Știai că Guvernul are împrumuturi de 45.000 de lei pe numele tău? Datoria publică a României a ajuns la 51,4% din PIB

Dacă fiecare român ar trebui să pună mână de la mână pentru a plăti datoria publică a țării până mâine, ar trebui să facă rost de aproximativ 45.000 de lei, adică 10.000 de dolari.

Cetățenii nu plătesc direct – din propriul buzunar – datoriile propriei țări, ci indirect – prin intermediul Guvernului. Iar când nu are suficienți bani pentru a-și achita datoriile, Executivul face noi împrumuturi, uneori chiar de la propriii cetățeni.

În ultimii ani, Guvernul a apelat de mai multe ori la aceștia pentru bani cash. Procedura se numește emisie de obligațiuni.

• pe 7 octombrie, Ministerul Finanțelor (MF) a lansat o nouă emisiune de obligațiuni pentru populație, din programul Tezaur, care sunt valabile 1, 3 sau 5 ani și au dobânzi între 5,85 – 7%, în lei. Asta după ce în primele zece sesiuni din acest autoritățile an au atras în același fel 12 miliarde de lei (2,4 miliarde de euro) de la peste 240.000 de persoane.
• până pe 11 octombrie este în desfășurare și a cincea sesiune a programului Fidelis, unde dobânzile în lei ating 7% – au devenit atractive în condițile în care depășesc rata inflației (5,1% în luna august) și sunt neimpozabile.
• luna trecută, Ministerul Finanțelor a lansat o emisiune de euro-obligațiuni fără precedent, în valoare totală de 5 miliarde de euro – 3 miliarde de euro și 2,1 miliarde de dolari. Titlurile au scadențe de 7, 10 și 20 de ani și dobânzi între 5,1 și 6%, în condițiile unei rate a inflației la nivelul Uniunii Europene de 2,4%.

• La începutul anului, MF lansa o emisiune de obligațiuni verzi de 4 miliarde de euro – contractată în scurt timp – din care își propune să finanțeze proiecte din domeniul energiei și transportului nepoluant. La final de septembrie, Ministerul a continuat programul cu o emisiune de obligațiuni pe piața japoneză, în valoare de 200 de milioane de euro.

Titlurile de stat sau obligațiunile sunt vândute pe piața internă, cât și pe cea externă și reprezintă principalul instrument prin care România se împrumută. Ele reprezință peste 80% din totalul datoriei publice guvernamentale.

În primele șase luni din 2024, statul a atras peste 14 miliarde de euro (72 de miliarde de lei) din obligațiuni vândute pe piața internă interbancară – inclusiv titluri de trezorerie – și alte aproape 2,5 miliarde de euro (12,2 miliarde de lei) prin programele de obligațiuni pentru populație Fidelis și Tezaur.

De pe piața externă au fost atrase 12,2 miliarde de euro (60 de miliarde de lei): peste 11 miliarde de euro din euroobligațiuni și restul din împrumuturi de la instituții financiare, respectiv prin plasamente private.

Datoriile continuă să crească

Cascada împrumuturilor, inclusiv de la populație, rostogolește însă datoria publică a României, care a depășit la finalul primei jumătăți din acest an 860 de miliarde de lei (aproximativ 172 miliarde de euro).

Adică 51,4% din PIB, potrivit datelor actualizate de Ministerul Finanțelor, în septembrie, privind evoluția datoriei guvernamentale pe perioada 2018-iunie 2024.

Datoria autorităților publice centrale era de 838,5 miliarde de lei, iar cea a administrațiilor locale de 21,6 miliarde de lei.

Datoria publică a României înseamnă aproximativ 45.000 de lei pe cap de locuitor.

Scadențele împrumuturilor sunt între 1 și 30 de ani, iar cea mai mare parte (peste 90%) este datorie pe termen mediu și lung. În tot acest timp, curg și dobânzile.

Dacă în urmă cu cinci ani, în 2019, datoria publică nu atingea 80 de miliarde de euro (400 de miliarde de lei) și însemna 35% din PIB, aceasta a sărit de 160 de miliarde de euro (800 de miliarde de lei) încă de la începutul anului 2024, apropiindu-se de 50% din PIB, prag pe care între timp l-a și depășit.

Pentru 2024, România și-a mărit planul de împrumuturi, de la puțin peste 36 de miliarde de euro (181 miliarde de lei), la peste 43 de miliarde de euro (aproximativ 217 miliarde de lei). Cu aproape 3 miliarde de euro (14 miliarde de lei) mai mult decât în 2023.

Guvernul a împrumutat deja în primele 9 luni din an aproape 200 de miliarde de lei, conform Profit.ro. Doar în septembrie - când a emis euroobligaținile de 5 miliarde de euro (aproximativ 25 de miliarde de lei) - împrumuturile au fost de 32 de miliarde de lei. Au fost aproape de recordul de 32,4 miliarde de lei din ianuarie - când a lansat obligațiuni verzi de 4 miliarde de euro (20 de miliarde de lei), conform sursei citate.

Unde merg banii împrumutați și cheltuielile statului

Banii împrumutați sunt folosiți în special pentru acoperirea cheltuielilor de la buget, în condițiile în care deficitul bugetar – diferența între veniturile și cheltuielile statului – a ajuns la 4,57% din Produsul Intern Brut (PIB) la final de august 2024 și ar putea atinge 8% la sfârșitul anului.

Guvernul a revizuit recent, la ultima rectificare bugetară, ținta de deficit bugetar la 6,9%, față de estimarea de 5% inițială. Peste pragul fixat la nivel european, de 3%, motiv pentru care România se află în procedură de deficit excesiv.

De asemenea, banii din împrumuturi sunt direcționați și pentru datoriile care trebuie refinanțate până la final de an, respectiv pentru prefinanțarea necesarului financiar din 2025.

Totodată, împrumuturile le includ și pe cele oferite României prin componenta de împrumuturi din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu dobânzi mici – la fel ca cele oferite de organismele financiare inter-guvernamentale internaționale – de sub 2%, conform datelor Ministerului Finanțelor.

Asta în timp ce dobânzile plătite de stat la titlurile de stat și obligațiunile emise ajung până la 6% în euro și 7% în lei.

În schimb, dobânzile pentru împrumuturi de la Uniunea Europeană și de la instituții financiare inter-guvernamentale au cele mai scăzute niveluri, de sub 2%.

O parte din împrumuturile de pe piața externă – de exemplu, cele din euro-obligațiunile de 5 miliarde de euro – sunt folosite și pentru consolidarea rezervei în valută a Trezoreriei. Funcționează ca un buffer pentru reducerea riscului de lipsă de lichidități și de refinanțare, pe o perioadă de patru luni.

„Statul este suveran, cheltuie pentru ce are nevoie, nu există o constrângere ca banii împrumutați să meargă într-un domeniu anume”, subliniază economistul Bogdan Glăvan.

Problema o reprezintă nu atât împrumutarea statului, în sine, cât veniturile sale mai mici decât cheltuielile, ceea ce va face ca datoria publică să crească în continuare, subliniază el.

De asemenea, încetinirea creșterii economice - 2,1% din PIB în 2023 și doar 0,7% în primul semestru din an, respectiv scăderea inflației - pot face ca povara împrumuturilor și a dobânzilor să se simtă mai tare.

„Procentul datoriei publice devine tot mai apăsător, dacă îl raportăm la venituri. Nu văd nicio șansă ca România să-și stabilizeze sau să scadă datoria publică, în următorii cinci-zece ani, dacă nu se merge pe o reformă adevărată a economiei și administrației”, spune el.

În primele opt luni din an, veniturile bugetului general al statului au fost de puțin peste 75 de miliarde de euro (376 de miliarde de lei), dar cheltuielile au fost de aproape 92 de miliarde de euro (457 miliarde de lei), rezultând un deficit de peste 16 miliarde de euro (80 de miliarde de lei), conform Raportului de execuție bugetară de la final de august 2024.

Aproximativ 90% din veniturile de la bugetul general „se duc pe bunuri, servicii, salarii, pensii” și doar 10% pe investiții și cheltuieli neprevăzute, subliniază Radu Burnete, directorul executiv al Federației Patronale Concordia, care reprezintă peste 2.500 de companii.

„Ne-am aștepta ca, după alegeri, să existe o reformă profundă a administrației publice care să eficientizeze cheltuielile”, a spus recent Burnete, în interviul one-2-one de la Europa Liberă.

În contextul dezechilibrului exprimat prin deficitul excesiv în care eRomânia, împrumuturile continuă să crească.

Asta chiar dacă autoritățile susțin că nivelul datoriei publice din prezent – 51,4% din PIB – este sub pragul prevăzut în tratatul de funcționare al UE, de 60%, spre deosebire de țări precum Grecia, Franța sau Italia, cu împrumuturi de peste 100% din PIB.

Cuplate cu deficitul și cu creșterea economică încetinită – 2,3% anul trecut – împrumuturile pot deveni însă împovărătoare. Mai mult, până la scadența lor, România plătește dobânzi consistene.

În primele opt luni din 2024, statul român a cheltuit aproape 23 de miliarde de lei (aproape 4,5 miliarde de euro) cu dobânzile aferente împrumuturilor contractat, adică 1,3% din PIB.

În perioada similară din 2023 dobânzile au fost sub 20 de miliarde de lei (4 miliarde de euro) și au reprezentat cu 0,1% mai puțin din PIB.

Dobânzile mari plătite de stat pune presiune pe investiții

De altfel, dobânda medie pe care o plătește statul – atât la împrumuturile în lei, cât și la cele în valută – a crescut de la un an la altul.

În 2023, România a plătit o dobândă medie anuală (în lei și euro) de 4,2%, cu aproape un procent mai mare decât în 2022, conform datelor din Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru 2024-2026.

Proporția împrumuturilor de pe piețele externă și internă ajunsese anul trecut la același nivel: 50% - 50%.

Atragerea finanțăii în special de pe piața internă, în lei, este una din prioritățile strategice pentru perioada 2024-2026, la fel cum este și păstrarea la peste 80% a împrumuturilor cu dobândă fixă, potrivit MF.

La împrumuturile în lei, dobânda medie plătită în 2023 de România a fost de 5,8% (cu 0,5% mai mult decât în 2022), cel mai mare cuantum fiind pentru certificatele de trezorerie, de 6,7%.

La euro, dobânda medie a fost de 3,4% (cu 0,8% mai mult decât în 2022), cea mai mare fiind la obligațiunile în dolari pe 30 de ani - 4,3%, respectiv la cele în euro, pe 5 ani - 4%.

În 2024, atât la obligațiunile în euro, cât și la cele în lei, valoarea dobânzii a fost mai mare: până în 6% în euro și până în 7% la titlurile de stat pentru populație, în lei.

Economistul Bogdan Glăvan este de părere că, dincolo de faptul că „stimulează populația să investească în titluri de stat și să împrumute statul”, efectul în sistemul bancar dar și în mediul economic s-ar putea dovedi contraproductiv.

Oferă exemplul programului Fidelis –obligațiuni care pot fi tranzacționate pe Bursă și la care dobânzile pentru titlurile scadente la 5 ani ajung la 7%. Niveluri peste rata inflației și (mult) peste nivelul oferit la depozitele bancare.

„Devine desuet să economisești la bancă, atunci când statul îți oferă dobânzi mult mai bune”, subliniză el.

Mai important este efectul asupra investițiilor private.

„Dacă o companie vrea să se împrumute de pe piața de capital, pe care încearcă inclusiv statul să o dezvolte, cu ce dobândă ar trebui să se împrumute pe Bursă, dacă statul se împrumută pe Bursă la o dobândă mai mare decât se împrumută de la bănci?”, se întreabă economistul.

După ce sunt achiziționate de populație, titulurile Fidelis sunt tranzacționate la Bursă, însă valoarea lor inițială scade, iar cumpărătorii inițiali cer prime de risc mai mari, implicit cu randamente mai mari, explică Glăvan.

Ele rămân atractive, întrucât sunt emise de stat (considerat cu risc mic de neplată). Totodată, dobânzile lor, de până la 7%, nu sunt impozabile.

„Cine mai împrumută o companie privată la mai puțin de 10%, dacă poate să câștige 7% fără risc și fără impozite?”, adaugă specialistul.

El mai atrage atenția că strategia MF s-a dovedit în răspăr cu evoluțiile economice. Mai exact, în august, în aceeași zi în care Banca Națională reducea dobânda cheie de la 6,75% la 6,5%, Ministerul anunța o nouă emisiune de titluri Fidelis, cu dobândă de 7%.

Consecvența Ministerului în a emite titluri de stat pentru populație la niveluri ridicate oferă, de fapt, o supapă de investiții celor care au câștigat sume importante, pe bursă, din creșterea prețurilor la energie, este de părere el.

„În timp ce investitorii pe bursă sunt până la urmă o minoritate, care s-a îmbogățit, datoria o plătim toți”, punctează el.

Pe de altă parte, chiar dacă aproape fiecare emisiune de obligațiuni este prezentată ca un succes uriaș de către Ministerul Finanțelor – la euroobligațiunile de 5 miliarde de euro și la obligațiunile verzi, de 4 miliarde de euro subscrierile au fost de câteva ori mai mari decât aceste sume – metoda nu ar trebui folosită în exces, mai spune Glăvan.

România este atractivă pentru investitorii străini – inclusiv cei care investesc în achiziții de titluri de stat pe piața internă – în primul rând pentru că este în UE și beneficiază de o infuzie de fonduri europene.

„Cursul valutar are un risc scăzut”, subliniază el, menționând că investitorii externi nu au interesul de a rezolva problema deficitului României, ci de a obține constant dobânzi rentabile.

Statul este cel care va trebui să găsească soluțiile.

„Necesarul nostru de finanțare raportat la posibilități, la venituri, este foarte mare. Nu este în niciun caz normal să ai așa ceva. Cheltuielile necesare sunt mult prea mari și nu vom rezista fără reformele necesare”, conchide economistul.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.