Cu cu 295 de voturi „pentru” și o singură abținere, inițiativa cetățenească "Fără penali în funcţii publice", promovată de USR, a fost adoptată în Camera Deputaților.
Dacă în epoca Dragnea, PSD s-a opus inițiativei USR, acum social-democrații au făcut front comun pentru a trece proiectul aproape în unanimitate de Camera Deputaților.
Atunci, PSD a încercat să împiedice această inițiativă, afirmând că semnăturile adunate de USR în vara anului trecut nu ar fi valabile. În plus, persoane angajate ca experți la Camera Deputaților, s-ar fi implicat în verificarea listelor cu semnături, un fapt care nu este prevăzut de vreo lege.
Ea va merge acum la Senat, care este camera decizională, iar dacă va fi adoptată va conduce la un referendum de modificare a Constituției.
Prin iniţiativa „Fără penali în funcţii publice”, pentru care USR a strâns peste un milion de semnături, se propune ca la articolul 37 din Constituţie să fie adăugat următorul alineat: „Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor şi Senat şi în funcţia de preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.
Colaborare rară în Parlament
După ce s-au războit mai bine de trei ani pe orice proiect de lege care privea justiția, PSD, PNL și USR au susținut în unanimitate adoptarea inițiative legislative.
„La începutul sesiunii extraordinare s-a găsit pe ordinea de zi proiectul 'Fără penali în funcţii publice'. Pentru că sesiunea se încheie mâine, pentru a nu muta dezbaterile pentru sesiunea următoare, eu v-aş propune ca membrii Comisiei juridice să se reunească şi până la finalul zilei să dăm şi un vot şi să trecem de Camera Deputaţilor iniţiativa care interzice celor condamnaţi să candideze în alegeri”, a propus liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis, potrivit Agerpres, la începutul zilei de marți.
Liderul deputaţilor PNL, Florin Roman, a afirmat că liberalii susţin această propunere.
„Grupul PNL susţine dezbaterea şi votul pe această iniţiativă cetăţenească în speranţa că va rămâne o iniţiativă cetăţenească şi nu va fi transformată politic. Deja am văzut o cuplare cu o propunere de organizare a unui referendum împreună cu localele. (...) 5 milioane cetăţeni, nu doar 900.000 au votat referendumul organizat de preşedintele Klaus Iohannis. Iniţiativa cetăţenească trebuie discutată în paralel cu cele două proiecte de lege depuse după referendum. (...) PNL va vota această iniţiativa cetăţenească şi vom discuta şi celelalte două proiecte depuse în Parlament”, a susţinut Roman.
Și liderul USR Dan Barna a susținut propunerea.
"Suntem în faţa unui moment autentic istoric. (...) Fiecare pas a fost o luptă. Iată că am ajuns în acest moment în care mai trebuie să facem doi paşi. (...) Încurajez să facem aceşti paşi. În privinţa alegerilor, îndemn cetăţenii să se pronunţe asupra acestei iniţiative de igienă morală", a transmis Barna.
Ce prevede "Fără penali în funcții publice"
În prezent, este interzisă ocuparea posturilor de ministru și prim-ministru în cazul unor condamnări de natură penală și, de asemenea, prin Codul de procedură penală, unor persoane condamnate, prin decizia judecătorului, le este interzis să aleagă sau să fie alese pe o perioadă de timp. Acum, potrivit legislației curente, o persoană care și-a ispășit pedeapsa penală și s-a reabilitat, poate candida, în acord cu dreptul prevăzut de Constituție care garantează dreptul de a alege și de a fi ales în funcții publice.
CCR a decis în unanimitate, în aprilie 2019, că este constituțională aria de revizuire a Constituției prin inițiativa USR „Fără penali în funcţii publice”, pentru care au fost adunate semnături de la cetățeni.
Dacă trece de Parlament, mai este nevoie de referendumul de aprobare a modificării Constituției. Aceasta presupune validarea prin prezență și apoi prin vot în favoarea inițiativei a 30% din numărul total al alegătorilor, aproape șase milioane de cetățeni.
Când ar putea avea loc referendumul
Potrivit Constituţiei, pentru a deveni lege, inițiativa trebuie validată printr-un referendum organizat în 30 de zile de la adoptarea în Senat.
Dacă până aici, partidele s-au înțeles și au adoptat aproape în unanimitate inițiativa în Camera Deputaților, în privința datei în care să fie organizat referendumul apar neînțelegeri.
Președintele USR, Dan Barna, a acuzat social-democrații că ar vrea să organizeze referendumul în luna august și astfel ar încerca să pună în pericol validarea lui prin neîndeplinirea cvorumului de 30% prezență la urne.
„Înțeleg, domnule președinte al PSD, că încercați să faceți în așa fel încât referendumul pentru “Fără Penali” să fie programat cândva prin luna august. Probabil v-a zis cineva că astfel sunt șanse să pice. Nu fiți Dragnea, domnule Ciolacu! Nu vă jucați cu voința poporului. S-au mai jucat și alții și când au tras linie n-a ieșit bine. Dacă v-ați gândit că oamenii vor fi demobilizați în august, vă asigur că vă înșelați. Oameni nu sunt mai toleranți la hoție dacă e cald afară”, a spus Barna, în Parlament, pe 6 iunie, în timpul unei dezbateri cu prim-ministrul Ludovic Orban.
El a cerut organizarea referendumului simultan cu alegerile locale, care sunt programate pentru 27 septembrie.
Îți mai recomandăm Barna vrea organizarea referendumului „Fără penali în funcții publice” simultan cu localele"Fără penali în funcții publice" este cel de-al doilea demers de modificare a Constituției inițiat de cetățeni. Primul a fost cel referitor la familia tradițională, sprijinit de BOR , care nu a fost validată prin referendum, din cauza absenței în fața urnelor. Acea consultare a populației, care primise votul a două treimi din numărul total al parlamentarilor, nu a întrunit pragul de 30% din numărul total al alegătorilor.