Cu o majoritate zdrobitoare în Parlament, coaliția PSD-PNL nu și-a ascuns obiectivul de a continua să guverneze împreună în următorul ciclu electoral, cel puțin.
Două sunt argumentele prin care își motivează decizia: stabilitatea și pericolul extremismului.
Deciși să se perpetueze la putere, atât în politica mare, cât și în fruntea propriilor partide, actualii lideri ai Coaliției PSD-PNL și-au creat toate condițiile pentru a-și asigura succesul.
Marcel Ciolacu (Partidul Social Democrat - PSD) și Nicolae Ciucă (Partidul Național Liberal - PNL) au modificat legi din mers, au păstrat status-quo-ul în privința altora care le conveneau, au ignorat votul propriului electorat și au reușit să-și anihileze adversarii interni.
Soluția listelor comune la alegerile locale, găselnița pentru maximizarea scorului electoral, este însă motiv de ceartă în PNL.
4 metode prin care coaliția PSD-PNL încearcă să-și asigure câștigarea alegerilor
1. Comasarea și devansarea alegerilor
Legea privind desfășurarea alegerilor europene și locale a fost modificată prin Ordonanță de urgență în așa fel încât cele două să se suprapună.
Astfel, alegerile locale vor fi organizate pe data de 9 iunie în loc de luna septembrie, când era termenul.
Argumentul pentru această decizie ar fi creșterea participării la vot.
În plus, suprapunerea europenelor cu locale, două alegeri cu tematică diferită, va muta centrul de greutate al dezbaterii de pe problemele europene pe cele de interes local, într-un moment în care partidele anti-UE, suveraniste și filoruse sunt în ascensiune.
Comisia de la Veneția recomandă în diverse rapoarte și ghiduri ca tipuri diferite de alegeri să nu fie suprapuse tocmai pentru că acest lucru lezează dreptul oamenilor la o bună și corectă informare.
„Chestiunea e că se creează confuzii între tipurile de alegeri, acesta este motivul pentru care Comisia de la Veneția a făcut recomandarea respectivă”, spune profesorul universitar și analistul Cristian Pîrvulescu, pentru Europa Liberă.
2. Liber la traseism
Ordonanța de Urgență adoptată de Guvernul Ciolacu la începutul lunii martie stipulează că primarii și șefii de Consilii Județene nu-și vor mai pierde mandatul dacă pleacă la alt partid, așa cum prevedea vechea lege.
Această măsură ar putea avea același efect ca OUG 55/2014, cunoscută drept „Ordonanța traseismului”, care a permis migrarea a 540 de primari. Cei mai mulți, 404, au plecat de la alte partide către PSD, potrivit unui raport Expert Forum.
PSD și PNL au vituperat de-a lungul timpului împotriva traeismului, pentru ca acum să susțină urmăr la umăr prevederea.
În special PSD a achiziționat în ultima perioadă mai mulți primari și aleși locali de la PNL, deși cele două partide sunt în alianță.
Pe de altă parte, o serie de primari PNL din orașele în care cele două partide vor candida pe liste comune la primărie și consilii județene, cum este Timișoara, amenință cu plecarea din partid, din cauză că nu vor mai fi candidați.
3. Doi președinți și două rânduri de aleși locali
În același context al jocurilor politice prin care vor să-și crească șansele de a ocupa întreaga scenă politică, PSD și PNL au devansat alegerile prezidențiale cu trei luni, din decembrie în septembrie.
Astfel, în această perioadă România ar putea avea un președinte în funcție și unul ales. Aparent, mișcarea a fost făcută pentru a facilita plecarea președintelui Klaus Iohannis din funcție înainte de termen în cazul în care reușește să obțină postul de secretar general al NATO.
Klaus Iohannis și-a anunțat oficial înscrierea în cursa pentru funcție și duce negocieri cu membrii Alianței. Pe de altă parte, președintele a declarat că nu intenționează să-și scurteze mandatul.
O suprapunere de funcții va fi și în cazul primarilor și al consilierilor județeni. Timp de patru luni luni, din iunie până în septembrie, vor fi două rânduri de primari și consilieri locali: cei în funcție și cei proaspăt aleși.
Septimius Pârvu, specialist în sisteme de alegeri la think thankul Expert Forum, spune pentru Europa Liberă că se vor ivi situații foarte ciudate și un paralelism periculos.
„Vom avea două rânduri de primari, de șefi de consilii județene, ceea ce în practică va genera niște situații foarte ciudate, cu atât mai mult cu cât unii vor schimba partidul. Va crea un paralelism care mi se pare periculos”, susține Septimius Pârvu.
4. Jocul de-a independenții
Precampania de anul acesta a fost marcată de obsesia PSD-PNL de a găsi candidați comuni independenți pentru alegerile europene și Primăria Generală a Bucureștiului.
O explicație poate fi legată de evitarea certurilor între cele două partide asupra numelui respectivului candidat, dar și de incapacitatea de a găsi în interiorul propriilor partide persoane capabile să atragă electoratele.
Sunt mai multe motive de bază care au determinat partidele să apeleze la formula independenților, în opinia analistului politic Ovidiu Voicu:
„În primul rând e scăderea reală a calității partidelor politice, ceea ce duce la o criză de cadre, de care și partidele sunt conștiente. În al doilea rând, este răspunsul pragmatic care vine din sondaje. Încearcă să răspundă unei scăderi de încredere, aducând oameni din afara partidelor”, declară analistul Ovidiu Voicu pentru uropa Liberă.
Mai multe sondaje de opinie au arătat clar că Gabriela Firea (PSD) și Sebastian Burduja (PNL) erau refuzați de electoratul celuilalt partid, voturile îndreptându-se fie spre Cristian Popescu Piedone, primarul sectorului 5, fie spre Nicușor Dan, primarul general în funcție.
Mirajul independenților reflectă o stare de neîncredere în partidele politice și în performanța liderilor politici tradiționali. Partidele nu fac altceva decât să încerce să dea un răspuns acestor tendințe.Remus Ștefureac, director INSCOP.
„Mirajul independenților reflectă o stare de neîncredere în partidele politice și în performanța liderilor politici tradiționali. Partidele nu fac altceva decât să încerce să dea un răspuns acestor tendințe.
Așa s-a ajuns la varianta Cătălin Cîrstoiu, mangerul Spitalului Universitar, personaj fără o ideologie și coloratură politică asumate, care pendulează între social-democrație și liberalism, fiind prieten cu toată lumea”, spune sociologul Remus Ștefureac, directorului casei de sondaje INSCOP.
Cîrstoiu a fost prezentat publicului într-un spectacol organizat de PSD și PNL și, în doar o săptămână, a ajuns la 16%, potrivit unui sondaj Avangarde, la comanda Digi24.
Cristian Popescu Piedone este cotat cu 44% și Nicușor Dan cu 27%, conform aceluiași sondaj.
Rămâne de văzut dacă PSD și PNL au tras sau nu cartea norocoasă cu medicul Cîrstoiu, după surpriza neplăcută cu Ramona Chiriac.
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București a fost plasată cap de listă la europarlamentare, dar s-a retras în scurt timp. Ar fi dorit un post de comisar european și ar fi fost refuzată.
Coaliția nu a scăpat exact de ceea ce a dorit să evite: cearta pe cine să fie capul de listă, în acest moment existând doi pretendenți, ambii europarlamentari: Mihai Tudose (PSD) și Rareș Bogdan (PNL).
Culoarul de dreapta lăsat liber. Pentru cine?
Alianța dintre PSD și PNL, două partide nu doar doctrinar diferite, dar care au fost adversare neîmpăcate ani de zile, a generat o problemă pentru liberalism.
După momentul în care liberalii au format coaliția cu social-democrații, acum aproape trei ani, electoratul liberal dezamăgit de defunctul USL a început să părăsească formațiunea.
PNL și-a pierdut din identitate, ajungând la remorca PSD, în special de când liderul social-democrat Marcel Ciolacu a preluat guvernul. Ca dovadă - sondajele de opinie în care PNL a căzut sub 20%.
Scorul prost în sondaje a fost și explicația pentru care PNL a decis să meargă pe liste comune la europarlamentare și la București.
Practic, PNL va reuși să-și camufleze rezultatul din alegeri în coșul comun, obținând în schimb suficiente locuri pe listă, în urma aplicării algoritmului parității.
La prima vedere pare o afacere bună, dar se ridică întrebarea cine va ocupa culoarul lăsat liber de PNL.
Există riscul ca votanți ai PNL să dea un vot al frustrării, spune analistul Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.
„Există, mai ales în PNL, votanți care au înghițit broasca alianței cu PSD pentru binele țării, dar pasul de a vota o listă cu candidați PSD e mare. Vor fi votanți PNL care fie vor sta acasă, fie vor da un vot al frustrării, care ar putea merge spre Dreapta Unită sau AUR”, declară Ovidiu Voicu.
Pretextele stabilității și pericolul extremismului
Două sunt argumentele prin care alianța PSD-PNL și-a motivat decizia listelor comune: stabilitatea și pericolul extremismului.
- Stabilitatea economică
Clamată în fiecare discurs public, stabilitatea este însă sub un mare semn de întrebare, fie și raportată la situația economică și a cea a fondurilor din PNRR.
Comisia Europeană, venită în vizită la București, s-a declarat îngrijorată și a avertizat România că deficitul pe anul acesta ar putea urca la 7% din PIB.
„Deficitul ar trebui să fie corectat anul acesta. Vedem că toate tendințele merg în direcția greșită”, a spus Declan Costello, adjunct al şefului Direcţiei pentru afaceri economice şi financiare a Comisiei Europene.
A treia tranșă din PNRR, în valoare de 2,7 miliarde de euro, este întârziată, iar Comisia reproșează României neîndeplinrea unor reforme asumate.
Mai mult, un raport al oficial al NATO arată că România nu a cheltuit 2,5% din PIB așa cum s-a angajat, ci doar 1,6%, majoritatea pe salarii și pensii și doar o cincime pe înzestrarea Armatei.
- Pericolul extremismului
Toate sondajele de opinie arată că scorul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și SOS-România (al ex-senatoarei AUR Diana Șoșoacă) nu a scăzut de la momentul în care PSD și PNL au anunțat listele comune pentru alegerile europene.
Ba, din contră, sondajul INCSOP din martie arată o ușoară creștere.
Alianta PSD-PNL are 43,7%, AUR - 20,6%, Alianța Dreapta Unită - 13,7%, iar SOS - 6,4%.
Explicația oferită de analiștii consultați de Europa Liberă este că oficializarea alianței preelectorale PSD-PNL a determinat electoratul antisistem și indecis să se orienteze spre partidele suveraniste, extremiste și care se proclamă împotriva puterii coagulate acum sub forma unui partid unic.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
