Exclusiv | Ministrul Apărării: În acest război, am nimerit perfect direcția în care merge istoria, dar România este mai tăcută decât Polonia

Ar fi fost vorba și despre o „împărțire a sarcinilor între președintele SUA și vicepreședintele SUA”, în legătură cu vizitele în România și Polonia. Kamala Harris a fost însă în România și Polonia, Joe Biden numai în Polonia.

Dincolo de detalii organizatorice, Dîncu subliniază că lucrurile funcționează în privința prezenței aliate în România, nu doar la nivel diplomatic, ci și prin prezența militară a NATO. În ciuda unor declarații contrare formulate anterior cu privire la dotările militare, ministrul Apărării declară că Armata României nu ar fi „nici depășită, nici învechită”.

„Dotările din Armata Română și armata ucraineană nu sunt diferite”, spune el, iar Armata Română „se află înaintea societății ca modernizare”.

Dacă Rusia va ataca Republica Moldova, România, ca membră NATO, nu o poate apăra militar, explică Vasile Dîncu în interviul pentru Europa Liberă, dar poate să o sprijine militar, așa cum se întâmplă azi cu NATO și Ucraina. Ministrul precizează că, în opinia sa, Republica Moldova nu este în pericol în acest moment pentru o intervenție militară.

El a spus că ar exista încă în Occident impresia că flancul estic al NATO ar fi mai vulnerabil în partea sa nordică. România insistă că sudul acestui flanc - cu România și Marea Neagră - ar trebui să fie o prioritate a măsurilor defensive.

Pe scurt:

• De ce președintele SUA, Joe Biden, nu a venit și în România: „Sigur că ne-ar fi plăcut să ajungă și la noi președintele Biden, dar România a devenit un punct important pe hartă, poate la fel de important ca Polonia. Dar noi avem altă politică de comunicare. Noi suntem un pic mai discreți, dar lucrurile funcționează bine”;
• Ce ar schimba România în comunicare dacă azi ar fi prima zi de război: „Este nevoie probabil de mai multă retorică politică. Poate că spectacolul politic lipsește la noi. Ucraina face foarte bine acest lucru. Îl face Polonia. Avem ce învăța”;
• despre neîncrederea că Armata Română ar face față unei invazii: „Armata se află înaintea societății românești ca modernizare, pentru că modelul NATO a fost implementat deja de mai bine de un deceniu în organizarea Armatei”;
• Ar interveni Armata Română în ajutorul Republicii Moldova în cazul unei invazii? Răspunsul este „nu” din aceleași considerente pentru care statele NATO nu intervin acum pentru Ucraina: „Ar fi dificil de privit și ar fi o situație dificilă și pentru România”;
• Rusia este stat agresor: „Nu cred că toată istoria viitoare a Rusiei va însemna un război continuu cu NATO sau un război cu Europa. Eu cred că se poate ajunge la o normalitate în Europa”;

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, explică politica României în timpul războiului din Ucraina

Europa Liberă: De ce nu a venit Joe Biden în România, domnule ministru?

Vasile Dîncu: Eu cred că a fost o împărțire justă. Până la urmă, ceea ce s-a întâmplat încă de la începutul construcției Flancului Estic a fost un accent foarte mare pus pe zona Poloniei și a statelor baltice, pe apărarea nordului.

S-a considerat continuu că nordul este în cel mai mare pericol. Îmi aduc aminte la începutul mandatului meu, deși mandatul meu este cunoscut doar de trei luni sau patru luni aproape, în ministerele pe care le aveam la NATO sau la Uniunea Europeană, mai ales la Uniunea Europeană, împreună cu ministrul Aurescu, am sensibilizat de mai multe ori în cadrul „Busolei Strategice” (n.r. proiectul Uniunii Europene destinat apărării) necesitatea de a introduce în documentul programatic al acestui proiect problematica Mării Negre, a întăririi flancului estic, a prezenței înaintate puternice pe flancul estic și în zona de sud, nu numai în zona de nord.

La început eram priviți oarecum cu suspiciune, dar se spunea: sigur că este important și acest lucru, dar nu este urgența cea mai mare. Într-o lună de zile totul s-a schimbat și a devenit importantă și această parte a flancului.

Eu cred că a contat (n.r. în decizia vizitei lui Joe Biden în Polonia) foarte mult faptul că migrația spre Polonia este una mult mai importantă, cutia de rezonanță care există în Polonia e mai importantă decât în România, unde avem și refugiați mai puțini. Și eu cred că președintele Biden va ajunge și în România în viitor.

Acum a fost o împărțire a sarcinilor, ca să spunem așa, între președinte și vicepreședinte. (n.r. vicepreședintele SUA, Kamala Harris a vizitat România și Polonia în perioada 9-11 martie). Încă se consideră în Europa că partea nordică a flancului estic este mai vizată de o posibilă invazie sau un atac rusesc decât partea noastră a Mării Negre, deși noi spunem că aici este partea cea mai importantă și vulnerabilitățile s-au mutat din nord înspre sud.

Europa Liberă: Dar e limpede că pentru România ar fi fost un semnal uriaș dacă Joe Biden ar fi venit, având în vedere că Rusia aici vine, lângă noi, lângă România.

Vasile Dîncu: Vine și lângă Polonia. Ați văzut că există și înspre această zonă în ultima vreme și sunt informații comunicate public despre faptul că există posibilitatea unor concentrări de trupe în Belarus și există posibilitatea unei concentrări în acea zonă.

Eu sunt sigur că românii au primit un semn foarte important pentru că după atâtea decenii au venit americanii, ca să spun așa, așteptați din anii 50, că acel mit rusesc, acel mit al propagandei ruse că nimeni nu va mișca un deget pentru țările din Est s-a prăbușit prin această prezență înaintată solidă pe care NATO o aduce în această zonă, prin faptul că a venit vicepreședintele Statelor Unite în România, prin faptul că în acest moment, de exemplu, eu am primit în România o parte importantă a miniștrilor Apărării din Europa, că există în acest moment o alianță care funcționează aici.

Acestea sunt semne importante și am văzut că românii reacționează dacă ne uităm în sondaje. Pentru prima dată, NATO ajunge undeva la aproape 80 la sută încredere. Uniunea Europeană a crescut în încredere după un fel de realismo-scepticism.

Sigur că se afla la peste 40 la sută în România, dar acum a crescut în jur de 60%. Armata are o încredere care a trecut de 70%.

Deci, românii au reacționat la ceea ce se întâmplă și s-au adunat în jurul instituțiilor, ceea ce nu se întâmplă de regulă și pentru că avem încă o neîncredere destul de importantă a oamenilor în politicieni, în instituțiile politice, în instituțiile reprezentative ale democrației.

Europa Liberă: Apropo de această neîncredere, ar veni un motiv în plus să spună oamenii: Joe Biden nu a venit la noi, e dezamăgitor, România e o țară prea mică sau nu atât de importantă pentru America, pentru NATO?

Vasile Dîncu: Am avut președinți americani în România, oamenii au fost entuziasmați în acel moment. Am avut totdeauna un parteneriat strategic consolidat cu Statele Unite, au venit președinți americani și nu s-au întâmplat. să spunem, lucruri spectaculoase după asta.

Europa Liberă: Acum ar fi fost un moment bun sau cel mai bun.

Vasile Dîncu: Sigur că nouă ne-ar fi plăcut să ajungă și la noi președintele Biden, dar suntem siguri, am văzut rezultatul contactelor pe care președintele României le are cu președintele Biden în diverse formate, în care s-au întâlnit și eu cred că România, prin contactele noastre, ale Ministerului Apărării Naționale, ale premierului cu Statele Unite, România a devenit un punct important pe hartă, poate la fel de important ca Polonia, doar că noi avem și o altă politică de comunicare.

Noi suntem un pic mai discreți nu vrem să facem chiar un target, să spunem, în evaluarea României din acest lucru, dar lucrurile funcționează bine.

Europa Liberă: Credeți că e ceva ce trebuie să schimbăm, e o strategie pe care ar trebui să o schimbăm? Poate că am greșit undeva.

Vasile Dîncu: Nu cred că am greșit undeva. Cred, însă, că ar trebui să ne preocupe mai mult apărarea României, să devină aceasta unul din punctele importante ale politicii viitorului. Pentru o strategie de apărare pentru România, ar trebui, evident, să fim mai solidari probabil în Parlamentul României, să construim coaliții și să punem apărarea drept unul din cele mai importante ținte pentru viitor.

Europa Liberă: De ce credeți că suntem mai rezervați, mai reticenți?

Vasile Dîncu: Sunt două lucruri, o cauză care a afectat întreaga Europă, ideea că nu se poate întâmpla nimic, că, de fapt, singurele noastre lupte sunt luptele pentru libertate individuală împotriva, uneori a statului, că statul a greșit de multe ori față de cetățeni în istoria noastră din ultimii 30 de ani.

Ar fi trebuit să renunțăm la această ideologie a progresului continuu, să ne dăm seama că sunt semne că istoria poate face pași înapoi și că se poate întâmpla ca, în vecinătate, să avem o amenințare. Acesta este un prim lucru.

Un al doilea lucru care a generat acest oarecum sentiment că apărarea nu este necesară este faptul că, în democrație, am avut un sentiment al unei neputințe învățate, adică să lăsăm totul pe baza altora, Uniunea Europeană, să lăsăm pe NATO. Cineva se ocupă pentru noi de treburile importante. La noi s-a aprobat 2% din PIB de mai demult față de alte țări, unele țări acum ajung aici.

Faptul că acum președintele a propus și nu am văzut nicio împotrivire la acest proiect, cred că în Parlament vom reuși să avem un buget de 2,5 la sută din PIB și apoi sunt și alte lucruri care până la urmă țin de modul în care ne asumăm apărarea națională. Nu numai Armata participă la apărarea națională. Trebuie să fie un efort de reziliență care pornește de la cetățean și ajunge până la Ministerul Apărării Naționale.

Europa Liberă: Ce le transmiteți celor care sunt dezamăgiți, domnule ministru, de această atitudine rezervată a României, oameni care continuă să nu aibă încredere în autorități - ne uitam la cozile de la pașapoarte, la cozile la ulei - și celor cred că România e o țară mică și nu contează atât de mult?

Vasile Dîncu: Le-aș spune că noi am valorificat foarte bine întotdeauna contextele externe. De la prima unire, independență, Unirea cea Mare și toate celelalte, căderea Zidului Berlinului, toate au constituit elemente importante pentru orientarea noastră în lume, orientarea noastră în spațiul european, în politică în general și cred că acesta este un moment foarte important în care să ne dăm seama că nu contează dacă ești o țară mică sau o țară mare.

Este foarte important ce reușești să transmiți în lume prin ceea ce faci tu la tine acasă, în primul rând, pe tipul de societate pe care îl construiești. Nu are rost să dai vina tot timpul pe alții pentru ce ți se întâmplă. Cred că acest lamentatio continuum al nostru, această autoflagelare, demotivează mai degrabă și nu va duce nicăieri.

Un al doilea lucru care cred că este foarte important este că trăim în acest moment o schimbare de lume. Este un moment comparabil, spun unii, sau mult mai puternic decât 9/11 septembrie, deci este un moment în care se pot face, cum spunea Stefan Zweig, salturi în istorie, dar că trebuie să fii destul de inteligent să acționezi rapid și cu curaj.

În momentul acesta, noi trebuie să vedem că se întâmplă lucruri foarte importante, vor avea loc delocalizări în ceea ce privește industria Europei în altă parte în lume, trebuie să-ți găsești un loc al tău în lume, așa cum se întâmplă când e vorba de un brand. Și lucrul acesta trebuie să îl stabilim acum, rapid, trebuie să fim responsabili, să găsim oamenii importanți, să-i sprijinim pe oamenii importanți, politicienii să înțeleagă că este vorba de un moment important pentru România, un moment de solidaritate și sigur că oamenii simpli, cetățenii, ar trebui în principal să încerce să se gândească la următorul lucru.

Nu există țări mari sau mici în lume. România poate să fie un actor foarte important și în momentul acesta este privită în NATO ca un important furnizor de securitate în Europa, pe acest flanc, alături de Polonia. Suntem considerați ca un important loc al apărării colective a Europei, e visul nostru de la Ștefan cel Mare încoace că suntem poarta creștinătății. Acest lucru se poate îndeplini. Sigur că oamenii și cetățenii pot participa la acest proces prin ceea ce fac ei zi de zi și în ceea ce pot face ei cât mai bine.

Europa Liberă: La summitul de la Bruxelles președintele Zelenski a mulțumit pentru sprijinul acordat Ucrainei și a luat pe rând fiecare țară și despre România a spus așa: România știe ce este demnitatea și va fi cu noi în momentul crucial. Ce înseamnă va fi cu noi, noi credeam că România este?

Vasile Dîncu: Noi suntem alături, efortul minunat pe care și oamenii și autoritățile îl fac în acest moment este unul uriaș. Ceea ce a vrut probabil să spună, dar asta este interpretarea mea, este că România nu este doar acum alături de Ucraina și înțelege că țările nu trebuie dezmembrate, că nu trebuie să se accepte pe plan internațional ca țările să piardă teritorii și cred că la aceasta s-a gândit, pentru că se vorbește prea mult despre împărțirea Ucrainei și știe și Zelenski și știm și noi că acest lucru nu este acceptabil și cred că la acest lucru s-a gândit.

Europa Liberă: Doar că la celelalte țări s-a referit la momentul prezent.

Vasile Dîncu: Aici este o chestiune de interpretare. Probabil că o să ne explice președintele Zelenski.

Europa Liberă: Nu credeți că a ignorat prezentul?

Vasile Dâncu: În niciun caz. Vreau să vă spun că noi știm foarte bine, iar președintele Zelenski a dat și semnale de mulțumire. Ați văzut și pe Twitter și în alte situații a dat semnale de mulțumire. Suntem în legătură continuă cu ministrul Apărării, cu ambasada, cu ceilalți.

Ei prețuiesc foarte mult ceea ce facem noi pentru refugiați, ajutorul umanitar, hub-ul pe care l-am deschis. Deci, nu este vorba de o preferință subiectivă, ci cred că a extins legătura noastră cu Ucraina și pentru viitor, nu numai pentru prezent. Aceasta este interpretarea mea.

Președintele Volodimir Zelesnki în 25 martie. Acesta se adresează frecvent, prin videoconferință, liderilor politici din întreaga lume.

Europa Liberă: Și acel moment crucial ce reprezintă?

Vasile Dîncu: Este momentul când, până la urmă, se va decide din punct de vedere internațional, se vor căuta garanții internaționale pentru securitatea Ucrainei, pentru că ceea ce spune președintele în acest moment este căutarea unei soluții de compromis, prin care să aibă garanții de securitate semnate de alte state, de terți, așa cum se spune în diplomație.

Deci, cred că la momentul acesta se referă președintele Zelenski, moment care ar trebui să urmeze cât mai repede. Cred că ar fi bine ca Ucraina să ajungă la situația în care conflictul militar se oprește și încep negocierile internaționale, acela va fi un moment complicat, acela va fi un moment greu, chiar dacă le este greu ucrainenilor acum, care se apără eroic într-un entuziasm pe care nu-l aștepta lumea, pentru epoca noastră, a demisiilor colective.

Vorbim de solidaritate, de sentimentul național, iar ucrainenii au lansat o paradigmă nouă. Însă momentul acela, când vor trebui să accepte compromisuri, pentru că o negociere de pace înseamnă compromis reciproc, acela va fi un moment greu și în acel moment vecinii îi pot ajuta pe ucrainieni, mai mult poate decât îi ajută acum. Timpul viitor nu exclude prezentul, viitorul are rădăcinile în prezent.

Europa Liberă: Șovăim? E România o țară șovăielnică?

Vasile Dîncu: Nu șovăim. Eu nu am văzut niciun fel de șovăire. Uitați-vă, președintele României a declarat încă de la început solidaritate cu Ucraina, apoi președintele României din 2014-2016, a fost principalul promotor al ideii că trebuie să întărim flancul estic, pentru că Rusia amenință Ucraina și prin asta amenință Europa.

Deci, noi am arătat și prin acțiunile noastre. Sigur că politica de comunicare pe care o are președintele Zelenski este una foarte expresivă, neobișnuită pentru politică, dar cu un efect extraordinar. A câștigat un război comunicațional cu Rusia și prin aceasta el își caută și găsește, cred, rezerve de a prelungi comunicarea înspre viitor și a naște dileme, a-i pune pe oameni să se întrebe.

Europa Liberă: Dacă ar fi să dăm timpul înapoi, înaintea începerii războiului, ce ar trebui schimbat în discursul României, în comunicarea României? E ceva ce trebuie să îmbunătățim?

Vasile Dîncu: Nu cred. România a avut un discurs preventiv și de susținere a Ucrainei. Cred că nu de multe ori în istorie am nimerit direcția spre care merge istoria. De data asta am nimerit-o perfect. Poate că autoritățile nu arată destul, nu fac destul spectacol din acest lucru cum se întâmplă în alte țări.

Noi am ales această conduită, să nu facem prea mult spectacol din sprijinul pe care autoritățile îl dau, din participarea noastră la această schimbare de lume. Este nevoie probabil de mai multă retorică politică. Au dispărut discursurile mari din Parlamentul României, această practică a dispărut în România ultimilor ani, democrația noastră este mai tăcută, mai procedurizată, nu mai avem dezbateri în plenul Parlamentului, dezbateri sunt doar în comisii și poate că spectacolul lipsește, lipsește spectacolul politic. Ucraina face foarte bine acest lucru. Îl face Polonia.

Europa Liberă: Și putem învăța de la ei?

Vasile Dîncu: Eu cred că trebuie să învățăm, face parte din construcția brandului României. În acest moment, ca ministrul al Apărării, nu este responsabilitatea mea și n-am nici timpul necesar să mă gândesc la aceste lucruri, care țin, până la urmă, de brandul general al României și de modul cum se prezintă România în lume. Cred că este eficientă și o politică care nu bate toba.

Vasile Dîncu: Ca membră NATO, România nu poate interveni în Moldova în cazul unui atac

Europa Liberă: Dacă Rusia o să atace Republica Moldova, dacă Rusia va invada Republica Moldova, România o va apăra militar, cu soldați?

Vasile Dîncu: România, ca membră NATO, nu poate să facă nicicum un asemenea gest, pentru că NATO poate, conform articolului 5, să intervină doar atunci când este atacat un stat membru al NATO. Este și cazul Ucrainei. Asta au spus toți reprezentanții NATO.

Dincolo de legătura noastră spirituală, culturală cu Republica Moldova, în fiecare declarație a noastră, toate negocierile noastre pentru România sunt și negocieri pentru Republica Moldova. Vorbim despre sprijin și ați văzut că Uniunea Europeană a început să sprijine Republica Moldova, pentru că are nevoie de ajutor din punct de vedere economic.

A fost sprijinită să poată depune această cerere pentru integrarea în Uniunea Europeană. Din punct de vedere militar, Republica Moldova este neutră, deci este un stat neutru, nu se înarmează, nu participă în acest moment la înarmare. Noi sprijinim cu tot ce este posibil, dar NATO nu poate să intervină pe teritoriul unui stat care nu este membru.

Europa Liberă: Deci, o vom sprijini, așa cum se întâmplă în Ucraina, care este sprijinită de America și de celelalte țări.

Vasile Dîncu: Exact. Cred că Republica Moldova nu este în pericol în acest moment pentru o intervenție militară.

Europa Liberă: Și nici operațiuni speciale n-ar fi luate în calcul din partea României, ținând cont de legătura noastră atât de strânsă cu Republica Moldova?

Vasile Dîncu: Avem o legătură strânsă, dar respectăm și statalitatea Republicii Moldova. Dacă nu se va întâmpla o unire în interiorul Uniunii Europene, Republica Moldova este un stat independent și își hotărăște singură soarta. Evident că noi suntem frații mai mari, sprijinim cu toate forțele noastre ceea ce face Republica Moldova, însă nu putem să ne inserăm în politica lor.

Europa Liberă: Dar e limpede că ar fi dificil de privit.

Vasile Dîncu: Ar fi dificil de privit și ar fi o situație dificilă evident și pentru România, dar sperăm să nu ajungem la această situație.

Vasile Dîncu despre propaganda rusă

Europa Liberă: E un mesaj care vine de la Ambasada Rusiei în România în legătură cu briefingul ambasadorului Kuzmin: Ținând cont de informațiile de care dispune Ambasada Federației Ruse la București despre viitoare acțiuni provocatoare și violente împotriva participanților briefing-ului, anunțate în spiritul organizațiilor neonaziste, s-a luat decizia de a schimba formatul și ora evenimentului și un videoclip va fi postat. La ce se referă, domnule ministru?

Vasile Dîncu: Am văzut de mai multe ori comunicate din surse oficiale de la Moscova legate de faptul că au fost lovite de către ucraineni avionul nostru care a căzut și elicopterul, că noi primim forțe aeriene din Ucraina pe teritoriul nostru, lucru care nu este adevărat.

Deci, este un întreg război de propagandă foarte bine orchestrat de la Moscova și toate aceste lucruri nu au niciun fel de relevanță pentru noi. Societatea românească sigur că a fost cea mai rezistentă la propaganda Sputnik în ultimii ani.

Am studiat cu mijloace sociologice impactul propagandei ruse în spațiul românesc și era cel mai mic impact față de studiile pe care le citeam despre Balcani, despre zona aceasta a fostului Tratat de la Varșovia.

Europa Liberă: Și în prezent propaganda e la cote mari?

Vasile Dîncu: În prezent, această rezistență, reziliență la ideologie a societății noastre, nu este la nivelul cel mai înalt, prin zona social media sigur că există și la noi dezvoltări ale acestei propagande, unele preluate chiar și politic.

Însă eu cred că societatea noastră este destul de rezilientă și aici nu o să avem surprize în ceea ce privește atitudinea față de NATO, atitudinea față de ceea ce facem noi pentru apărarea României și nu cred că teoriile conspirației care vin de la Moscova au efect serios pe teritoriul României.

Europa Liberă: Ce transmiteți, ați fost informat despre acțiuni violente, provocatoare în România, în spiritul organizațiilor neonaziste?

Vasile Dîncu: Nu există așa ceva și ideea asta de neonaziști a fost o invenție interesantă pe care au folosit-o pentru Ucraina. La noi nu există manifestări de acest gen.

Primim în fiecare zi rapoarte legate de ceea ce se întâmplă în cazul acestor posibile mișcări, dar nu avem niciun fel de semn în această direcție, în sistemul de siguranță națională nu am auzit de asemenea grupuri sau manifestări naziste.

Ministrul Apărării: nu am cunoștință despre expulzări de diplomați ruși din România

Europa Liberă: Bulgaria a expulzat recent zece diplomați ruși sub acuzația de spionaj. Polonia a anunțat expulzarea a 45 de spioni, Cehia anul trecut 18 diplomați. Noi avem problema asta? Se va întâmpla și la noi?

Vasile Dîncu: Nu am cunoștință despre așa ceva. Nu cred că avem acțiuni semnificative pe care să le putem califica în acest sens. Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe se ocupă de aceste lucruri, dar nu am văzut în acest moment situații de acest gen.

Sigur că și la noi există agresiuni cyber la adresa unor instituții din România. Există propaganda unor grupuri, a unor rețele care vin dinspre Rusia sau Belarus, dar acestea sunt minore ca efect și ca intensitate în acest moment.

Europa Liberă: Au loc negocieri de pace, cât mai durează războiul?

Vasile Dîncu: Este imposibil de știut cât mai durează războiul. Pe de o parte, a părut că va fi un război foarte scurt și este un război care deja are o istorie de mai bine de o lună. Pe de altă parte, Federația Rusă spune că are mijloace, resurse, că nu este nevoie să se grăbească, pentru că, până la urmă, și-a îndeplinit obiectivele și că este doar o chestiune de timp până va reuși să cucerească întreaga Ucraină.

Chiar dacă războiul se termină și se ajunge la negocieri de pace, această situație va dura. Vor dura foarte mult negocierile, este nevoie apoi de a găsi pacea socială și etnică în Ucraina, apoi va fi nevoie de reconstrucție. Deci, va fi un teatru de diverse tipuri de operațiuni diplomatice, economice și de altă factură mult timp de acum încolo în vecinătatea noastră.

Europa Liberă: Un acord de pace ne-ar vulnerabiliza, ne-ar slăbi în vreun fel, un acord care ar conține anumite prevederi, termeni ce ar afecta toate țările de la Marea Neagră?

Vasile Dîncu: Nu cred că există această posibilitate, pentru că NATO și toate țările din Uniunea Europeană au precizat câteva condiții generale pentru un viitor tratat de pace și viitoare garanții de securitate pentru Republica Moldova, inclusiv care țin de zona Mării Negre.

Deci, nu credem că comunitatea internațională va mai avea naivitatea pe care a avut-o probabil după Crimeea, după 2014, de a accepta situații hibrid în care să persiste un pericol în zona Mării Negre, de blocare a Mării Negre sau alte lucruri care țin de vecinătatea NATO.

Europa Liberă: Dar pentru România ce ar însemna, domnule ministru, granița directă cu Rusia? Am vorbi despre amenințări, riscuri, vulnerabilități?

Vasile Dîncu: Sigur, granița cu Rusia nu ar fi pentru noi o situație simplă. Evident că înseamnă unele complicații, înseamnă anumite vulnerabilități, dar să nu uităm că aici este deja granița NATO, nu este numai granița României, este o graniță a NATO.

Ceea ce s-a întâmplat în ultima vreme, faptul că NATO a activat forța de răspuns gradual și deja a întărit Flancul Estic, înseamnă un lucru important, pentru că, de exemplu, așa cum ați văzut, ultimele grupuri de luptă au o anumită formă de permanență, adică sunt pentru a stabiliza acest flanc, deci este un sistem de apărare care a intrat.

Pe de altă parte, acum vorbim din punct de vedere militar, în mod normal, un tratat de pace înseamnă și eliminarea amenințărilor, înseamnă și redeschiderea circuitelor comerciale.

Înseamnă până la urmă o pacificare. Sigur că Rusia este un stat care în acest moment este un stat agresor, dar nu cred că toată istoria viitoare a Rusiei va însemna un război continuu cu NATO sau un război cu Europa.

Eu cred că se poate ajunge la o normalitate în Europa, dacă trecem peste acest conflict și probabil speranța domnului președinte Biden, dacă se schimbă politica în Rusia. Populația rusă a fost izolată de la mesaje, de la comunicarea cu lumea, dar nu cred că întreaga comunitate rusă, societatea civilă din Rusia vrea o situație războinică, ca în Evul Mediu, să năvălească la vecini. Nu cred că se va întâmpla asta. Trăim, totuși, în secolul XXI.

Europa Liberă: E greu de crezut că Armata Română ar putea rezista unei invazii, așa cum rezistă Ucraina. Este învechită, e depășită. De ce nu am făcut nimic până acum?

Vasile Dîncu: Nu este nici depășită, nici învechită. Armata română, în primul rând, nu mai este singură. Dotările din Armata Română și armata ucraineană nu sunt diferite. Armata ucraineană se bazează pe tehnica sovietică în cea mai mare măsură, în afară de ajutoarele primite în ultima vreme.

Noi avem experiență în Irak și Afganistan. Am avut 60 de mii de oameni în operațiuni internaționale. Unii au mers de două ori. Am avut în Afganistan 32.000 de soldați. Am cumpărat în ultima vreme tehnică modernă din Europa. Suntem într-o perioadă în care dotăm Armata Română cu ce este mai nou din punctul de vedere al tehnicii avansate.

Apoi, în momentul acesta avem 3.913 soldați străini pe teritoriul României. Va mai veni un grup cu 1.000 de soldați. Vom avea 5.000 de soldați, dar asta înseamnă interoperabilitate cu cele mai importante armate ale lumii. Noi lucrăm continuu în operațiuni cu NATO, cu americanii, cu francezii, cu nemții, deci, acest sentiment al nostru că armata română nu rezistă sau că este nemotivată nu este unul care să corespundă realității.

Armata se află înaintea societății noastre ca modernizare, pentru că modelul NATO a fost implementat deja de mai bine de un deceniu în organizarea Armatei și eu cred că suntem în acest moment un furnizor de securitate și că merităm încrederea din sondaje, pe care oamenii ne-o dau, în ceea ce privește armata română.

Europa Liberă: Vorbim și despre traficul de persoane, domnule ministru. În discursul de la Consiliul European și în declarația statelor NATO, după reuniunea Alianței din 24 martie, avem afirmații legate de traficul de persoane favorizat de război. Aveți date, ați primit informații?

Vasile Dîncu: Nu avem date despre așa ceva. Este foarte greu să se întâmple în România fapte semnificative în acest sens, nu spun că nu există cazuri izolate. La noi, însă, și prin faptul că nu suntem membri în spațiul Schengen, avem un sistem de înregistrare foarte exact a tuturor persoanelor care intră în România.

Apoi, avem și o statistică a celor care intră și ies, lucruri care nu există în țările Schengen, de exemplu, știm câți sunt pe teritoriul României, adică avem o monitorizare mult mai exactă decât în alte țări privind mișcarea ucrainenilor în România.

Avem peste 500 de copii orfani, aduși direct, cu fișa medicală, uneori participăm și noi la aducerea acestor copii, pentru că avem mijloace pentru asta. După aceea, sunt instituționalizați foarte exact. Fiecare persoană care intră este în statistici, știm exact dacă a cerut sau nu azil, este sau nu în tranzit, știm că a trecut de frontieră. Noi credem că monitorizăm foarte bine acest flux migrațional.

Europa Liberă: Mine marine în largul Mării Negre distruse de Forțele Navale. Câte astfel de mine mai sunt și care sunt riscurile?

Vasile Dîncu: În acest moment, avem trei nave de dragare a minelor care sunt pe mare. Zilnic avem patrulare de elicoptere. M-am întâlnit cu ministrul Apărării din Italia și am stabilit să mai vină și ei cu două dragoare. Ei au o experiență foarte bună în Marea Neagră, deci monitorizăm acest sistem.

Am văzut o declarație a unui oficial rus care spunea că ar mai fi zece mine care plutesc în larg. Platformele marine au primit instrucțiuni și scule privind crearea unor baraje pentru ca minele să nu poată veni înspre platformă.

Apoi, este un sistem de alertare inclusiv pentru navele comerciale. Mina pe care am dezamorsat-o noi a fost una anunțată de un pescador românesc comercial, deci nu militar. Am văzut o statistică care spunea că ar putea ca unele mine să ajungă undeva în patru zile în zona României și 10 zile în zona Bosfor, în zona Bulgariei.

Echipajul puitorului de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu” a distrus mina marină identificată în 28 martie în Marea Neagră, la circa 70 de kilometri de Capu Midia.

Europa Liberă: Vreau să vorbim și despre proiectul de lege privind situația de criză din România. Ce persoane vor fi incluse în acea rezervă generală, cine poate fi încorporat și cine nu?

Vasile Dîncu: Nu am lansat încă acest proiect. Avem o formă pe care probabil într-o săptămână sau două o vom pune în transparență. Era o propunere care nu putea funcționa în realitate. Nu poți să mobilizezi pe cineva care nu a făcut serviciul militar, nu poate să meargă pe front cineva care nu este pregătit, războiul este pentru profesioniști, deci trebuie pregătiți pentru asta.

Va fi un pachet format din trei legi care va fi lansat în viitorul apropiat și atunci vom discuta și în Parlament și cu societatea civilă, pentru că nu accept ideea care a fost la un moment dat să facem o ordonanță de urgență.