre femeile care au primit amenințări violente au și raportat incidentul.

Rolul instituțiilor statului în astfel de situații

În cazul unor astfel de abuzuri, femeile din politică nu au multe opțiuni pentru a se exprima și căuta dreptate. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) ar fi o instituție care funcționează cum trebuie conform Mihaelei Miroiu, expertă în politici feministe și profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Însă celelalte mecanisme sunt disfuncționale.

„CNCD, din anul 2000 încoace, face ce trebuie în majoritatea cazurilor, spre deosebire de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse, care nu reușește să țină pasul și nu e condusă niciodată de persoane deosebit de competente în zona asta. Are restanțe mari în a asigura ideea de egalitate de șanse în România,” a declarat Mihaela Miroiu pentru Europa Liberă.

Un bărbat conduce comisia pentru egalitatea de șanse

În Parlament, Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi este condusă de Tănasă Dan, un deputat AUR. În noiembrie 2022 acesta a dat aviz negativ planului de acțiune pentru tineret în cadrul acțiunii externe a UE deoarece documentul făcea referire la „egalitatea de gen”.

„Din păcate, CNCD nu ajunge, comisiile de egalitate de șanse din Parlament nu ajung nici ele. Mai avem foarte mult până când vom ajunge la nivelul de bun simț din democrațiile consolidate”, mai spune Mihaela Miroiu.

Alina-Roxana Gîrbea, coordonatoare proiectului Femei în politică, spune că nu vor vedea schimbări benefice pentru femeile de la conducere până când acestea nu vor fi mai reprezentate.

„Toate problemele acestea sunt legate între ele. Violența împotriva femeilor există și pentru că sunt atât de puține femei, dar e și un cerc vicios pentru că dacă sunt puține femei, lucrurile acestea se schimbă mult mai greu. Femeile nu au o greutate suficientă ca să ceară aceste lucruri și atunci sunt și foarte dependente de colegii lor bărbați, și e și mai greu să construiești o solidaritate între ele”, spune ea.

Pe agenda Parlamentului se află de un an o propunere legislativă inițiată de PNL care ar introduce o cotă minimă de reprezentare de 33%, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, din totalul candidaților de pe listele electorale legislative.

În octombrie 2022, PSD, în frunte cu Gabriela Firea și Marcel Ciolacu, a inițiat un alt proiect de lege care ar introduce o cotă de 30% de femei pe listele de candidaţi la alegerile locale și în consiliile de administrație ale companiilor publice.

Cotele de gen par artificiale, dar Alina-Roxana Gîrbea spune că odată ce acestea ar duce la normalizarea prezenței femeilor în politică ele nu ar mai fi necesare.

„Cotele ar transmite că partidele sunt deschise pentru mai multe femei și că sunt interesate să asculte vocea și interesele la mai mult din jumătate din populația României. Cum s-a întâmplat și în alte state europene, măsura asta e temporară, se va normaliza prezența femeilor în politică, se va schimba puțin mediul și discursul, va fi mai puțin misogin. Și atunci cotele nu vor mai fi necesare”, afirmă Gîrbea.

România este la coada Uniunii Europene în ceea ce privește reprezentarea femeilor în politică. 19% din parlamentul României este format din femei, unul din cele mai mici procente din Uniunea Europeană după Ungaria (13%), Malta (13,4%) și Cipru (14,3).

În consilile locale din România, Grecia și Cipru femeile reprezintă mai puțin de 20%.

O problemă socială

Modul în care sunt tratate femeile din politică se leagă de opiniile societății despre menirea și capacitatea femeilor. Atât timp cât violența verbală și fizică împotriva femeilor este permisă în societate, va fi perpetuată la cele mai vizibile nivele politice - și viceversa, abuzurile femeilor din politică mențin și justifică prostul tratament al tuturor femeilor.

„E vorba de mesajul pe care îl dăm noi ca societate femeilor care cred că pot să schimbe ceva sau vor să se implice în viața comunității prin politică. Mi s-a întâmplat nu doar o dată să mi se spună de către fete cu care vorbeam că urmăresc și apreciază ce fac, dar că n-ar avea stomacul să treacă prin ce trec eu și că asta le descurajează foarte mult. Atunci, ne mai mirăm de slaba reprezentare a femeilor în politica românească?”, se întreabă Flavia Boghiu.

„Pare cumva că nu te apără nimeni, că oricum femeilor nu le rămâne decât să aibă un stomac foarte puternic și toleranță la genul acesta de atitudini, fie să răzbească prin forțe proprii - dar mesajul care trebuie transmis la nivelul de societate educată este că nu e în regulă și trebuie sancționat - nu doar prin oprobiu public”, adaugă viceprimarul Brașovului.

Ea spune că a avut norocul să fie susținută de colegii săi, care n-au făcut-o niciodată să se simtă de parcă trebuie să-și dovedească valoarea doar pentru că este femeie.

În schimb, Alexandra Crivineanu spune că a dus mai degrabă singură această luptă împotriva misoginiei: „Există mai mult sau mai puțin un grad de solidaritate între colegi, remarcă «uite ce ți-au făcut», dar mai mult nu”.

Pentru Felicia Ienculescu-Popovici, diabolizarea politicii în general nu încurajează mai multe femei să candideze pentru posturi de conducere la orice nivel.

„Am mai auzit chestia asta: «înlocuim hoți cu alți hoți». Asta este foarte dureros pentru că eu am renunțat la foarte multe lucruri. Iar atitudinea asta generală nu ne ajută pe noi ca nație să evoluăm pentru că, până la urmă, dacă faci un job indezirabil, unde din start ai țintă pe spate și ți se spune că ai 80% șanse să ajungi un corupt și un nenorocit, normal că nu va fi dorit nici de femei, nici de bărbați, dar mai ales de femei.”