Azilele groazei | Jurnalistul Ovidiu Vanghele: „Au continuat pentru că știau că pot merge mai departe fără să pățească nimic”

După publicarea primelor materiale, la începutul acestui an, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) s-a autosesizat și a deschis un dosar penal.

Șase luni mai târziu, ancheta a dus la patru arestări și alte 26 de persoane puse sub acuzare pentru că maltratau bătrâni în centrele în care aceștia ar fi trebui îngrijiți.

Europa Liberă a stat de vorbă cu unul dintre cei doi jurnaliști care au realizat ancheta. Ovidiu Vanghele explică de când și cum a fost posibil un astfel de fenomen în centrele în care persoanele vârstnice trebuia îngrijite.

Europa Liberă: Cum ți se pare acțiunea DIICOT care are loc la jumătate de an de la primele dezvăluiri făcute de tine și de Bianca?

Ovidiu Vanghele: Eu nu știu exact ce a făcut DIICOT. Tot ce am văzut a fost acest referat la arestare care pare să vorbească despre o investigație judiciară complexă. Mi se pare că îți trebuie totuși niște timp pentru interceptări, pentru a avea martori sub acoperire băgați între ei acolo, există probe obținute în maniera asta, le văd în referatul la arestare.

Cu înțelegerea pe care o am de nepractician, mi se pare că e o acțiune serioasă făcută de procurori. Da, și eu mă tem de dezodământ. Am mai văzut în România tot felul de cazuri din astea în care se termina prost. Dacă mai ții minte, cea cu vameșii corupți pe care îi luau cu elicopterele, adică părea ceva extraordinar și, la final, n-au făcut nimic. Mă rog, au fost niște arestări preventive atunci.

Mă tem să nu dăm de ceva de genul acesta și aici, pentru că domeniul în sine e destul de greu, destul de complicat, destul de, cum să spun, strâmb normat. Și atunci s-ar putea să fie multe găuri prin care să poată să scape de o eventuală vinovăție cei care, în principiu, ar fi vinovați.

Dacă te uiți la referatul de arestare, poți să înțelegi niște lucruri ascultând cum vorbeau oamenii ăștia între ei, de exemplu, despre beneficiari.

Europa Liberă: Cum ți se pare lipsa de reacție a celorlalte autorități după ancheta din ianuarie?

Ovidiu Vanghele: Mi se pare culmea ipocriziei, a nesimțirii și a indolenței și a, cum să spun, a politicianismului, a vorbelor goale. Oamenii ăștia din instituțiile care ar fi trebuit să aibă grijă de oamenii ăia, dincolo de firma privată sau asociația care are centrele alea, oamenii ăștia ar trebui să intre în pământ de rușine.

Să tacă din gură Ministerul Muncii, care are cumva o formă de control asupra instituțiilor de genul ăsta și care știe de ani și ani și ani de zile, în primul rând de la CRJ [organizația Centrul de Resurse Juridice - n.r.], despre situații de genul ăsta întâmplate constant, continuu în centrele astea.

Dar, cu toate astea, de ani de zile nu face absolut nimic nici la nivel de inițiativă legislativă, să schimbe p-acolo niște lucruri care-s anapoda, nici la nivel de intervenție.

Ideea de a exista firme care să facă asistență socială e cumva un fel de anacolut, adică n-are sens - firma e pro-profit, iar asistența socială este din start anti-profit în privința conținutului.

Deci ăștia ar trebui să tacă din gură toți, iar, nu știu, autoritățile astea judiciare să-și vadă treaba lor, să facă dosar și să probeze lucrurile pe care le pot proba.

Europa Liberă: Care a fost cea mai cea mai grea perioadă din ancheta jurnalistică? Împlinește un an, dacă îmi aduc eu bine aminte.

Ovidiu Vanghele: Cred că prin iunie am început să mergem pe acolo și să facem treabă. Cea mai grea perioadă a fost când am început să primim mărturiile acelor femei care au lucrat acolo și să vedem pozele și să aflăm informații în legătură cu pozele alea care te sfâșie efectiv la nivelul uman. Înainte de a fi reporteri, ziariști, suntem oameni.

Dacă ești om, nu ești făcut din tablă, te sparge efectiv povestea asta la nivel uman. Asta a fost partea grea și asta a fost tot timpul partea cea mai grea în toate investigațiile pe care le-am făcut eu ca reporter în zona asta de servicii pentru oameni.

Și, sigur, cumva e foarte greu de dus să vezi că există oameni care ajung să facă bani călcând pe alți oameni pe care îi bagă în mormânt.

Ar fi mai rezonabil dacă oamenii pe care calci ar fi în puteri, adică dacă sunt omeni care se pot apăra, care au gură să strige, care au mâini, picioare să să apere, cap, să aibă o strategie.

Oamenii ăștia călcau pe cadavrele celor mai năpăstuiți din oamenii care trăiesc pe fața pământului. Oamenii ăștia nu-și merită titlu de oameni pentru că, repet, nu e OK să furi și să faci bani, dar poate părea mult mai acceptabil să faci genul ăsta de lucruri față de niște oameni sănătoși.

Dar ce să mai zici când ajungi să faci asta față de copii, față de bătrâni, față de persoane bolnave, grav bolnave. Oamenii ăia sunt mulți dintre ei niște bucăți de carne care umblă. Cum să să le furi tu mâncarea?

Europa Liberă: Cum ți se pare reacția premierului, care a cerut schimbarea tuturor directorilor de la mai multe instituții?

Ovidiu Vanghele: În primul rând, el era președintele Camerei Deputaților, era al treilea om în stat la final de ianuarie, început de februarie, când am publicat noi. Al treilea om în stat ar fi trebuit să aibă informațiile astea.

Să înțeleg că, pentru acest domn care e premierul României, presa, informațiile din presă nu sunt credibile decât atunci când sunt cumva confirmate de procurori, de autoritățile judiciare.

Și asta nu e prima investigație din zona asta. În 2014, scriam despre un centru ilegal, complet neautorizat, în care au murit șase oameni din 30. Lucrurile astea sunt cunoscute. Să înțeleg că domnul ăsta a ajuns premierul României și nu știe că lucrurile astea se întâmplă.

E o problemă în sine faptul că demite doi portari și cu trei șoferi de la DGASPC nu știu care. Pe Firea nu o dă afară din Guvern, având în vedere legăturile incontestabile practic ale ei cu gruparea.

Oamenii ăștia acum sunt, conform DIICOT-ului, o grupare de crimă organizată. Pe doamna Gabriela Firea nu o întreabă nimic, că e colega lui Guvern, este vicele lui în partid. Firea e prim-vicepreședintele PSD. Doamna Firea de ce rămâne la Guvern și de ce rămâne vicepreședinte în PSD?

Europa Liberă: Ce ar trebui să se întâmple pentru ca societatea să reacționeze încă din primul moment?

Ovidiu Vanghele: Ar trebui să ne educăm în primul rând, sa nu mai fim analfabeți funcțional. Să învățăm să ne spălăm pe dinți mai întâi și după aia, da, ar trebui să ne educăm în domeniul media. Ar trebui să ne educăm din perspectiva consumului de presă și, sigur, ar trebui să ne educăm și jurnaliștii.

E complicat. Nu poți să te superi pe publicul larg că n-a știut de astea până acum, pentru că presa i-a ascuns publicului larg. Pe de altă parte, nu pot să mă supăr pe publicul larg, în general, pentru că el nu mai are încredere în presă.

Pentru că presa nu mai este credibilă. Presa română este momentul în care sunt câțiva oameni aici care își mai fac treaba și în rest e plină de furăcioși.

Iar noi suportăm consecințele ticăloșiilor oamenilor ăstora, „mari oameni de presă”, în special a celor de la asociația lui Roșca Stănescu.

Da, oamenii care-ți aduc în față de șapte ori pe zi pe Șoșoacă pentru că face rating, oamenii care spuneau în pandemie să nu pui aia mască că mori de la mască, oamenii ăștia au șubrezit credibilitatea presei. Iar pe noi acum, pe mine și pe Bianca, când am scris chestiile astea, lumea nu ne-a mai crezut.

Și, dacă e fim foarte cinstiți, există și o condiție obiectivă - părea neverosimil. Oamenii nu știu că lucrurile alea se întâmplă, s-au întâmplat și, cel mai probabil, se vor mai întâmpla.

Europa Liberă: Adică imaginile de acum șase luni păreau neverosimile și acum sunt verosimile. Atât de verosimile, încât nici măcar premierul nu se poate uita la el?

Ovidiu Vanghele: Da, sunt atât de verosimile pentru că sunt confirmate de parchet, de o autoritate de stat. Oamenii au văzut 200 de salvări, în ziua aia n-au mai fost salvări libere în București. Au fost 200 de salvări, în coloană, în Ilfov culegând oamenii făcuți bucăți în centrele astea.

Europa Liberă: Asta explică și faptul că, deși apăruse în presă, [Ștefan] Godei și ceilalți au continuat să facă asta?

Ovidiu Vanghele: Asta arată o formă de impunitate. Oamenii ăștia știau.

Noi nu putem să facem lucrurile astea că ne ia poliția. Dacă noi scriem pe hârtie că avem kinetoterapeut și noi nici nu știm cum arată un kinetoterapeut, dacă noi scriem că le dăm catering și ăla de la catering n-a venit niciodată, n-a livrat în Ilfov niciodată, crezi că rezistăm?

Contractul de catering era doar pe hârtie, era un contract la mișto, zicea: noi dăm mâncare, dar nu scria câtă, nu scria pe ce bani, începând cu ce dată. Cum să ai așa un contract?

Hai să facem și noi un contract acum, că-ți dau 10 mese de prânz și nu spun în ce constau, când le dau, pe ce bani.

Cum să poate să meargă așa ceva și să meargă ani de zile în lipsa unei protecții? Dar au continuat pentru că au zis că nu au cum să ne facă pe noi.

Au venit doi fraieri de la presă, da, ne-au cam prins, dar nu le-a păsat. Au avut spate și au continuat. Or fi sunat mai sus și au întrebat: „Băi, șefule, ce fac, mă, că uite-am p-ăștia p-aici” Și o fi zis șeful: „Lasă, tată, vezi de treaba acolo, ai înțeles?”

Da, au continuat pentru că știau că pot merge mai departe fără să pățească nimic.

Europa Liberă România e pe Google News. Vă puteți abona AICI.