ANAF își pregătește terenul pentru a putea acționa mai extins asupra persoanelor fizice care își declară singure veniturile, dar și a celor pe care le consideră în categoria de risc fiscal, cu discrepanțe între venituri declarate și proprietăți deținute.
Un ordin recent al ANAF extinde competența de a face inspecții fiscale și verificări preliminare asupra persoanelor fizice la toate direcțiile de control ale Fiscului, de pe întreg teritoriul țării. Până acum, în cazul persoanelor fizice, aceste verificări se făceau de o singură direcție centrală.
Mihaela Mitroi, partener Ernst&Young România și specialistă în asistență fiscală, a explicat pentru Europa Liberă ce implicații are această schimbare de la nivelul ANAF. „Verificarea fiscală a persoanelor fizice nu se va mai face doar de Direcția de Verificări Fiscale, care era o direcție cu un personal limitat și care se uita îndeosebi la persoanele cu risc fiscal ridicat sau cu averi mari. Acum toate persoanele fizice vor putea fi verificate, având în vedere că direcțiile de control vor fi implicate și în verificarea persoanelor fizice, până acum o făceau doar pentru cele juridice”.
Verificarea fiscală a persoanelor fizice nu se va mai face doar de Direcția de Verificări Fiscale, care era o direcție cu un personal limitat și care se uita îndeosebi la persoanele cu risc fiscal ridicat sau cu averi mari.Mihaela Mitroi, Ernst&Young
Până acum, verificările Fiscului în cazul persoanelor fizice se concentrau în special pe acele persoane cu risc fiscal ridicat sau cu averi mai mari de 25 de milioane de euro, mai explică Mihaela Mitroi: „Ei se concentrau pe persoanele cu risc fiscal ridicat, adică cei care aveau un bun și nu aveau nicio declarație fiscală depusă. Aveau mașini, case, dar nicio declarație fiscală depusă. Sau persoane care dețineau companii cu pierderi fiscale pe ani de zile, și totuși aveau case luxoase și mașini luxoase. Se punea problema de unde au bani, dacă ei au numai pierderi pe companie”.
Acum, lucrurile par să ia o altă turnură, iar controalele ANAF să poată să ajungă la mult mai mulți cetățeni.
„Ceea ce vrea Fiscul să spună printre cuvinte este că tocmai și-a întărit echipele de control al persoanelor fizice și că va pune accentul pe verificarea preliminară, ceea ce va duce la creșterea numărului de persoane controlate care au fost deja selectate în baza unei analize preliminare îmbunătățite. În aceste condiții, ne putem aștepta ca acei contribuabili care ar putea face subiectul unei verificări fiscale să devină din ce în ce mai numeroși, să nu mai facă parte doar din rândurile persoanelor cu averi de peste 25 de milioane de euro sau al celor cu risc fiscal crescut, ci să fie, în fapt, orice persoană care și-a determinat singură impozitul și contribuțiile sociale prin Declarația Unică”, explică Mihaela Mitroi.
Adrian Bența, consultant fiscal, este mai sceptic în ce privește capacitatea ANAF de a-și reforma activitatea.
„Discuția cu inspecțiile la persoanele fizice am auzit-o de nu știu câte ori. Că fac o listă de 8.000 de oameni, din care aleg 300 și au făcut 30. Problema pe care ei o au în acest moment este lipsa unei practici unitare la nivelul inspecțiilor persoanelor fizice și mai ales o altă situație – persoanele fizice nu au obligația să țină evidențe contabile. Și atunci e o problemă dacă cineva spune – aceștia sunt banii de la bunica. La începutul inspecției fiscale ți se cere o declarație de patrimoniu, unde poți declara – ai în bancă 5 lei, care pot fi trasabili, urmăriți. Dar poți să spui și că ai primit moștenire de la bunicul, care a decedat acum 11 ani, un milion de euro și i-ai ținut în casă. De ce? Pentru că așa ai vrut tu. Poți proba, nu poți proba? Sunt foarte multe persoane care țin banii la sacoșă”, explică Adrian Bența, pentru Europa Liberă.
Urmează o vânătoare a micilor contribuabili?
Persoanele fizice nu au obligația să țină evidențe contabile. Și atunci e o problemă dacă cineva spune – aceștia sunt banii de la bunica.Adrian Bența, consultant fiscal
Mihaela Mitroi e de părere că nu, dar că ar fi mai bine ca toată lumea să fie bine pusă la punct pentru un eventual control. „Nu aș spune că va începe o vânătoare, ci doar că se creează cadrul ca toate persoanele fizice să fie verificate, nu numai cele vizate până acum prin lege, adică cele cu risc fiscal ridicat și cu averi mari. Până acum nu se întâmpla în România. Mesajul meu este – atenție cum vă pregătiți declarațiile, pentru că dacă până acum nu erați atenți, încet încet lucrurile se pun la punct și toată lumea poate fi controlată”, arată Mitroi, pentru Europa Liberă.
Terenul este însă fertil, mai ales de când cetățenii care trebuie să își declare veniturile la Fisc sunt puși să o facă printr-o declarație pe propria răspundere. Cum nu toată lumea are calități sau pregătire de contabil, erorile sunt numeroase și taxabile de către Fisc.
„Din 2018, declarația pe care o depun persoanele fizice este o declarație pe propria răspundere, nu mai vine Fiscul să îți emită o impunere de plată. Acum îți faci singur declarația și poți să faci foarte multe greșeli și de aceea am spus că ne îndreptăm spre un Fisc american. Acolo toate persoanele fizice, aleatoriu, sunt verificate”, spune Mihaela Mitroi.
Cum se poate lungi o verificare la Fisc
O altă modificare aflată deocamdată la stadiul de proiect al ANAF este introducerea unei practici unitare de a aplica acțiunea de verificare documentară a contribuabililor. Această procedură există deja în Codul de Procedură Fiscală, însă nu a fost folosită prea des, spune Mihaela Mitroi.
„Verificarea documentară înseamnă o verificare în baza unor documente, nu este o inspecție fiscală. Aceste documente sunt date de contribuabil sau sunt obținute de ANAF din diferite surse. Verificarea documentară poate să dureze un an de zile, să spunem prin absurd, apoi Fiscul să spună nu sunt mulțumit, facem și o inspecție fiscală”, explică Mitroi. Dacă Fiscul găsește discrepanțe, poate cere documente justificative suplimentare de la o persoană.
Dacă ar fi să facem o paralelă cu o anchetă penală, verificarea documentară seamănă cu ancheta in rem, adică verificarea faptelor, iar abia apoi poate urma punerea sub urmărie penală a unei persoane – adică inspecția fiscală propriu-zisă.
Mihaela Mitroi atrage însă atenția că există riscul ca ANAF să prelungească la nesfârșit aceste proceduri de verificare, pentru că procedura prealabilă inspecției fiscale nu este prinsă în termenul de prescripție: „Există o perioadă de prescripție, nu poți verifica un contribuabil pe ani de zile, cât vrei. Este un termen de 365 de zile, pot apărea perioade de suspendare, dar este un termen. Această verificare documentară nu este însă prinsă în termenul de prescripție”.
În cadrul unei inspecții fiscale, unui contribuabil i se pot solicita tot felul de documente justificative, cum ar fi extrase bancare, contracte, chitanțe și facturi. Totuși, nu mulți sunt contribuabilii care își țin o evidență contabilă atât de strictă de unii singuri, după cum atrage atenția și consultantul fiscal Adrian Bența.