Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal vor să-și asigure supremația pe plan local în orașele și județele care au fost câștigate la alegerile precedente de Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România, iar pentru asta au apelat la strategia listelor comune.
În cazul PNL, această strategie se poate dovedi o sabie cu două tăișuri.
Electoratul liberal este, tradițional, unul care a văzut în PSD principalul adversar politic. Este, de asemenea, un electorat mai ideologizat, care pune preț pe valorile liberale și se uită mai atent la politicile de bună guvernare și măsurile economice destinate mediului privat.
Analistul Ovidiu Voicu este de părere că PNL riscă să-și piardă nucleul de votanți prin alianța cu PNL.
„La acest moment cred că PNL a ieșit mult mai rău, din două motive. În primul rând pentru că antipatia votanților PNL față de PSD e mult mai mare decât antipatia votanților PSD față de PNL”, spune Ovidiu Voicu.
„Al doilea lucru e că PNL, care stă mai prost la capacitatea liderilor decât PSD, ca să-și salveze niște lideri submediocri, a trebuit să renunțe la mai mult”, mai spune analistul.
Cât contează însă ideologia pentru liberali este o mare întrebare. Dacă ne raportăm la aserțiunile lui Nicolae Robu, cel care va fi candidatul comun al alianței PSD-PNL la Primăria Timișoara, cele două partide nu mai sunt separate de ideologie.
„Sunt perioade în istorie în care trebuie să trecem peste diferenţele doctrinare. Nu putem fi talibani, mai ales că, în ultimii multişori ani, nu mai sunt ideologiile atât de separate una de alta”, a scris Nicolae Robu pe Facebook.
La PNL, listele comune s-au lăsat cu discordie și demisii
Listele comune în orașele deținute în prezent de USR și UDMR nu sunt nici ele de bun augur pentru PNL, producând scandaluri care s-au lăsat cu demiteri și amenințări cu plecarea din partid.
Cel mai bun exemplu este Timișoara. Nicolae Robu, fost primar liberal, va fi candidatul comun al alianței PSD-PNL la Primăria Timișoara. La Consiliul Județean va candida social-democrat Alfred Simonis.
La acest aranjament s-a ajuns în urma unui mare scandal care a zguduit filiala Timiș și care este încă în desfășurare.
Alin Nica a fost demis de la șefia organizației PNL și înlocuit cu Vasile Blaga. Până la alegerile din iunie, Nica rămâne însă președintele Consiliului Județean, care este o funcție aleasă.
Alin Nica a criticat public alianța cu PSD și decizia de a merge pe liste comune în Timiș, spunând că „timișorenii au fost vânduți ca la piață printr-o negociere strâmbă cu PSD”.
Nica a spus că a fost sacrificat „de dragul stabilității naționale”, argumentul pe care liderii celor două partide îl folosesc pentru a justica alianța preelectorală.
Neținând cont de decizia Consiliului Național Extraordinar Timiș, care a votat în unanimitate împotriva alianței electorale cu PSD, conducerea centrală a dizolvat Biroul Județen Timiș, fiind numită o structură interimară în care ar trebui să intre cei 43 de primari din județ.
Doar că unii dintre ei au început deja să-și dea demisia, cum este Dănuț Groza, primarul orașului Sânnicolau Mare și secretarul general al filialei PNL Timiș.
Rămâne de văzut dacă manevra PSD-PNL va avea succes, pentru că primarul USR în funcție Dominic Fritz, susținut de Alianța Dreapta Unită, este bine plasat în sondajele de opinie.
În plus, Timișoara este în mod tradițional anti-PSD și s-ar putea ca electoratul liberal, nemulțumit de alianța cu social-democrații, să se reorienteze spre Dreapta Unită.
Situația din Timișoara nu este singulară, s-au stabilit liste comune și la Brașov, Bacău, Satu Mare și Mureș, toate motive de disensiune între PSD și PNL.
Furtul de primari, ca între aliați: 200 în două săptămâni
Deși candidează pe liste comune la alegerile europene și au planuri mari pentru un viitor candidat comun la prezidențiale, și eventual liste comune la parlamentare, cele două partide nu au reticențe în a-și lua unii altora primarii și consilierii.
În interiorul coaliției au fost deja tensiuni pe această temă, dar situația nu s-a rezolvat. Poate și pentru că PSD este campion la sportul racolărilor, așa cum s-a întâmplat și în 2014, în urma celebrei OUG 55. Atunci peste 540 de primari au migrat, cei mai mulți, 404, fiind luați de PSD.
Nicolae Ciucă, liderul PNL, îi acuza pe colegii de la PSD de „calicie fără rost”, și cerea oprirea racolărilor. Degeaba însă.
O sursă din PNL spune pentru Europa Liberă că doar în ultimele două săptămâni social-democrații le-au „furat” circa 200 de primari.
„E o situație fără ieșire, suntem în alianță, avem liste comune, dar ei fac ceea ce știu mai bine: ne fură primari, așa cum au tot făcut. Nu au vrut să semnăm un protoco, prin care să se angajeze să nu ne mai ia primari”, spune sursa menționată.
De partea cealaltă acuzele sună asemănător: PSD spune că PNL încearcă să le „cumpere” primarii.
Îți mai recomandăm Liber la traseism și comasare. Cum profită acum PSD și PNL de ideile pe care le contestauSuccesul de acum deschide calea spre un viitor luminos al alianței PSD-PNL
O sursă din PNL declară pentru Europa Liberă că, la alegerile locale, votul pentru consiliile județene va arăta scorul real al partidului, care va fi slab.
„Faptul că vom avea liste comune în câteva orașe și consilii județene nu ne ajută prea mult. Vom câștiga în locurile în care câștigam oricum, Cluj, Oradea, dar în rest nu stăm prea bine. PSD va ieși clar în avantaj după alegerile locale”, ne spune sursa menționată.
Din punctul de vedere al analistului Ovidiu Voicu, scorul fiecărui partid în parte va conta din perspectiva reglărilor de conturi în interior și al raportului de putere dintre partide atunci când vor fi la guvernare.
Pe termen scurt însă, adică pentru planurile acestor alegeri, important va fi să se poată proclama victoria acestei formule, ca să poată fi continuată la alegerile prezidențiale și parlamentare.
„După părerea mea vor declara succesul la finalul acestor prime runde de alegeri, uitându-se la scorul de la europarlamentare unde vor ieși pe primul loc și la scorul politic de la consiliile județene, unde împreună vor avea probabil 39-40 de județe.
Apoi vor construi mai departe: candidat unic la prezidențiale și liste comune la parlamentare și patru ani de guvernare. Asta probabil va însemna o dizolvare a indentității PNL în marele PSD”, spune pentru Europa Liberă analistul Ovidiu Voicu.
Îți mai recomandăm Credință & Politică | Banii transformă Biserica în agent electoral? Cine profită de cine? Ce spune Biserica Ortodoxă RomânăDe altfel, zilele acestea a fost reluată discuția despre un plan mai amplu de împărțire a funcțiilor în stat, care să includă președintele, premierul, șefii celor două camere ale parlamentului și comisarul european.
Informația a fost confirmată chiar de euroarlamentarul PSD Victor Negrescu într-o conferință de presă.
„Așa cum au declarat și premierul Marcel Ciolacu, și președintele Nicolae Ciucă, cu siguranță portofoliul și persoana care va ocupa funcția de comisar european va fi parte dintr-o negociere mai amplă care privește alegerile din toamna acestui an. Mă refer aici la posibilitatea unei candidaturi comune la funcția de președinte al României sau posibilitatea unor liste comune pentru Parlamentul României”, a spus Negrescu pe 28 martie.
Îți mai recomandăm România, împărțită de partidele de la putere. Cum vor PSD și PNL să guverneze în următorii zece aniDin informațiile Europei Libere, negocierile ar merge pe următoarea variantă: un partid ia funcția de președinte al țării și de șef al Senatului, celălalt partid rămâne cu premierul, șefia Camerei Deputaților și comisarul european.
Cum PSD și PNL sunt convinse că, dacă vor susține un candidat comun pentru Cotroceni, nu au cum să rateze funcția, punctul nevralgic al discuțiilor este acesta.
Nici Marcel Ciolacu, nici Nicolae Ciucă, ambii în cărți pentru candidatura la prezidențiale, nu vor să cedeze.
Mai mult, liberalii au dat ordin propriilor primari si candidați la consiliile județene și locale să înceapă să-l promoveze în campania pentru locale pe Nicolae Ciucă drept candidatul la alegerile prezidențiale.
Utilitatea listelor comune pentru liberali
Aflați în picaj în sondajele de opinie, liberalii au socotit că alianța cu PSD îi poate salva electoral:
- PNL își poate camufla un eventual scor prost la europene în sacul comun al alianței.
- A negociat și obținut paritatea pe liste la alegerile europarlamentare, ceea ce a avantajat PNL din punctul de vedere al mandatelor pe care le pot obține.
- S-a evitat o criză în partid - un rezultat prost ar fi pus în discuție scaunul lui Nicolae Ciucă și al altora din conducerea partidului. O criză în plină campanie electorală ar fi putut fi fatală pentru PNL.
- A dat satisfacție interesului lui Klaus Iohannis în acest aranjament. Președintele are nevoie pentru postul de șef NATO, pentru care și-a anunțat candidatura și poartă deja negocieri, de susținerea guvernului Ciolacu.
Cîrstoiu, o campanie sub flamurile PSD
Toate aceste beneficii sunt însă relative din perspectiva alegerilor locale. Negocierile dintre PSD și PNL par să fi fost adjudecate de social-democrați.
De pildă, în București, PSD va avea candidați la patru sectoare, în timp ce PNL la celelalte două.
Iar candidatul comun și independent Cătălin Cîrstoiu pendulează cu grație între social-democrație și liberalism. Pare totuși mai atașat de PSD, partidul care, de altfel, l-a și propus.
Lansarea candidaturii lui Robert Negoiță, primarul PSD al sectorului 3, a fost de fapt o lansare a lui Cătălin Cîrstoiu - în afară de Nicolae Ciucă, nu s-a prea văzut picior de liberal.
Cîrstoiu intră în cursă cu șansa a treia, potrivit sondajelor de opinie. Nu are suficientă notorietate, iar șefii săi de campanie, Gabriela Firea și Rareș Bogdan, nu se numără printre fanii lui.
Gabriela Firea, care a fost dată la o parte pentru Cîrstoiu, cu greu își poate ascunde nemulțumirea, chiar dacă a fost recompensată cu poziția a treia pe listele de la europarlamentare.
Încruntată, îi spune lui Cîrstoiu „domnul candidat comun” și repetă că ea s-a pregătit trei ani pentru Primăria București, acum fiind obligată „să se reseteze”.
Nu sunt auspicii prea bune pentru o campanie în forță, așa cum are nevoie Cătălin Cîrstoiu pentru a câștiga primăria în fața a doi competitori de anvergură: Nicușor Dan (susținut de alianța Dreapta Unită) și Cristian Popescu Piedone (PULS).
În cazul unui eșec al lui Cătălin Cîrstoiu, ar putea câștiga Popescu Piedone, cel mai bine plasat în sondaje în acest moment.
Actualul primar al sectorului 5 este, de fapt, al PSD-ului, spune analistul Ovidiu Voicu.
„La București un eventual câștig al lui Piedone va fi al PSD. Cîrstoiu vine cu a treia șansă, mai degrabă te întrebi cine va deconta pierderea”, spune Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.
Îți mai recomandăm O reclamă pentru AUR, una pentru Piedone. Curiosul caz al legăturilor dintre partidul extremist și candidatul PUSL la Primăria CapitaleiEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.