Ambasadorul Rusiei la București, despre interviul generalului Vlad la Europa Liberă: „Isterie militară”

„Ce a spus generalul Gheorghiţă Vlad în interviul acordat presei reprezintă o afacere internă a României. El pleacă de la premisa că cineva ameninţă România din afară şi destul de transparent arată cu degetul spre Rusia”, a spus miercuri ambasadorul rus la București, Valeri Kuzmin, într-o conferință de presă.

„Rusia nu reprezintă nicio ameninţare la adresa României. Dar de îndată ce România invită şi mai multe trupe, se declară îngrijorată de serviciul militar, atunci sigur că nişte consecinţe trebuie prevăzute. Vorbim în mod deschis despre ele, dar în niciun caz nu căutam război”, a mai declarat Kuzmin, citat de News.ro.

Reacția diplomatului rus a venit la o săptămână de la interviul acordat de generalul Gheorghiță Vlad pentru Europa Liberă, la one2one. El a spus că românii, la fel ca toți cetățenii Uniunii Europene, trebuie să fie pregătiți să facă față în cazul extinderii războiului din Ucraina.

Șeful Statului Major al Apărării României a mai declarat în interviul difuzat pe 1 februarie că Rusia a devenit o problemă pentru democrație, iar războiul Rusiei în Ucraina este de fapt un război al Rusiei cu lumea democrată.

Însă, în conferința de presă din 7 februarie, ambasadorul Federației Ruse în România a mai spus că interviul acordat de șeful Statului Major al Apărării la Europa Liberă este unul obișnuit.

„În ceea ce priveşte detaliile, sigur, nu este treaba mea să le comentez. Altfel, ce aţi găsit aşa de interesant, aşa de surprinzător în interviul domnului Vlad Gheorghiţă? A fost un interviu obişnuit. V-am dat exemple similare (cu oficiali militari - n.r.) din Cehia, Polonia, Estonia, Lituania - toate încurajează un fel de isterie militară şi sunt împinse şi rostogolite de liderii politici”, a susținut Valeri Kuzmin.

„Sigur, ei (comandanţii militari - n.r.) îşi fac treaba aşa cum ştiu ei mai bine pentru funcţia şi îndatoririle pe care le au”, a adăugat ambasadorul rus.

În plus, Valeri Kuzmin a mai declarat că acei lideri occidentali, fie politicieni, fie militari, care fac declaraţii despre ameninţarea rusă urmăresc ca, după retragerea din activitate sau după încheierea mandatului, să obţină poziţii bine plătite la conducerea unor corporaţii industriale militare, diferite fundaţii, think-tank-uri sau centre de analiză şi studii strategice.

De asemenea, diplomatul rus a atras atenţia Bucureştiului cu privire la ajutorul militar acordat Ucrainei și a spus că „nişte consecinţe trebuie prevăzute”.

„Este inadmisibilă asistenţa militară persistentă acordată regimului criminal neonazist de la Kiev”, a susținut Valeri Kuzmin, reiterând de la București discursul Kremlinului cu privire la administrația Zelenski.

„Eforturile noastre au vizat avertizarea autorităţilor române că eventuala folosire a avioanelor americane de luptă de pe teritoriul românesc în viitoare operaţiuni militare împotriva populaţiei sau a forţelor armate ruse, acest fapt va fi considerat de Rusia drept o implicare directă în conflictul ucrainean”, a punctat reprezentantul diplomatic al Federaţiei Ruse la Bucureşti.

El a susținut, fără dovezi, că „au apărut ştiri recente” conform cărora unele avioane ar fi fost desfășurate deja în Ucraina.

Ambasadorul rus a mai spus că „fără participarea Rusiei nu poate fi imaginată o arhitectură de securitate europeană” şi susţine că pregătirile militare pe care le fac ţările occidentale, din „perspectiva mai amplă, a arhitecturii de securitate şi stabilitate europeană, sunt activităţi în detrimentul consolidării reale a unor astfel de perspective”.

Aceasta a fost una dintre rarele apariții publice ale ambasadorului Federației Ruse la București. Conferința de presă a lui Valeri Kuzmin a venit pe fondul luptelor tot mai grele din Ucraina, în războiul care durează de aproape doi ani.

Rusia și-a justificat invazia la scară largă împotriva Ucrainei, începută pe 24 februarie 2022, prin intermediul mai multor discursuri - de la protejarea granițelor rusești ori apărarea populației ruse din teritoriile separatiste Donețk și Luhansk până la acuzarea aleșilor democratici de la Kiev ca făcând parte dintr-un regim „neonazist”.

Deși Moscova susține că nu poartă un război, ci duce „o operațiune militară specială”, invazia din Ucraina a fost condamnată pe scară largă, mai ales ca urmare a crimelor de război făcute de soldații ruși.

De altfel, în vara anului 2022, NATO a adoptat un nou concept strategic, în care spune că „Federația Rusă reprezintă cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității aliaților și a păcii și stabilității în spațiul euroatlantic”.