Ce a făcut România pentru aducerea în țară a condamnatului Ionel Arsene și de ce nu mai merge Alina Bica la discotecă

La nici o lună de la dispariția lui Ionel Arsene în Italia, istoria s-a repetat și un alt condamnat definitiv, Darius Vâlcov, a fost dat în urmărire generală după o condamnare de 6 ani pentru corupție. Toate indiciile arată că acesta s-ar afla tot în Italia, unde și-a deschis o afacere, după cum a arătat Europa Liberă, aici.

În martie 2021, în urma exodului de fugari de justiție din ultimii ani, România a trimis un magistrat de legătură la Roma. Este vorba de procuroarea Laura Ceh, trimisă în misiune pentru trei ani de Ministerul Justiției.

Am întrebat instituția cum a acționat, concret, reprezentantul României în Italia după predarea lui Ionel Arsene, condamnat la 6 ani și 8 luni închisoare, la un post de poliție din Bari.

Atribuțiile magistratului de legătură

Potrivit legii, magistratului de legătură „îndeplinește orice activitate menită să favorizeze și să accelereze, în special prin stabilirea de contacte directe cu serviciile competente și cu autoritățile judiciare ale statului gazdă, toate formele de cooperare judiciară în materie civilă și penală, după caz”.

Astfel, de la Minister, am aflat cum a acționat magistratul român în cazul Arsene:

• La data de 27 martie 2023, după reținerea numitului Arsene Ionel de către autoritățile italiene, a contactat autoritatea italiană competentă - Parchetul General din Bari şi Curtea de Apel din Bari pentru a facilita comunicarea între autoritatea italiană şi instanța română emitentă în vederea obţinerii eventualelor clarificări necesare executarii.
• La data de 29 martie 2023, Cutea de Apel din Bari a solicitat, prin intermediul magistratului român de legătură traducerea în limba română a mandatului cu privire la persoana solicitată, informație care a fost transmisă instanţei române emitente, iar traducerea a fost transmisă, în acceaşi zi, autorităţii italiene tot prin intermediul magistratului român de legătură.
• La data de 29 martie 2023, magistratul român de legătură a obținut telefonic informaţii de la autoritatea italiană despre desfăşurarea dezbaterilor din acea zi, informații pe care le-a transmis Tribunalului Bacău.
• În continuare, la 31 martie 2023, 3 aprilie 2023 şi 20 aprilie 2023 magistratul român de legătură a intermediat corespondenţa între autoritatea română și cea italiană, asigurându-se că s-au primit documentele solicitate de autoritatea italiană de executare.
• Ulterior, a intermediat corespondența cu autoritățile române pentru a obține informaţiile suplimentare solicitate de Parchetul General din Bari.

Ministerul Justiției mai precizează că „modul de soluționare a cererilor de cooperare adresate de către autorităţile române autorităţilor judiciare ale altui stat este atributul exclusiv al autorităților străine solicitate”.

În ciuda acestor demersuri, o instanță din Bari a refuzat extrădarea lui Ionel Arsene în România. Decizia nu este definitivă.

Cel mai probabil, și în cazul Darius Vâlcov, lucrurile vor decurge similar și fostul ministru nu va fi extrădat în țară.

Analiza unui judecător

Chestiunea fugarilor celebri, care și-au găsit liniștea în Republica Italiană a fost tratată pe larg de judecătorul Andrei Claudiu Rus, președintele Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiției (ÎCCJ) într-un studiu publicat în Analele Universității de Drept din București.

În articolul „ITALIA – Paradisul pierdut (și regăsit) al condamnaților definitiv”, judecătorul critică decizia instanțelor italiene care aplică în mod discreționar legea în cazul fugarilor români stabiliți acolo.

În esență, magistratul ridică întrebarea dacă este posibilă aplicarea legislației naționale a unui stat de către autoritățile judiciare ale altui stat.

Judecătorul arată că „paradisul” pe care Italia l-a reprezentat pentru unele dintre persoanele condamnate definitiv care s-au refugiat pe teritoriul acestui stat „a fost determinat de o legislație extrem de flexibilă și căreia i-a luat foarte mult timp pentru a putea fi pusă în acord cu principiile care derivă din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene”.

Rus mai remarcă „modalitatea atipică de interpretare și aplicare de către autoritățile judiciare italiene a normelor de drept european”, lucru care a condus la sentințe bizare.

Studiul publicat de judecătorul Andrei Claudiu Rus de la instanța supremă

„Unele dintre autoritățile judiciare italiene consideră că pot aplica în mod direct dreptul intern român și decizii ale Curții Constituționale a României sau că pot reindividualiza modalitatea de executare a pedepselor aplicate în mod definitiv de instanțele române, în ambele cazuri cu consecința directă și imediată a încetării executării prin privare de libertate a sancțiunilor”, se mai arată în studiul judecătorului de la ÎCCJ.

Hotărâri contradictorii

El mai consideră că interpretările utilizate de unii magistrați italieni „ignoră în mod flagrant principiul încrederii și recunoașterii reciproce care stă la baza cooperării judiciare internaționale în materie penală”.

Mai mult, „unele dintre autoritățile judiciare italiene consideră că pot aplica în mod direct dreptul intern român și decizii ale Curții Constituționale a României sau că pot reindividualiza modalitatea de executare a pedepselor aplicate în mod definitiv de instanțele române, în ambele cazuri cu consecința directă și imediată a încetării executării prin privare de libertate a sancțiunilor”.

Cazul Săvulescu

În continuare, el dă ca exemplu cazul fugarului Dragoș Săvulescu, condamnat în România și eliberat de Curtea de Apel din Napoli pe motiv că știe limba italiană, are rezidență, o proprietate și este consultant angajat la firma soției.

Inițial, instanța italiană a stabilit că Săvulescu beneficiază de o amnistie și i-a redus pedepasa de la 5 ani și jumătate închisoare la 2 ani și jumătate.

Doar că, în urma unei cereri de revizuire a lui Săvulescu, bazată pe o decizie a Curții Constituționale a României privind prescripția, Curtea de Apel din Napoli decide că acesta nu mai are de executat vreo pedeapsă.

Dragos Săvulescu a fost dat în urmărire internațională după ce a dispărut din țară

„Curtea de Apel Napoli a procedat la analizarea dreptului intern român și a făcut o proprie interpretare și aplicare a deciziilor Curții Constituționale a României nr. 297/2018 și nr. 358/2022, ajungând la concluzia că termenul de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiunile imputate domnului D.E.S. era împlinit anterior condamnării sale definitive și a dispus încetarea imediată a executării pedepsei aplicate acestuia”, se mai arată în studiul publicat de judecătorul Claudiu Rus.

Dosarul Alina Bica

În cazul Alinei Bica, judecătorul citează din motivarea Curții de Apel Bari și arată, în premieră, că acesta nu va executa nicio zi de închisoare în Italia.

Condamnată la o pedeapsă de 4 ani cu executare în Romînia, Bica a plecat în Italia și s-a apucat de învățat italiana. „Concret, Curtea de Apel Bari a reținut că doamna Bica Alina a demonstrat o cunoaștere perfectă a limbii italiene, a făcut dovada închirierii unui imobil pe numele său și avea reședința stabilă în Altamura, precum și a faptului că avea calitatea de angajat la o societate comercială ca lucrător cu atribuții de secretariat în afara sediului”. Astfel, are dreptul să execute pedeapsa în Italia.

Nu are voie să iasă noaptea din casă

Dar nici asta nu s-a întâmplat. Pe motiv că a stat 76 de zile în arest la domiciliu și că mai avea de executat 3 ani și 9 luni închisoare, deci mai puțin de 4 ani, prin ordonanța Tribunalului de supraveghere din Bari, pedeapsa s-a transformat din executare în suspendare.

Alina Bica nu are voie să frecventeze discotecile și barurile din Italia.

„De asemenea, persoanei condamnate i-au fost impuse mai multe măsuri de supraveghere, respectiv:

• să furnizeze toate informațiile necesare despre veniturile și activitățile sale;
• să nu își schimbe locuința fără o notificare prealabilă;
• să nu părăsească regiunea Puglia fără autorizare prealabilă;
• să părăsească locuința pe timpul nopții, cu excepția anumitor cazuri determinate;
• să nu frecventeze baruri, săli de jocuri de noroc, cluburi de agrement, discoteci, cluburi de noapte, medii frecventate de obicei de infractori sau toxicomani sau dependenți de alcool;
• să nu poarte arme și i s-a impus prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității”, se mai arată în studiul judecătorului Rus, care citează din motivarea instanței italiene.

Ministrul Cătălin Predoiu speră că Darius Vâlcov va fi prins înainte să se predea în ce zonă a Italiei îi convine

Din același material rezultă că un alt fugar, Sorin Strutinschy, condamnat în România la 10 ani și 8 luni închisoare în aprilie 2020, s-a stabilit în Italia, împreună cu familia, din 2018, după condamnarea din primă instanță.

În acest moment, el este încarcerat în urma recunoașterii deciziei de condamnare de către Curtea de Apel din Bologna.

Jurisdicția favorabilă

În cel mai recent caz, al lui Darius Vâlcov, ministrul justiției Cătălin Predoiu a declarat că speră ca autoritățile italiene să-l localizeze şi aresteze, „să o facă până să ajungă dânsul să se predea acolo unde vrea să se predea. Pentru că este limpede tendinţa de comportament a celor care pleacă, ei încearcă să se predea în raza unor curţi de apel care au o jurisprudenţă favorabilă celor care solicită respingerea procedurilor de extrădare”, a susținut Predoiu într-un interviu.

Între timp, liderii grupurilor parlamentare din Senat au decis dezbaterea în procedură de urgenţă a iniţiativei legislative a deputaţilor Stelian Ion şi Silviu Dehelean de modificare a Codului de procedură penală prin care judecătorul să poată lua măsuri preventive odată cu pronunţarea condamnării în primă instanţă.