Mircea Geoană își va încheia mandatul la vârful NATO pe 10 septembrie și apoi își va anunța candidatura la prezidențiale. Marți a avut o discuție în sensul acesta cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Îți mai recomandăm Mircea Geoană, demisie de la NATO și candidatură la PreședințieGeoană, 66 de ani, este sub presiunea timpului, în condițiile în care partidele și-au anunțat deja candidații și campania este în plină desfășurare, chiar dacă oficial nu a început.
Mișcarea lui Geoană nu surprinde pe nimeni, anunțase de luni bune că intenționează să candideze ca independent, așa încât partidele s-au pregătit pentru o confruntare cu acesta, spune pentru Europa Liberă analistul politic Ovidiu Voicu.
„Partidele mari s-au pregătit să se confrunte cu Mircea Geoană, deci nu va fi nicio resetare a scenei politice. Dimpotrivă. Marea întârziere cu care anunță că intră oficial în cursă s-ar putea să-i fi redus considerabil din șansele cu care sondajele îl creditau”.
Sondajele de opinie îl dau ca favorit pe Mircea Geoană pentru a intra în turul al doilea de scrutin și chiar câștigător al alegerilor într-o confruntare cu premierul Marcel Ciolacu sau liderul PNL, Nicolae Ciucă.
Independența, haină grea
Atuul lui Geoană este independența care îi permite să adune voturi din multe zone, mai ales din cea a indecișilor. Conștient de acest lucru, fostul număr doi al NATO a declarat în repetate rânduri că e „vremea independenților”.
Doar că scena politică începe să se aglomereze și în zona aceasta. Recent și-a anunțat candidatura, tot ca independent, Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe și fost candidat PSD la primăria Capitalei, apoi președinte PMP, cu un profil politic apropiat de cel al lui Mircea Geoană.
Pe același culoar alergă și Ana Birchall, tot fostă pesedistă și ministră a Justiției.
Independența are însă prețul ei: lipsa reprezentanților în birourile secțiilor de votare, ceea ce este un impediment serios în campanie.
Dar Mircea Geoană nu poate renunța la clamata independență, stindardul sub care a defilat până acum, pentru că ar pierde foarte mult susține analistul Ovidiu Voicu.
„Dacă se va înscrie într-un partid și va candida în numele unui partid, indiferent care va fi acela, cu siguranță va pierde. Geoană are două mari atuuri: poziția de independent, care place unui public, și imaginea de specialist, prin comparație cu ceilalți”, spune pentru Europa Liberă analistul politic.
Dumitru Borțun, președintele România Renaște, fundația care i-a cerut lui Geoană să candideze la prezidențiale, introduce însă nuanțe și pune bemoluri independenței.
„Mircea Geoană este independent în raport cu cele două partide mari, PSD și PNL. Și este vorba nu atât de opțiunile lor oficial asumate, ci de un anumit stil de a face politică. După părerea mea este un sistem mafiot.
Mircea Geoană e independent în raport cu mizeria asta, în raport cu aceste sisteme de obligații din partide”, spune Dumitru Borțun pentru Europa Liberă.
Mircea Geoană nu este însă apărut din spuma mării, din moment ce a fost unul dintre cei mai longevivi președinti al PSD ( 2004-2009).
Nu mai departe de acum o lună a fost surprins la un restaurant din Capitală în compania lui Marcel Ciolacu, Victor Ponta, sociologul Dan Dungaciu, analistul H.D. Hartmann și jurnalistul Marius Tucă. Unii dintre aceștia sunt promotori pe față ai suveranismului și propagandiști pro-Putin.
Îți mai recomandăm A fi sau a nu fi președinte? Întâlnirea Geoană-Ciolacu și o fotografie cât o mie de cuvinteDe altfel, independența afișată de Geoană îl deranjează mult pe Marcel Ciolacu, posibil adversar al acestuia în turul al doilea de scrutin.
„Nu o înţeleg pe aia cu independența. Asta e în zona de ipocrizie. Păi ce, ai fost îndependent? Că toată viaţa ta ai fost preşedinte la PSD, ai fost pus în funcţii de PSD, ai candidat din partea PSD-ului. Cum eşti independent?”, a spus premierul Ciolacu.
Prezentându-se ca independent, fostul secretar general adjunct al NATO încearcă să-și dezlipească imaginea de ex președinte al PSD și de perdant al alegerilor prezidențiale din 2009. O înfrângere la limită, cu numai 0,66% în favoarea președintelui în exercițiu, Traian Băsescu.
Separându-se de imaginea PSD, Mircea Geoană încearcă să-și extindă bazinul electoral dincolo de cel tradițional al social-democraților și să se poziționeze deasupra partidelor mainstream.
Mircea Geoană „nu și-a renegat vreodată legăturile cu PSD și cu vechiul electorat”, remarcă analistul Ovidiu Voicu.
„Este un joc pentru diverse nișe de electorat, e adevărat că Geoană își dorește și o zonă pro- occidentală, reformistă a României dar, în același timp, prin mesajele pe care le-a dat prin intermediul grupării România Renaște, dar și direct, s-a prezentat ca un președinte care unește”, ne spune Ovidiu Voicu.
Îți mai recomandăm PressOne: Mircea Geoană a plagiat în teza de doctorat rapoarte ale foștilor președinți Clinton și Bush. Reacția oficialului NATODe ce are nevoie Geoană de un partid
Este însă limpede că lui Mircea Geoană îi trebuie un partid politic care să se implice în organizarea campaniei și în supravegherea votului.
Apariția unui partid care să-l sprijine pe Mircea Geoană a fost vestită acum o săptămână de profesorul Dumitru Borțun, președintele ONG-ului România Renaște.
Scopul noului partid ar fi acela nu doar de a-i asigura lui Geoană reprezentanți în secțiile de votare, ci și o pârghie parlamentară, dacă acesta reușește să depășească pragul de 5%.
Mircea Geoană are nevoie nevoie să-și impună proiectul politic, sunt lucruri pe care nu le poate face de unul singur, spune pentru Europa Liberă Dumitru Borțun.
Geoană va trebui să aibă niște pârghii în parlament, unde se votează legile.Dumitru Borțun, președinte România Renaște
„Dacă partidul va intra în Parlament, va fi una dintre pârghiile cu care Mircea Geoană va putea să-și impună proiectul politic. Are un proiect politic destul de dificil, resetarea statalității, eliminarea clientelismului, sunt multe puncte interesante pe care nu le poate face de unul singur și doar în virtutea unei puteri simbolice”, ne spune Dumitru Borțun.
Pe osatura acestui nou partid se va putea apoi construi un partid prezidențial. Este modelul „macronist”, admite Borțun. Doar că macronismul este într-o suferință profundă în Franța. Asta nu înseamnă că nu se va încerca reșaparea lui în stil românesc.
Îți mai recomandăm Nicolae Ciucă încearcă să intre în turul doi sub flamura anti-PSD. Succes sau eroare?Un partid pentru Geoană. Care partid?
Partidul va fi lansat în curând, probabil în două-trei săptămâni, și va aduna sub aceeași pălărie politicieni de la diferite partide, PSD, PNL, USR și chiar AUR. Sunt semnale în acest sens, susține profesorul Borțun
„Va aduna oameni și din alte partide în jurul acestui nou partid, sunt deja semnale că vin oameni din toate partidele, care sunt nemulțumiți de candidaturile la Cotroceni propuse de partidele lor”.
Dumitru Borțun susține că acesta este un „traseism onorabil”.
„Dacă o faci din convingere și pe valori politice și nu din interese, e un traseism politic onorabil”.
Deocamdată nu este însă clar care va fi acest partid și dacă nu se va merge pe varianta preluării unuia deja existent pe scena politică, fie și pentru că nu mai este timp pentru înregistrarea unui nou.
Ar putea fi vorba de Partidul România în acțiune, deținut de Mihai Apostoloche, care a anunțat în luna iunie că îl va susține pe Mircea Geoană la președinție și că se va implica în „strângerea de semnături, promovarea candidaturii și protejarea votului în ziua alegerilor”.
Mihai Apostolache, fost deputat PSD de Prahova, spune pentru Europa Liberă că nu știe dacă Mircea Geoană va forma un nou partid, dar dă asigurări că, imediat după anunțul oficial al candidaturii, se va implica în campanie.
Îți mai recomandăm Patru diferențe între alegerile prezidențiale din 2024 și cele din trecut. De ce se teme Marcel Ciolacu? „Ostașul” Ciucă intră în luptăÎn presă au circulat informații și despre un alt partid care ar putea fi folosit de Mircea Geoană drept vehicul în campania electorală.
Este vorba de Partidul DREPT (Dreptate și Respect în Europa) din care fac parte zece deputați de la USR, PNL și AUR și care e condus formal de Alexandru Gîdiuță (ex-USR).
Cei zece deputați au cerut conducerii Camerei Deputaților să constate că DREPT a devenit partid parlamentar odată cu intrarea lor în formațiunea politică necunoscută până la acel moment, dar solicitarea a fost blocată.
Miza este clară: doar partidele care au grup parlamentar pot avea reprezentanți birorurile electorale ale secțiilor de vot.
Partidul cu pricina, înființat în noiembrie 2023, ar fi putut să participe și la alegerile locale și europarlamentare de anul acesta, dar nu a făcut-o.
Declarativ, partidul își dorește să fie „o platformă pentru independenți, indiferent dacă candidează la alegerile parlamentare sau prezidențiale”. Cel puțin așa spune Gheorghe Pecingină, fost deputat PNL.
Nu este deci clar dacă această formațiune, care, într-adevăr, adună politicieni nemulțumiți de candidații la prezidențiale, după cum spunea Dumitru Borțun, și care riscă să nu mai prindă un loc pe listele de partid, va fi cea de care se va folosi Mircea Geoană.
Primirea unui partid la cheie nu ar fi o premieră în politica românească, dar nu întotdeauna de bun augur.
De pildă, Dacian Cioloș a primit „cadou”, după eșecul înregistrării la Tribunal a Mișcării România Împreună, un partid deja existent – PLUS. Fondatorii acestuia erau partenerii la firma „Iordache Partners”, iar unul dintre ei fusese maior la Direcția de Cercetări Penale a Securității, potrivit dezvăluirilor din presă.
Cine este Mircea Geoană
Politician și diplomat român născut în 1958, Mircea Geoană ocupă funcția de secretar general adjunct al NATO din octombrie 2019.
A fost președintele Partidului Social Democrat (PSD) din 2005 până în 2010 și a fost candidatul partidului la funcția de președinte al României în alegerile din 2009, pierzând la limită în fața lui Traian Băsescu.
Între 2008 și 2011 a fost președinte al Senatului României. De asemenea, a fost ministrul de Externe al României între 2000 și 2004.
Înainte de cariera politică, între 1996 și 2000, Geoană a fost ambasador al României în Statele Unite.
Este absolvent al Universității Politehnice din București, al Universității din București, al École nationale d'administration din Paris și doctor al Academiei de Studii Economice din București, potrivit CV-ului său.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.