România stă pe loc de zece ani în privința anticorupției. Expert: Statul nu e capabil sau nu dorește să facă o mișcare bruscă

Zeci de procurori și polițiști descindeau, în dimineața zilei de 17 ianuarie, în vămile din estul României pentru infracțiuni de corupție în legătură cu tranzitarea frauduloasă a frontierei.

Anchetatorii ridicau documente din județele Iași, Vaslui, Botoșani, Galați, Neamț și Bihor după ce, în colaborare cu colegii din Republica Moldova, strânseseră informații că oamenii legi primesc bani ilegal.

20 de suspecți - agenți de poliție și vameși - au ajuns la DNA Iași pentru audieri.

Suspecții sunt bănuiți că, între iulie 2021 și septembrie 2022, luau între 20 și 250 de euro de la cetățeni moldoveni care voiau să ajungă la muncă în vestul Europei, în principal în Germania.

Scena din vămile cu țara vecină s-a repetat întocmai în ultimii trei din patru ani, cu excepția anului pandemiei 2020. Anchetatorii se mutau dintr-o vamă în alta.

În anii de dinainte de 2019, nu a fost an când procurorii anticorupție să nu meargă măcar într-o vamă.

Vămile sunt doar lancea vizibilă a corupției sistemice românești. Raportul Transparency International, publicat marți, nominalizează domeniul achizițiilor publice ca fiind unul vulnerabil în continuare, care are efecte implicite asupra transparenței cheltuirii fondurilor publice.

În pandemie, normele privind achizițiile publice au cunoscut o relaxare, pe fondul necesității achiziționării de urgență a materialelor de prevenire a răspândirii Covid.

La doi ani de la aceste achiziții, DNA scoate pe bandă rulantă dosare privind achizițiile din pandemie. Peste 160 de cauze sunt acum în lucru care vizează autorități locale, cum este Primăria Sectorului 1, sau centrale, cum este Romarm, al cărui director a fost arestat.

Profitând de starea de urgență, o parte dintre achiziții au fost făcute fără licitație publică, deși valoarea lor depășea o sumă minimă, iar altele nu au fost urcate în site-ul de achiziții publice.

În acest context, Transparency International recomandă utilizarea așa-numitelor Pacte de Integritate ca instrument de monitorizare a achizițiilor publice, mai ales pentru procedurile care au un risc crescut de apariție a neregulilor, incidentelor de integritate sau fraudelor.

O altă recomandare se referă la acordarea de sprijin instituțiilor cu rol anticorupție, în vederea creșterii eficienței acestora, dar și îmbunătățirea transparenței decizionale.

Instrumentele sunt absolut necesare în contextul în care 2023 este anul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) unde sunt în joc sume extrem de mari.

Expert: În 2012, România își propunea ca, în trei ani, să fie la media europeană

Codru Vrabie este expert în bună guvernare și a urmărit, în ultimul deceniu, evoluția indicelui corupției. Spune că, în Strategia Națională Anticorupție din 2012, statul român își propunea ca, până în 2015, să ajungă la media europeană. Deși pare că evoluează încet, lupta anticorupție, în fapt, stagnează.

„Nu am reușit să ajungem nici la trei sferturi, ba chiar, în ultimii ani, am avut și o un recul, o coborâre la 68% la un moment dat. Faptul că nu reușim să ne mișcăm mai cu talent și să creștem ceva mai spectaculos cu câteva procente pe an e de fapt pentru mine vestea proastă”, spune Codru Vrabie.

„Prin comparație, dacă mă uit doar la Republica Moldova, ea a crescut de la 49% la 61%, adică mai mult de 10 puncte procentuale în ultimii patru ani. În România cam băltește”, adaugă el.

Astfel, în prezent, Republica Moldova are un punctaj de 39 dintr-un maxim de 100.

Motivul unei astfel de creșteri nesemnificative stă în reformele temperate. „Se încearcă tot felul de reforme, mai degrabă mărunțele. Nu există o mișcare care a stors untul cu adevărat din sistem”, explică Vrabie.

El spune că, și atunci când ia decizii minore favorabile, există situații în care statul revine asupra lor.

„E nevoie să fie făcut ceva mai ambițios, mai puternic, mai în forță. Statul român nu este capabil sau nu dorește să facă o astfel de mișcare ceva mai bruscă, de altfel”, spune expertul.

„Coaliția de guvernare nu pare să vrea să facă mișcări bruște în absolut niciun domeniu al activității sociale, nu în diplomație, nu în anticorupție, nu în sport, nu în sănătate publică. Ar fi cazul sa nu ne mai păcălim și să nu ne furăm căciula de unii singuri”, completează Vrabie.

95% din state, progrese minore sau deloc

Indicele de Percepție a Corupției pe anul 2022 arată că 95% dintre țările incluse în clasament au făcut progrese minime sau deloc în ultimii ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției.

Indicatorul reflectă modul în care experți independenți și din mediul de afaceri percep corupția existentă în sectorul public din 180 de state și teritorii.

Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă „foarte corupt”, iar 100 „deloc corupt”.

La nivelul Uniunii Europene se observă o stagnare de mai bine de un deceniu, în majoritatea statelor membre, media UE fiind de 66 de puncte.

Ungaria este considerată cea mai coruptă din UE din punctul de vedere al percepției, cu 42 de puncte, fiind urmată de Bulgaria (43 de puncte) și România (46 de puncte).

La polul opus se situează Danemarca (90 de puncte), urmată de Finlanda (87) și Suedia (83).

În contextul provocărilor regionale și globale, a pandemiei de Covid, invadarea Ucrainei de către Rusia și recesiunea economică, Transparency International consideră că este necesar ca guvernele să vină cu soluții eficiente, pentru că cetățenii vor să vadă mai multă integritate și eficiență din partea politicienilor.

Cu toate acestea, slaba aplicare a mecanismelor de integritate și amenințările la adresa statului de drept subminează eficiența guvernelor.