Linkuri accesibilitate

Scurtă radiografie a măsurilor pentru redresarea economiei luate de Guvern. Ce urmează


Premierul Ludovic Orban a anunțat că va prezenta, în curând, planul de redresare economică.

După pauza bruscă luată de economie din cauza pandemiei de coronavirus, atât mediul de afaceri, cât și Guvernul speră într-o revenire a economiei în „V”, adică după o cădere bruscă să urmeze o creștere constantă.

Care sunt principalele măsuri luate până acum de Guvern pentru menținerea pe linia de plutire a economiei și cum se creionează viitorul plan pe care Guvernul urmează să îl anunțe într-o săptămână.

„Măsurile economice au fost luate suficient de rapid, implementarea mai lasă de dorit uneori. Dar acestea sunt suficiente, ținând cont de situația economică a României. Adică, România nu își putea permite mai mult cu banii pe care îi are astfel încât să asigure o oarecare stabilitate și ieșire din situația de criză”, a explicat, pentru Europa Liberă, analistul financiar Dragoș Cabat. El subliniază că, și în viitor, accentul ar trebui să cadă pe măsurile privind protejarea locurilor de muncă.

Analistul financiar mai punctează că, spre deosebire de statele din regiune, România a alocat un procent foarte mic din PIB pentru revenirea economiei, în principal din cauza bugetului găunos cu care a trebuit să lucreze Guvernarea PNL. „România nu avea cum să aloce mai mult și dacă nu poți să dai mai mulți bani nici nu te poți aștepta să ai niște rezultate la fel de bune ca alte economii”, mai argumentează Dragoș Cabat.

Care sunt principalele măsuri luate de Guvernul Orban până acum:

  • Șomajul tehnic – printre primele măsuri anunțate de Guvern a fost cea a șomajului tehnic. Practic, pentru companiile afectate, direct sau indirect, de pandemie, statul susținea 75% din salariul mediu brut pe economie, restul trebuia suportat de angajatori. Măsura a fost prelungită până la 1 iunie, cu toate că România a ieșit din starea de urgență la jumătatea lunii mai. Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a anunțat că, din 1 iunie, de această prevedere mai beneficiază câteva domenii, unde se mențin restricțiile, cum ar fi cele din domeniul cultural sau al restaurantelor. Guvernul a anunțat că va sprijini companiile cu 41,5% din costul salarial pentru companiile care primesc înapoi la lucru persoanele aflate în șomaj tehnic în această perioadă.
România nu își putea permite mai mult cu banii pe care îi are astfel încât să asigure o oarecare stabilitate și ieșire din situația de criză
Dragoș Cabat, analist financiar


Potrivit premierului Orban, un milion de persoane au beneficiat de șomajul tehnic și aproximativ 70.000 de persoane fizice autorizate de forme de indemnizație.

Totuși, a crescut și numărul celor care și-au pierdut locul de muncă. Astfel, numărul de cetăţeni cu contract de muncă pe luna mai a anului 2020 a fost mai mic cu doar 14.000 faţă de numărul de români cu contracte de muncă în luna mai 2019, în condiţiile în care aprilie, mai şi iunie sunt lunile „în care este estimat să se atingă impactul cel mai mare al crizei economice”, a mai spus premierul Orban subliniind că acesta este un semnal că măsurile luate de Guvern au ajutat companiile să nu fie nevoite să dea masiv oameni afară.

  • Programul IMM Invest – unul dintre cele mai așteptate programe, cel de susținere a întreprinzătorilor mici și mijlocii, IMM Invest a demarat greoi, cu o întârziere de mai bine de o săptămână față de anunțul inițial din cauza blocării platformei. Cu toate acestea, interesul pentru program a fost foarte mare, fiind înregistrate peste 96.000 de cereri de creditare. Practic, IMM Invest permite companiilor mici și mijlocii afectate de criza COVID-19 să poată lua credite pentru investiții sau pentru capital de lucru, garantate de stat (valoarea garanției merge până la 90% din credit). Rata de respingere este un semnificativă. La două luni de la demararea programului, peste 7.400 de companii mici și mijlocii au primit credite în valoare cumulată de 6,2 miliarde de lei, potrivit datelor Ziarului Financiar. Dar, până acum au fost respinse de la finanțare aproape de două ori mai multe companii – peste 12.300.
  • Suspendarea rambursării ratelor, dobânzilor și comisioanelor cu 9 luni pentru persoanele fizice și juridice. Băncile au înregistrat peste 362.000 de cereri de amânare a ratelor atât de către persoane fizice cât și de persoane juridice, ponderea cea mai mare reprezentând-o creditele persoanelor fizice.
  • Amnistia fiscală - Guvernul a aprobat, la începutul lunii mai, amnistia fiscală pentru dobânzi, penalități și alte accesorii datorate de cei care vor achita principalul restanțelor până la data de 15 decembrie 2020.
  • Soluții pentru HoReCa – Plătitorii de impozit specific beneficiază de scutire de la plata acestuia pentru 3 luni, după ce au beneficiat de această facilitate și pe perioada stării de urgență. De asemenea, Executivul a amânat și declararea și plata impozitului până pe 25 octoembrie 2020.


De asemenea, Guvernul a mai luat și măsuri precum asigurarea rambursării TVA în limita a 9 miliarde de lei, pentru a asigura lichiditate pentru companii, a anunțat conectarea caselor de marcat la serverele ANAF, ceea ce ar putea elimina o parte din evaziunea fiscală, și a demarat digitalizat ANAF, în sensul în care obligațiile fiscale se pot plăti din contul Spatiu Privat Virtual (SPV) în platforma ghișeul.ro, posibilitatea de înregistrare de la distanță, prin video, în SPV.

Fiindcă și transportul aerian este unul dintre domeniile cele mai afectate de pandemia de coronavirus, în luna februarie, Comisia Europeană a aprobat planul României de a ajuta Tarom prin accesarea unui credit de 37 de milioane de euro pe termen scurt.

În plus, recent, Guvernul a aprobat un memorandum pentru a acorda un ajutor companiilor Tarom și Blue Air, sub formă de împrumut, în valoare totală de 130 de milioane de euro, pentru compensarea efectelor pandemiei de Covid-19. Dar măsura trebuie agreată de Comisia Europeană, iar banii nu pot merge decât către direcțiile stabilite cu Bruxelles.


Cu un buget și așa sub presiune din cauza cheltuielilor mari cu pensiile și salariile, la care se mai adaugă și efectele pandemiei de coronavirus, faptul că Guvernul a reușit să evite o retrogradare a ratingului de țară din partea Standard and Poor’s, agenția cu cea mai mare cotă de piață dintre cele trei instituții cele mai importante, îi mai permite o gură de oxigen pentru a lua noi măsuri pentru consolidarea bugetară, dar este și un semnal pozitiv pentru investitori.

Banii europeni, posibil colac de salvare

România ar urma să primească 33 de miliarde de euro din bani europeni, dintre care o parte nerambursabili, pentru redresarea economiei. Deocamdată, Guvernul nu a anunțat concret un plan, însă a avansat câteva măsuri care ar putea fi luate și cu ajutorul banilor europeni.

Recent, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că 2,5 miliarde de euro vor fi folosiți pentru reabilitarea sistemului de irigații, iar 2,1 miliarde de euro pentru măsuri destinate combaterii eroziunii solului.

Premierul Orban a avansat, în mai multe rânduri, ideea că planul economic va fi bazat pe investiții, și nu pe consum, așa cum s-a întâmplat până acum, lăsând să se înțeleagă că o parte dintre acestea ar putea fi finanțate din banii europeni. Infrastructura de transport, energetică și sanitară sunt printre domeniile prioritare.

Ce măsuri a mai anunțat Guvernul că are în plan:

  • Kurzarbeit – unul dintre cele mai așteptate programe de către mediul de afaceri este Kurzarbeit sau programul flexibil de lucru, cerut încă din timpul pandemiei. „Kurzarbeit este o combinație între muncă și șomaj, o combinație flexibilă care poate să varieze de la zi la zi, de la departament la departament, de la firmă la firmă, de la industrie la industrie și care se adaptează unei cereri care crește încet-încet, astfel încât companiile se pot adapta treptat și pot scăpa de problemă într-o săptămână, o lună sau șase luni”, explica, într-un interviu pentru Europa Liberă, Dragoș Anastasiu, antreprenor cu afaceri în turism și președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK).


Practic, acest instrument a fost folosit cu succes de Germania în criza din 2008-2009 și a fost reaplicat și în pandemia cauzată denoul coronavirus. Practic, în cazul Germaniei, angajatorul plătește doar timpul lucrat, iar Agenția Germană pentru Muncă suplimentează banii până la nivelul de 60% din salariul net. Datele oficiale germane arată că peste un milion de locuri de muncă au fost salvate prin Kurzarbeit, în criza precedentă.

Premierul Ludovic Orban a explicat că trebuie stabilit „cadrul de aplicare” fiindcă pentru România, acest sistem reprezintă „o noutate”, lăsând să se înțeleagă că este o măsură cu aplicare limitată în timp.

  • Sprijin pentru companiile mari. Șeful Executivului a declarat că Guvernul pregătește o schemă de ajutor de stat pentru garantarea creditelor pentru companiile mari, astfel încât să injecteze „resurse financiare în aceste companii, pentru a le susţine investiţiile şi pentru a le susţine capitalul de lucru, regândirea schemei de ajutor de stat pentru investiţiile green field pentru a stimula cât mai mult investiţiile făcute de la firul ierbii, fie de companii care vor să vină în România, fie de companii care sunt prezente în România, dar vor să dezvolte capacităţi noi de producţie”.

Dragoș Cabat subliniază că, pentru marile companii, care sunt în mare parte multinaționale, un ajutor însemnând creditare, „nu înseamnă mare lucru” și, în plus, ar fi o măsură „riscantă” și care poate fi interpretată politic, în sensul în care România alocă bani pentru companiile străine și nu pentru cele autohtone. Măsuri mai sustenabile ar fi însă cele legate de schemele de personal.

  • Sprijinirea companiilor care angajează şomeri, dar şi a celor care vin din diaspora. Prezentă recent la o conferință cu mediul de afaceri, Daniela Nicolescu, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, a anunţat, potrivit Agerpres, că Guvernul Orban intenționează să vină în sprijinul companiilor care angajează şomeri, dar şi a celor care vin din diaspora, cu subvenţionarea a 50% din salariul acestora. „Trebuie să-i relocăm şi pe ei, să le găsim locuri de muncă”, a spus ea.
  • Vouchere pentru persoanele vârstnice și pentru cele fără adăpost. Ministerul Fondurilor Europene a pregătit, potrivit Profit.ro, un proiect de ordonanță de urgență prin care instituie o schemă națională de sprijin pentru persoanele de peste 75 de ani si pentru persoanele fără adăpost, prin acordarea, prin intermediul autorităților locale, de tichete electronice pentru mese calde.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG