Socotelile privind învestirea cabinetului Florin Cîțu sunt încurcate, dar din ceea ce se știe până acum, oficial și neoficial, guvernul nu are șanse să treacă. Chiar dacă de data aceasta PNL și-ar dori să adune o majoritate parlamentară. Nu doar aritmetica parlamentară este însă împotriva liberalilor, ci și criza de coronavirus.
Un singur lucru e sigur până acum: PSD va vota împotrivă și va fi prezent în sală pentru a asigura cvorumul. În rest, deciziile se vor lua fie în funcție de răspunsul Curții Constituționale la sesizarea privind Ordonanța 26/2020 referitoare la alegerile anticipate, fie după cum merg negocierile de culise sau în funcție de evoluția epidemiei de coronavirus.
PNL, între ciocan și nicovală
În tabăra liberalo-prezidențială nu a fost abandonat complet proiectul alegerilor anticipate, deși tot mai mulți factori par să joace împotriva lor. Cabinetul Florin Cîțu are șanse mici să treacă de vot, deși zilele acestea s-au dus totuși negocieri pentru obținerea majorității. Kelemen Hunor, de exemplu, a admis că Florin Cîțu i-a cerut susținerea, iar deputatul Florin Roman a declarat că e nevoie de ”stabilitate și de un guvern cu puteri depline care să poată gestiona așa cum trebuie România în această perioadă”.
Florin Roman susține că PNL va purta discuții cu toate partidele, dând de înțeles că vor primi oferte independenții și neafiliații, adică traseiști. Ceea ce, spun sursele Europei Libere, chiar se întâmplă, partidul fiind dispus să-i primească în rândurile sale pe aceștia.
Pe de altă parte, liberalii stau și ei cu ochii pe decizia Curții Constituționale la Ordonanța privind anticipatele, care, dacă va fi declarată neconstituțională, va scoate calendarul din termenele convenabile alegerilor anticipate. ”Dacă ajungem cu anticipatele în luna iulie, nu mai are rost să le facem. Și așa localele nu le putem organiza decât pe 14 sau 28 iunie”, spun sursele menționate.
În partid există un curent destul de consistent care pledează pentru renunțarea la anticipate și o guvernare stabilă până în decembrie. Asta înseamnă însă că în luna septembrie vor trebui majorate pensiile cu 40%, ceea ce ar arunca finanțele în aer.
Factorul coronavirus atârnă și el în balanța argumentelor anti-anticipate, fiind posibilă declanșarea unei crize, așa cum s-a întâmplat în Italia și alte țări europene.
Cel care insistă pentru anticipate este președintele Ioahnnis, spun sursele noastre, care nu a renunțat la idee, deși este conștient că șansele s-au redus mult. Pe de altă parte, Orban, Rareș Bogdan și alți lideri, nu puțini la număr, susțin apăsat formula anticipatelor și sunt deciși să o obțină. Așa cum a arătat Europa Liberă, ei îi amenință pe pesediști că dacă se mai opun anticipatelor și, deci, votează un guvern liberal, Florin Cîțu sau următorul, acesta va da o Ordonanță de Urgență pentru alegerea primarilor în două tururi.
Scenariile luate în calcul de liberali sunt două: primul, dacă guvernul Cîțu nu obține votul de învestitură, ceea ce e probabil, atunci va fi propus ca premier Ludovic Orban, în ideea că nu va fi votat și, astfel, președintele va putea dizolva parlamentul. Al doilea scenariu este cel al unui ”tehnocrat”, susținut puternic de PNL în parlament, care însă să preia asupra sa nemulțumirile electoratului și atacurile PSD, în așa fel încât liberalii să evite erodarea până la alegerile parlamentare. Această a doua variant nu are însă mulți susținători din cauza precedentului cu guvernul ”tehnocrat”Cioloș, după a cărui guvernare liberalii oricum s-au erodat și au pierdut alegerile
PSD joacă la două capete
”Vom merge în sală şi vom vota împotriva Guvernului Cîţu şi vom vedea cu atenţie dacă PNL respectă deciziile CCR, respectiv dacă îşi vor vota propria propunere. Avem o hotărâre - nu îl votăm pe dl Cîţu, mai avem o hotărâre - vom fi în sală”, a declarat Marcel Ciolacu, marți, la Parlament.
La prima vedere, acesta ar putea fi un pas spre alegerile anticipate, dar în realitate este doar unul spre a tărăgăna lucrurile și ”a-i ține pe liberali în incertitudine într-o perioadă complicată și de criza coronavirusului”, au declarat pentru Europa Liberă surse din PSD.
Chiar dacă Marcel Ciolacu și alți lideri PSD lansează mesajul că nu le este teamă de anticipate, de fapt nu au niciun interes în sensul acesta. ”Până la alegerile la termen PNL se va eroda, deci în partid curentul majoritar este împotriva anticipatelor, deși Ciolacu s-a lansat în afirmații favorabile lor. Președinții de organizații sunt supărați pe el pentru că nu vrea să-i mai bage în viitorul Comitet Executiv și, atunci, se vor opune anticipatelor”, spune sursa citată.
La ședința CEx din 3 martie s-a votat ca PSD să respingă guvernul Cîțu, iar Marcel Ciolacu și-a anunțat colegii că pe lista sa nu va fi niciun șef de organizație, ceea ce, după cum era de așteptat, a generat animozități.
Ultimul sondaj de opinie făcut de IMAS arată că PNL a scăzut de la 47% la 40%, în timp ce PSD a crescut de la 20 la 25%.
În momentul de față, după toate dezertările și migrațiile, PSD are 202 parlamentari pe al căror vot poate conta.
Social- democrații vor ca ședința de învestitură a guvernului să aibă loc în aceeași zi, 12 martie, în care Curtea Constituțională se va pronunța în legătură cu OUG 26 privind anticipatele.
UDMR, cu un ochi pe CCR, cu altul pe OUG
Și UDMR așteaptă decizia Curții. Kelemen Hunor a declarat, după o rundă de consultări cu Ludovic Orban și Florin Cîțu, că Uniunea va asigura cvorumul în Parlament, dar decizia în privința votului va fi luată în funcție de decizia CCR la OUG 26.
”În momentul în care Curtea Constituțională va spune ceva, atunci vom ști dacă se poate merge mai departe spre alegeri anticipate sau nu. Ordonanta 26 a schimbat radical contextul la care ne referim când vorbim de alegeri anticipate. Dacă Curtea va stabili cum e cu Ordonanța 26, putem amenda în Parlament sau putem face un proiect de lege prin care lucrurile necesare pentru alegeri anticipate pot fi discutate, pot fi votate. Dar, în același timp, suntem pregătiți să votam un guvern condus de domnul Câțu, să asigurăm acea majoritate necesară, nu știm cu cine, deocamdată acest lucru nu se știe, și să guverneze PNL într-un guvern monocolor până la alegerile parlamentare la termen", a declarat Hunor.
UDMR are 30 de parlamentari, ale căror voturi pot înclina balanța într-o parte sau alta, așa cum s-a întâmplat atunci când au susținut moțiunea de cenzură împotriva cabinetului Dăncilă, dar și pe cea împotriva guvernului Orban.
Ponta se răzgândește de la o zi la alta
Victor Ponta, liderul Pro România, care are în momentul de față 29 de parlamentari a declarat că nu va vota guvernul Cîțu, din cauză că ”nu are legitimitate, nu are o echipă, nu are un program și nu are o susținere parlamentară să guverneze bine”.
Ponta, care a format ProRomânia din dezertori de la PSD, motiv pentru care nu e bine văzut de foștii colegi, are însă marjă de manevră în condițiile unei majorități fragile și fluctuante în funcție de interese punctuale. Așa că Marcel Ciolacu l-a invitat ”înapoi acasă” și vorbește tot mai des despre refacerea alianței de stânga care a fost la putere trei ani.
Ponta însă nu e decis cum și cu cine să joace, mai ales că nu-i e clar cum se vor așeza lucrurile până la urmă, așa că, acum două zile a spus că va vota guvernul Cîțu, condiționat însă.
"Dacă la votul pentru Guvernul Cîţu parlamentarii PNL şi aliaţii săi votează la vedere pentru - atunci o să le dau şi votul meu (şi probabil vor fi şi alţi colegi de la Pro Romania şi PSD)! Nu negociez nimic cu PNL, nu vreau nicio funcţie sau avantaj şi nu mă bănuieşte nimeni că din cel mai acerb critic al lor o să devin peste noapte susţinător, dar cred că România are nevoie de Guvern; şi vreau să devoalez jocul iresponsabil al PNL făcut cu sprijinul şi în înţelegere cu "conservele" lor plantate în conducerea PSD! Ce credeţi că vor face liberalii? Joacă corect la vedere sau se ţin de şmecherii şi şobolănii la vot?", a scris Ponta pe Facebook.
Tăriceanu, în stand by
ALDE, sau mai exact spus, ce a rămas din acest partid după ce personaje cu greutate, ca Sorin Cîmpeanu și Daniel Constantin au plecat, adică vreo 5-6 parlamentari, nu are luată încă nicio decizie. Călin Popescu Tăriceanu e nemulțumit că nu știe cum decurg negocierile: ”O liniște nefirească se așterne peste negocierile premierului desemnat cu partidele politice. M-aș fi așteptat să aflăm, de la cel care oficial ne cere votul, care este stadiul lor și câte voturi îi mai lipsesc până când se poate prezenta, cu șanse, în fața Parlamentului României”. Totuși, Varujan Vosganian a fost chemat la discuții, dar e nemulțumit că a fost invitat de Raluca Turcan, vicepremier, și nu de însuși Florin Cîțu.
USR nu mai dă cecuri în alb
USR, 39 de parlamentari, care până acum a fost pe aceeași linie cu PNL, mai mult sau mai puțin din convingere sau prietenie, nu a declarat clar dacă va vota cabinetul PNL. Relațiile dintre cele două partide au intrat într-o perioadă de răcire accentuată, în care declarațiile acre abundă, iar Dan Barna spune că ”nu va da un cec în alb”.
Mai mult, și Dan Barna afirmă că răspunsul USR va depinde de decizia Curții Constituționale asupra Ordonanței privind alegerile anticipate, care poate să ”schimbe semnificativ secvența din acest moment”. Dacă Ordonanța va fi declarată neconstituțională, explică Barna, planul anticipatelor ”va fi scos din termen”, perspectivă în care rămâne șansa teorerică ca parlamentul să decidă printr-o lege ”un cadru în care să încăpem în termene până în luna iunie, dar e din ce în ce mai dificil”. În plus, mai spune Barna, depinde și de ceea ce se va întâmpla cu criza de coronavirus. ”Perspectiva unei stabilităţi devine o miză reală. Anticipatele, în actualul context, s-ar putea să nu mai fie soluţia neapărat care să rezolve în momentul în care se intră într-o criză”.
Din punctul de vedere al USR, ambele variante rămân pe masă
”Totdeauna sunt şanse ca un guvern să pice, cum sunt şanse ca domnul Cîţu să devină următorul premier al României. Sunt pe masă ambele... în momentul de faţă sunt pe masă ambele variante şi sunt active”, spune Barna.
Concluzia nu sună bine
Așadar,până în acest moment, Florin Cîțu poate spera, în cel mai bun caz, pe voturile PNL.