Cinci declarații ciudate ale premierului Cîțu. Și o enigmă

Unele din ieșirile publice ale premierului din ultima perioadă au provocat reacția critică a societății civile sau a experților în diferite domenii. Europa Liberă va prezintă câteva dintre aceste declarații/gafe.

1. Roșia Montană, situl sau banii

„Exact astea sunt discuţiile în coaliţie, să vedem care este soluţia pentru a merge mai departe. Să păstrăm şi situl UNESCO şi dacă să putem şi să exploatăm. Căutăm o soluţie. De aceea am chemat specialiştii. În coaliţie vin oameni care ne spun care sunt variantele. Pe de o parte, avem opinia de la firma de avocatură, pe de altă parte, avem Ministerul Culturii”, a spus şeful Guvernului luni.

Declarația vine în contextul în care înscrierea zonei Roșia Montană din Munții Apuseni pe lista UNESCO urmează să intre în dezbaterea forului internațional începând din 24 iulie. În 2016, guvernul Cioloș a declarat zona localității Roșia Montana, vechea Alburnus Maior din antichitatea romană, sit istoric de importanță națională.

Unul dintre argumentele folosite de premierul Cîțu, dar și de alți liberali la întâlnirea Coaliției de săptămâna trecută a fost acela că România ar putea pierde procesul pe care îl are la curtea de arbitraj de la Washingon cu compania Gabriel Resources, acționarul Roșia Montana Gold Corporation, inițiatoarea proiectului de exploatare cu cianuri a zăcămintelor aurifere din zonă. Nu e însă deloc clar cum sporirea importanței sitului prin protecția UNESCO ar putea ajuta compania canadiană să câștige procesul. Argumentul liberalilor că prin retragerea de pe lista UNESCO s-ar evita plata unor despăgubiri a fost folosit și de guvernul Dăncilă în 2018 când dosarul a fost amânat. În 2019 însă, dosarul a fost repus pe listă, aceasta fiind una dintre condițiile intrării USR PLUS la guvernare.

Deși decizia părea luată la nivel de Coaliție încă de atunci, noile discuții pe tema aceasta și, mai ales, reluarea aceluiași tip de justificare ca acum trei ani, arată că nu este așa. Mai mult, spre deosebire de guvernul Dăncilă, care a cerut UNESCO doar o amânare a deciziei, premierul Cîțu ar dori retragere definitivă a dosarului.

Reacția comunității Declic și a altor ONG-uri de mediu față de declarațiile premierului Cîțu a fost acidă. „Propunând retragerea Roșiei Montane de la UNESCO, Florin Cîțu o comite mult mai grav decât Viorica Dăncilă. Ea doar a cerut o amânare a deciziei, Florin Cîțu vrea o retragere definitivă a dosarului, neținând cont de avocații angajați de statul român, cărora tocmai ce le-a contrazis întreaga apărare din arbitrajul internațional. Dacă avocații companiei s-au folosit de oportunitatea creată de Viorica Dăncilă, la cea creată de Florin Cîțu, vor jubila”, spune pe Facebook comunitatea Declic.

2. Puterea de cumpărare a crescut, românii trăiesc bine

Într-o postare pe pagina de Facebook, Cîțu a precizat că, potrivit datelor INS, veniturile românilor cresc „cu adevărat", nu doar pe hârtie. Au crescut salariile, dar și puterea de cumpărare, spune premierul, aducând ca argument datele prezentate de Institutul Național de Statistică (INS). Indiferent cât de mulți sau mai puțini români simt în propriile buzunare sus-numita creștere de venituri cu una dintre cele mai mari cifre ale inflației din Europa, premierul intră riscant în registrul istoric.

„INS a anunţă o creştere semnificativă a puterii de cumpărare cu 8,4%. Aşa arată o revenire în forţă a unei economii după cea mai mare criză economică din ultima sută de ani (…) Cu un venit mai mare se pot cumpăra, pe bune, mai multe lucruri. Asta înseamnă guvernare liberală, putere de cumpărare mai mare pentru toţi românii. Am luat cele mai bune măsuri pentru economie şi se vede”.

Istorici, economiști, politologi, dar și proaspeți absolvenți de liceu i-ar putea explica premierului Cîțu că Marea Crizădin 1929-1933 a provocat cutremure economice și politice de proporții, cea mai cunoscută dintre ele fiind venirea lui Hitler la putere în 1933.

În același registrudiscutabil intră și declarația premierului referitoare la revenirea economică, una descrisă drept „istorică".

„​Economia României are, datorită activității bune a Guvernului pe care îl conduc, cea mai rapidă revenire după o criză economică din ultima sută de ani”, a spus premierul în plenul Parlamentului la dezbaterea moțiunii de cenzură, idee reiterată și pe Facebook.

Economiștii i-au atras însă premierului atenția că alimentele s-au scumpit în ultima perioadă, iar potrivit datelor BNR inflația a crescut, ceea ce înghite o parte din majorările de salarii, deci, implicit, scade puterea de cumpărare.

Prețurile de consum au crescut în luna mai cu 3,75%, peste media proiectată de Bloomberg (3,57%), iar Banca Națională a anunțat o creștere a inflației (în prezent peste 3%) până la limita maximă prognozată. Până la finalul anului este așteptată o rată a inflației de peste 4%, potrivit BNR. Economiștii avertizează însă că ar putea sări de 5%. De altfel, inflația este o problemă în întreaga lume în acest moment. La fel prețurile la alimente, care au înregistrat cele mai mari majorări din ultimii 10 ani la nivel mondial. Nici România nu iese din pluton, așa cum au explicat în mai multe rânduri experții consultați de Europa Liberă.

3. Campania de vaccinare e un succes

Deși vaccinarea e la cote de avarie de peste o lună de zile ( luni, 5 iulie s-au vaccinat 16.455 de persoane, din care cu prima doză numai 9. 213), iar România vinde 1 milion de doze Irlandei de temă să nu expire din lipsă de pacienți interesați, premierul Florin Cîțu insistă că autoritățile au înregisttrat un succes, invocând drept dovadă că faptul numărul infectărilor a scăzut. De altfel, spune acum premierul, scopul nici nu era să vaccineze „​cât mai multă lume”. Declarația vine în contradicție cu țintele avansate chiar de Florin Cîțu: 5 milioane de persoane până la 1 iulie și 10 milioane până în toamnă.

„Obiectivul meu nu este de a vaccina cât mai multe persoane, obiectivul meu este de a depăși pandemia. Iar pandemia o depășim prin vaccinare. Azi avem rezultate bune pentru că am avut o campanie de vaccinare de succes”, a declarat premierul.

Acesta este liniștit și în ce privește un posibil val patru cu tulpina Delta, cea care se răspândește vertiginos în acest moment în Europa, și nu numai, chiar și în țările cu rată mare de vaccinare, ca Israelul.

„Totul va fi bine. S-ar putea să fie ceva, dar nimic din ceea ce a fost până acum. Eu voi susţine ca economia să rămână deschisă, să nu mai avem niciun fel de restricţii, pentru că nu trebuie ca cei care s-au vaccinat să mai sufere. Trebuie să meargă înainte”, a afirmat Florin Cîțu acum câteva zile.

Chiar dacă premierul e mulțumit, nu toți responsabilii din sănătate, experții și medicii îi împărtășesc optimismul.

4. Educația sexuală

După votul din Senat prin care a fost respinsă cererea de reexaminare a președintelui Klaus Iohannis a legii privind educația sexuală, senatorul Florin Cîțu s-a declarat „foarte supărat” pe modul în care au votat colegii săi de la Senat.

„Sunt foarte supărat pe mai multe... pentru că lucrurile trebuie să meargă înainte așa cum am spus, românii merită transparență, le vom da acest lucru”.

Întrebat de moderatorul de la DIGI 24 dacă, în calitate de senator, ar fi votat altfel decât majoritatea colegilor din Parlament, premierul a răspuns: „Da, aș fi votat altfel”.

Numai că lista de vot de la Senat a arătat că și premierul Florin Cîțu a votat pentru eliminarea sintagmei „​educație sexuală” și înlocuirea ei cu „​educație sanitară”, pentru care este necesar acordul părinților.

Cîțu spune că problema va fi reglată de Ministerul Educației, dar nici declarațiile ministrului Sorin Cîmpeanu nu au schimbat fondul problemei.

„Propunerea Ministerului Educației este aceea de a fi integrată această disciplină printr-o repartizare a noțiunilor treptată, corelată cu vârsta elevilor, alături de disciplina de educație sanitară, de educație pentru alimentație sănătoasă, de educație juridică, de educație financiară, de toate celelalte educații pe care am putea să le prindem într-un sistem modular sub conceptul educație pentru viață, care să fie într-adevăr o oră obligatorie pe fiecare săptămână de la clasa a V-a până la clasa a XII-a”, a afirmat ministrul Educației.

Dar și această oră așa-zis obligatorie se va face tot cu acordul părinților. În plus, votul final va fi dat de Camera Deputaților, decizională, unde ar putea să apară alte restricții dată fiind atitudinea conservatoare a PNL oficializată și verbalizată între timp. Aici se spune de-a dreptul că orele de educație sexuală incluse în educația sanitară sunt cursuri extra-curriculare, deci opționale.

„Domnul Cîțu și parlamentarii PNL au votat pentru varianta susținută de mine ca să existe un filtru în ceea ce privește educația sexuală, să existe un acord al părinților. În Camera Deputaților va exista o majoritate care să susțină acest lucru normal. Orice activitate extra-curriculară trebuie să aibă acordul părinților. Trebuie să știm ce materie se predă și cine o predă. Colegii mei, indiferent că îl susțin pe domnul Orban sau Cîțu, sunt de acord cu această chestiune, care e de bun simț”, a declarat deputatul PNL Robert Sighiartău, unul dintre susținătorii lui Florin Cîțu în competiția internă cu liderul PNL, Ludovic Orban.

5. Anti-USR-ism: „Doar candidați PNL la sectoare”

Demonstrarea aversiunii față de colegii de coaliție de la USR PLUS este un atu important în lupta pentru șefia PNL dintre Ludovic Orban și Florin Cîțu. Dacă în cazul lui Ludovic Orban se poate spune că răspunde unui curent din partid, ostil USR, la Florin Cîțu există un element în plus. În timpul episodului tensionat provocat de demiterea fostului ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, USR PLUS a cerut înlăturarea lui Cîțu din fruntea guvernului. Criza a durat câteva zile, s-au spus cuvinte grele de ambele părți și de presupus că premierul are dificultăți în a trece peste incident în condițiile în care nici liderii USR PLUS nu scapă vreo ocazie să își taxeze colegii de Coaliție. Prin urmare, Florin Cîțu a dat un semnal fără echivoc liberalilor în ipoteza că va câștiga alegerile interne: cu mine șef, nu vor mai fi candidați USR PLUS la primăriile de sector din București. Pe scurt, București-ul trebuie să aparțină integral PNL, iar noi lideri ai filialelor partidelor nu își vor mai împărți cu USR PLUS șansele de a deveni primari.

„Mesaj ferm pentru colegii mei, membri PNL în Bucureşti: cu mine preşedinte al partidului, vom susţine doar membri PNL la primăriile de sector. Votaţi înţelept când alegeţi preşedinţii PNL de sectoare. Mult succes şi vă aştept alături de echipa câştigătoare. Împreună construim România liberală”, a scris Florin Cîțu pe Facebook.

De cealaltă parte, președintele în exercițiu al PNL, Ludovic Orban a lansat o provocare categorică la adresa partenerilor de guvernare din USR-PLUS.

„​Nu i-am văzut la Ziua Drapelului național, nu i-am văzut la momente esențiale, în celebrarea a tot ceea ce este simbol al națiunii române, ca să nu spun că nu i-am văzut jurând pe Biblie și nu i-am văzut făcând cruce”, a spus Ludovic Orban.

Declarația - care semnalizează un viraj limpede spre dreapta al PNL, care a găsit ecou în tabăra Cîțu prin afirmațiile lui Robert Sighiartău, semn că întreg partidul se raliază acestui nou mesaj conservator, dar și că plaja subiectelor de dezbatere este, de fapt, limitată.

6. Linia conservatoare: Biserică, familie, morala creștină, patriotism

Mesajul lui Ludovic Orban care susține că „​partidul trebuie să fie legat puternic de Biserică”, trebuie să sprijine „​valorile tradiționale ale românilor, familia, biserica, satul românesc, comunitatea”, fost preluat deci rapid de tabăra Cîțu. Robert Sighiartău a spus limpede că „nu este o deosebire între ce susține domnul Orban și ce susținem noi”.

„Biserica, familia, morala creștină, patriotismul nu sunt lucruri de bagatelizat și sunt instituții ori valori fundamentale. Valorile trebuie trăite, nu doar clamate. Vorbim despre Biserică, credință, sunt lucruri de mare preț pe care le susții prin acțiune concretă, prin acțiune politică, nu doar prin vorbe”, spune Robert Sighiartău, secretarul general al PNL, un important om din echipa Cîțu.

Candidatul Florin Cîțu nu a negat până acum că aceasta ar fi linia taberei sale, probabil și pentru că mulți dintre susținătorii săi împărtășesc această viziune. Este vorba de Rareș Bogdan, Emil Boc, Ben Oni Ardelean sau Gheorghe Flutur.

Sunt însă de notorietate convingerile neo-liberale, chiar libertariene ale economistului, acum premier, Florin Cîțu. Aceste concepții sunt departe de implicațiile conservatoare atașamentului PNL față de Biserica, morala creștină și patriotism, cel puțin în teoria politică. Apare prin urmare o enigmă: ce gândește de fapt premierul?