Cum a strivit China democrația din Hong Kong. Efectele Legii Securității Naționale

Libertatea de exprimare a fost atacată intens, iar activiștii și oamenii de rând din Hong Kong protestează pentru democrație din 2019. Peste 10.000 de oameni au fost arestați până acum în urma protestelor. Deși autoritățile au reușit să pună capăt adunărilor în stradă, o parte din populația orașului încă încearcă să reziste.

În 2014 și 2017, cetățenii din Hong Kong au protestat împotriva schimbării legii electorale și a activiștilor pro-democrație. Pe 30 iunie 2020, China a introdus noua Lege de Securitate Națională în Hong Kong - aprobată în unanimitate de Congresul chinez - care extinde controlul guvernului de la Beijing asupra teritoriului care era până de curând un simbol al libertății în regiune. Chinezii spun că nu își reneagă promisiunile către Hong Kong, ci că le întăresc.

Hong Kong: Protestele din 2014.

Noua lege a redus autonomia juridică și politică a Hong Kong-ului. Până și poliția a fost reinstruită pentru a mărșălui pe stilul chinez, spre deosebire de cel britanic de dinainte, spune New York Times. Mediul de afaceri este din ce în ce mai dominat de magnați din China. Filmele și arta sunt cenzurate.

Raportul britanic despre situația din Hong Kong menționează că între 9 iunie 2019 și 31 decembrie 2020 au fost arestați 10.200 de protestatari, dintre care peste 40% sunt studenți. Între 3 mai și 27 iunie 2021, au fost arestați 117 oameni, dintre care 92 sub pretextul Legii Securității Naționale, deși poliția spune că doar 64 au fost arestați în urma acestei legi.

„Potrivit informațiilor publice despre aceste cazuri, majoritatea nu ar fi considerate cazuri de securitate națională în alte jurisdicții din alte state de drept”, conform lui Thomas Kellogg, directorul executiv al Centrului pentru Drept Asiatic.

Trei sferturi din cei arestați sunt deținuți fără posibilitatea de a ieși pe cauțiune. Grupurile de activiști pentru democrație și drepturile omului s-au retras din viața publică.

Amnesty International consideră că Legea Securității Naționale a „decimat libertățile orașului”, făcând orice urmă de opoziție ilegală și reducând drepturile omului.

„Într-un an, Legea Securității Naționale a pus Hong Kong-ul pe calea de a deveni un stat polițienesc și a creat o urgență a drepturilor omului pentru cei ce locuiesc acolo”, a declarat Yamini Mishra, directoarea regională a Amnesty International.

Protest într-un mall din Hong Kong. 30 iunie 2020.

Reacția Marii Britanii

Hong Kong era sub controlul Marii Britanii, până când a început tranziția către China, conform unui acord semnat de cele două state în 1997. Hong Kong-ului i s-a promis sub acest acord o tranziție pașnică și libertatea de exprimare, adunare și a presei, conform sistemului „o țară, două sisteme”.

Raportul semi-anual din Marea Britanie pe tema implementării acordului acuză guvernul de la Beijing că zdrobește opoziția și reprimă libertatea de exprimare. „China și-a încălcat obligațiile legale prin subminarea autonomiei, drepturilor și libertăților Hong Kong-ului”, conform acestui raport.

„Legea Securității Naționale nu este folosită pentru scopul său original”, spun britanicii, „ci pentru reducerea draastică a spațiului de exprimare și a opiniilor politice alternative, împiedicând libertatea de exprimare și dezbaterile politice legitime.”

Britanicii susțin că legea este folosită pentru atacarea opoziției, ceea ce amenință statul de drept din Hong Kong.

Cronologia evenimentelor

• Februarie 2019: Autoritățile din Hong Kong propun schimbarea legilor de extrădare, care ar permite extradările către China.
• 31 martie 2019: Încep protestele.
• 3 aprilie 2019: Modificările procedurii de extrădare sunt aprobate.
• 9 iunie 2019: Peste 500.000 de oameni ies în stradă pentru a protesta noua lege.
• 12 iunie 2019: Poliția trage cu gloanțe cu cauciuc și folosește gaz lacrimogen.

• 9 iulie 2019: Legea de extrădare este suspendată.
• 30 iulie 2019: Primele acuzări penale împotriva protestatarilor.
• 14 iulie 2019: Confruntări între polițție și protestatari la aeroportul din Hong Kong.
• 1 octombrie 2019: Aniversarea de 70 de ani a Republicii Populare Chineze. Cele mai mari proteste de până acum în Hong Kong.
• 4 octombrie 2019: Sunt interzise măștile sau alte moduri de a acoperi fața, pentru ca protestatarii să poată fi identificați.
• 11 noiembrie 2019: Prima oară când poliția trage cu gloanțe normale în marea de protestatari.

18 noiembrie 2019: Polițiștii aruncau cu gaz lacrimogen înspre protestatari.

• 17-29 noiembrie 2019: Asediul Politehnicii din Hong Kong, unde se baricadaseră mii de studenți și activiști. Peste 1.100 de tineri sunt arestați.
• 9 iunie 2020: Partidele din Hong Kong anunță alegeri neoficiale primare pentru a-și alege candidații din alegerile Consiliului Legislativ din septembrie.

Asediul Politehnicii.

• 30 iunie 2020: Intră în aplicare Legea Securității Naționale.
• 1 iulie 2020: Proteste. Sunt arestați 370 de protestatari. Marea Britanie declară legea a fi o încălcare a acordului sino-britanic.

1 iulie 2020: Gaz lacrimogen.

• 4 iulie 2020: Bibliotecile publice retrag cărțile activiștilor și politicienilor pro-democrație, inclusiv despre persoane precum Martin Luther King Jr. și Nelson Mandela.
• 8 iulie 2020: Elevilor și studenților li se interzice participarea la proteste sau boicoturi, să strige cântece și sloganuri de protest și să formeze lanțuri umane.
• 10 iulie 2020: Poliția descinde la Institutul Certetării Opiniei Publice. Alegerile continuă în zilele următoare, dar se remarcă mai multe încălcări ale legii.
• 14 iulie 2020: Președintele SUA Donald Trump îngheață bunurile din SUA ale celor implicați în dezvoltarea și implementarea Legii Securității Naționale. Se impun apoi sancțiuni asupra mai multor oficiali din Hong Kong, inclusiv Carrie Lam, șefa executivului.

Protestele pro-democrație din iulie 2020.

• 28 iulie 2020: Guvernul din Hong Kong suspendă mai multe tratate bilaterale de extrădare. Consiliul Uniunii Europene se arată îngrijorat de noua lege. Mai multe țări UE, precum și SUA, Canada, Australia și Noua Zeelandă își suspendă tratatele bilaterale de extrădare cu Hong Kong.
• 29 iulie 2020: Primele arestări în temeiul Legii Securității Naționale.
• 30 iulie 2020: Sunt descalificați 12 candidați pro-democrație de la alegerile Consiliului Legislativ. Aceștia au fost descalificați pentru că susțineau independența sau autodeterminarea Hong Kong-ului, pentru că cereau intervenția altor guverne, pentru că nu recunoșteau conducerea chineză sau pentru că și-au declarat intenția de a respinge alte propuneri legislative pro-China. Alegerile se amână.
• 10 august 2020: Arestarea lui Jimmy Lai, fondatorul Apple Daily.

Arestarea lui Jimmy Lai.

• 11 august 2020: SUA cere ca toate produsele exportate din Hong Kong să fie etichetate „Made in China”.
• 17 august 2020: Sunt schimbate manualele școlare. Noua materie nu menționează separarea puterilor în stat. Curicula are ca scop crearea afecțiunii pentru poporul chinez și afirmă controlul regional al Chinei. Nu mai sunt permise perspectivele critice.
• 12 octombrie 2020: Toți funcționarii publici trebuie să depună un jurământ de loialitate față de guvernul național sub influența Chinei. Cei care nu semnează sau nu se supun sunt concediați.

• 5 noiembrie 2020: Poliția lansează un telefon verde unde pot fi raportați anonom cei care încalcă Legea Securității Naționale. De atunci au fost făcute peste 100.000 de apeluri la această linie.
• 11 noiembrie 2020: Autoritățile chineze spun că Hong Kong trebuie guvernat de patrioți.
• 19 noiembrie 2020: Curtea Supremă hotărăște că polițiștii și-au ascuns numerele de identificare în timpul protestelor din 2019.
• 26 noiembrie 2020: Secretarul Educației schimbă materia Studii Liberale cu studii chineze, despre dezvoltarea, constituția și legile Chinei. Se introduce studiul Legii Securității Naționale în școli.
• 2 decembrie 2020: Condamnarea a trei activiști pro-democrație pentru rolul lor în protestele din 2019.
• 6 ianuarie 2021: Sunt arestați cel puțin 53 de activiști și foști oficiali pentru „subminarea puterii statului”. Aceștia luaseră parte la alegerile neoficiale din anul precedent.
• 4 iunie 2021: Este interzisă comemorarea masacrului din Piața Tiananmen, pe motivul pandemiei.
• 16-17 iunie 2021: Descinderi la sediul ziarului pro-democrație Apple Daily. Sunt arestați mai mulți lideri, printre care editori și directori. Bunurile ziarului sunt înghețate.

24 iunie 2021: Se închide ziarul Apple Daily.

Libertatea presei - o cronologie

Conform organizației Reporteri fără Frontiere, libertatea presei a dispărut din Hong Kong în ultimii 20 de ani. Dacă în 2002 se afla pe locul 18 în lume în indexul presei libere, în 2020 Hong Kong se afla pe locul 80.

Libertatea presei s-a degenerat constant în ultimul an, conform Hong Kong Free Press:

Iulie 2020: Șefa executivului din Hong Kong, Carrie Lam, spune că va garanta libertatea presei dacă media va garanta că nu va încălca Legea Securității Naționale. New York Times își mută o treime din personal la Seoul, din cauza noii legi și a dificultății obținerii vizelor.

August 2020: Poliția evacuează presa de la o conferință de presă. Jurnaliștii străini obțin din ce în ce mai greu vize. Beijingul se implică direct în definirea „adevărului” care ar trebui reportat de jurnaliști. Arestarea lui Jimmy Lai, fondatorul ziarului pro-democrație Apple Daily. Se află că jurnaliștii care au participat la protestele pro-democrație din 2019 au probleme de sănătate din cauza agenților chimici folosiți de poliție.

Septembrie 2020: Autoritățile se implică și mai mult în vizele jurnaliștilor și distribuirea unui film independent. Poliția nu mai recunoaște legitimațiile de acreditare ale asociațiilor de jurnaliști.

Octombrie 2020: Un consilier este condamnat la închisoare după ce a identificat public polițistul care a împușcat un jurnalist în ochi.

Noiembrie 2020: Arestări ale mai multor jurnaliști, printre care și producătorul Bao Choy.

Decembrie 2020: Este interzisă cartea unui analist politic de la Hong Kong Free Press. Guvernul strânge și mai mult controlul prin legile împotriva dezinformării. Este respins procesul mai multor jurnaliști care au fost abuzați de poliție.

Ianuarie 2021: Hong Kong Free Press este nominalizată pentru Premiul Nobel. Razii ale poliției la mai multe ziare. Jurnaliștii sunt sfătuiți să nu intervieveze protestatarii pro-democrație arestați pe motivul Legii Securității Naționale.

Protest în solidaritate cu uigurii din Xinjiang, decembrie 2019, Hong Kong.

Februarie 2021: BBC World News este suspendată, din cauza reportajelor pe tema uigurilor din Xinjiang. Lui Jimmy Lai îi este negată cauțiunea.

Martie 2021: Este anulată difuzarea unui documentar despre protestele studenților din 2019. Guvernul din Hong Kong anunță că vrea să restricționeze accesul public și media la informații despre companiile din țară. Se instalează un nou șef la radioteleviziunea din Hong Kong, un oficial public fără experiență media.

Aprilie 2021: Un sondaj de opinie arată că independența și credibilitatea presei din Hong Kong sunt la minime istorice. Șeful poliției spune că orice post care periclitează securitatea națională prin publicarea de fake news va fi anchetat. Guvernul critică noul raport de la Reporteri Fără Frontiere conform căruia libertatea presei s-a redus drastic. Radioteleviziunea de stat respinge un premiu internațional, anulează mai multe rapoarte investigative, și îi oferă șefei executivului o emisiune în care poate discuta despre reformele electorale sponsorizate de Beijing.

Mai 2021: 99% din participanții la un studiu consideră că noua Lege a Securității Naționale este dăunătoare presei libere. Radioteleviziunea de stat șterge toate reportajele mai vechi de un an de pe Facebook și Youtube și respinge difuzarea unui reportaj despre masacrul din Piața Tiananmen.

Iunie 2021: Razia de la Apple Daily și închiderea ziarului după de toate conturile i-au fost închețate. Mai mulți editori și directori de la Apple Daily au fost arestați sub acuzația că pun în pericol securitatea națională. Radioteleviziunea de stat anulează mai multe programe și concediază jurnaliști.