Locale în două tururi și dublarea alocațiilor pentru copii lipsesc din noul program de guvernare

Premierul desemnat Ludovic Orban nu a prevăzut în noul program de guvernare alegerea primarilor în două tururi de scrutin, pentru care și-a asumat răspunderea și a fost demis prin moțiune de cenzură, și nici dublarea alocațiilor pentru copii pentru care a recunoscut încă de la început că nu există încă bani.

În schimb, noul program de guvernare prevede finalizarea proiectului de lege privind desființarea Secției Speciale pentru investigarea magistraților, care însă ar trebui trecut prin parlament, ceea ce îi reduce spre zero șansele. Pe de o parte, guvernul interimar nu mai poate da OUG, iar pe de altă parte a spus că nu va folosi această metodă în justiție din cauza referendumului de anul trecut.

De asemenea, prin program este prevăzută înființarea unui grup de lucru la Ministerul Justiției pentru modificarea Codurilor Penale și legilor justiției.

Noul program prevede, printre altele, investiții pentru comunitățile locale, un plan strategic în agricultură pentru fermele de familie și acordarea licențelor 5G și un nou program RABLA pentru 60.000 de tichete.

În ședința PNL, Ludovic Orban le-a transmis colegilor că obiectivul principal sunt anticipatele și că liberalii vor mai avea „încă două programe de guvernare”.

Principalele prevederi ale noului program de guvernare:

Justiție

1. Finalizarea proiectului de lege privind desființarea SIIJ, în urma unei dezbateri cu reprezentanții magistraților, CSM, ai asociațiilor profesionale, ONG-urilor și cu reprezentanții Parlamentului. Prevederea ridică semne de întrebare pentru că o astfel de consultare deja a avut loc, majoritatea magistraților pronunțându-se pentru desființarea Secției Speciale.

2. Constituirea a două grupuri de lucru extinse pentru modificarea Legilor justiției și a Codurilor penale. Acestea vor fi alcătuite din reprezentanți ai Ministerului Justiției, alături de care vor fi invitați reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, asociațiilor de magistrați, societății civile, facultăților de drept și reprezentanți ai Parlamentului, care să analizeze și să evalueze impactul modificărilor legilor justiției și a codurilor penale.

3. Implementarea programului de asistență oferit prin Mecanismul Financiar Norvegian (prin care este avută în vedere crearea a 1.400 locuri noi de cazare, în valoare estimată de 21.007.300,00 euro și 100 locuri de cazare modernizate, în valoare estimată de 1.040.193,00 euro), alocarea de fonduri de la bugetul de stat (efortul pentru perioada 2020-2025 pe bugetul de stat este estimat la 100.340.995,0 euro, în vederea creării 4.725 locuri noi de cazare şi modernizarea a 969 locuri de cazare) precum și de obținerea unui împrumut de la o Instituție Financiară Internațională pentru construirea a două noi penitenciare (în valoare de 177.000.000 euro).

4. Elaborarea unui alt act normativ complex care să instituie măsuri de coroborare a dispozițiilor Regulamentului EPO cu normele interne. Există un grup de lucru inter-instituțional care a analizat problematica la MJ cu reprezentanți ai PICCJ, DNA, DIICOT, CSM, DLAF. Proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce 9 privește instituirea Parchetului European (EPPO) este în fază finală de redactare la nivel tehnic, intenționăm să-l supunem dezbaterii publice.

5. Măsuri privind modernizarea sistemului judiciar, inițierea digitalizării și informatizării administrației MinisteruluI Justiției.

6. Inițierea măsurilor pentru realizarea în cadrul Ministerului Justiției a unui registru al sancțiunilor existente în România.

7. Măsuri pentru corelarea simplificării legislației cu măsuri antifraudă și sistematizare legislative.

8. Inițierea (alături de MAI) a unui proiect pilot pentru monitorizarea persoanelor supuse unui ordin de protecție emis pentru cazuri de violență în familie.

9. Sprijinirea proiectului de lege aflat în dezbaterea Parlamentului privind statutul grefierilor.

10. Inițierea (alături de MAI și Ministerul Educației a unei campanii de comunicare publică pentru conștientizarea pericolului consumului de droguri și stoparea acestuia în școli.

Ordine publică și siguranța cetățeanului

1. Eficientizarea activității MAI și a structurilor din subordine în raport cu rezultatele evaluării și auditului privind activitatea din ultimii ani;

2. Îmbunătățirea activităților Jandarmeriei Române și ale Poliției Române astfel încât acestea să fie construite pe criterii de competență și apreciate ca instituții aflate în mod real în slujba cetățeanului;

3. Elaborarea proiectului de revizuire a reglementărilor din statutul polițistului, în special cu privire la ghidul carierei și regimul disciplinar, urmărindu-se printre altele:

• introducerea unei limite a mandatelor în funcții de conducere pentru șefii de inspectorate județene, poliție municipală, orășenească, pentru directorii de direcții;
• aplicarea principiului mobilității pentru personalul cu funcții de conducere și execuție în raport de situația operativă;
• compatibilizarea reglementărilor privind regimul disciplinar al polițiștilor cu cel al militarilor.

4. Adoptarea unei noi viziuni în materia resurselor umane la nivelul MAI, care să vizeze:

• demararea organizării concursurilor/examenelor pentru ocuparea funcțiilor de conducere la toate nivelurile și în toate structurile MAI în vederea asigurării stabilității managementului acestora;
• inițierea unor măsuri pentru diminuarea deficitului de personal la nivelul MAI, prin metode precum:
• organizarea examenelor/concursurilor de trecere a agenților de poliție în corpul ofițerilor;
• reîncadrarea personalului pensionat care dorește să revină în sistem; - asigurarea în permanență a echilibrului de resursă umană între personalul care iese și cel care intră în sistem;
• încadrarea unor funcții de specialiști cu personal din sursa externă;

- regândirea programelor de pregătire la nivelul școlilor de subofițeri/agenți de poliție, respectiv a Academiei de Poliție, astfel încât viitorii angajați ai MAI să facă față noilor realități din societatea românească, mai ales în ceea ce privește prevenirea și combaterea criminalității;

• dezvoltarea programelor și perfecționarea metodelor de pregătire teoretică și practică a angajaților MAI;
• diversificarea problematicii de pregătire, în cadrul cursurilor dedicate domeniului „Comunicare publică”, pentru o mai bună gestionare a situațiilor de criză.

5. Corelarea numărului personalului angajat cu necesitățile operative din cadrul Jandarmeriei Române și al Poliției Române; creșterea numărului de polițiști prezenți în stradă și redefinirea atribuțiilor polițistului de proximitate, astfel încât să revină la rolul inițial, acela de cunoaștere în detaliu a zonei arondate;

6. Întărirea capacității operaționale a structurilor cu atribuții în domeniul combaterii criminalității organizate, traficului de persoane, traficului de droguri, precum și a infracțiunilor comise cu violență;

7. Susținerea procesului de consolidare a autorității polițistului aflat în misiune în vederea limitării cazurilor de ultraj sau de polițiști uciși la datorie; creșterea gradului de dotare și echipare a polițiștilor, în special a celor care asigură intervenția pentru protejarea cetățeanului și a patrimoniului;

8. Facilitarea intervențiilor pentru protejarea vieții și a integrității fizice a cetățeanului prin eliminarea barierelor birocratice inutile din managementul operativ.

9. Eliminarea suprapunerilor de competențe între instituțiile și structurile din subordinea ministerului;

10. Întărirea colaborării cu structurile europene în materia controlului și diminuării fenomenului infracțional, al menținerii și restabilirii ordinii publice;

11. Aplicarea unor programe de colaborare cu MEC și MLPDA, în vederea creșterii siguranței în spațiile școlare sau adiacente acestora; sporirea activităților care au ca public țintă copiii, tinerii sau alte categorii vulnerabile pentru reducerea riscului ca acestea să devină victime, sau implicării în activități ilicite ori care pot avea un impact negativ asupra sănătății sau integrității lor;

12. Pregătirea inițiativelor legislative privind îmbunătățirea reglementărilor și a colaborării structurilor MAI cu Garda Forestieră în vederea stopării infracțiunilor silvice;

13. Adoptarea de măsuri pentru modernizarea punctelor de control a trecerii frontierei în zonele cu trafic ridicat terestru și aerian, precum și creșterea capacității Poliției de Frontieră de a reacționa la fluxul de migrație;

14. Îmbunătățirea serviciilor oferite către cetățeni de structurile MAI în domeniile documentelor de identitate, de călătorie sau în ceea ce privește atribuțiile Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatricularea Vehiculelor;

15. Elaborarea unui studiu comparativ în vederea armonizării cadrului legislativ cu incidență în situațiile de urgență în acord cu cerințele europene și nevoile crescânde ale societății;

16. Continuarea și îmbunătățirea dotărilor la nivelul structurilor cu atribuții în situații de urgență prin eficienta utilizare a fondurilor europene;

17. Îmbunătățirea sistemului de monitorizare a situațiilor de urgență și de coordonare/ conducere a intervenției și inițierea demersurilor pentru îmbunătățirea cadrului legislativ cu incidență în situațiile de urgență în acord cu cerințele europene și nevoile crescânde ale societății;

18. Dezvoltarea componentei aeriene pentru intervenția în situații de urgență: - operaționalizarea de noi Puncte de Operare Aeriană în zonele montane neacoperite la nivel național în raport cu autonomia aparatelor de zbor (Nord-Vest, Nord - Est, Sud - Vest) și mărirea flotei de elicoptere prin implementarea programelor cu finanțare europeană; demararea unui program de finanțare guvernamentală prin autoritățile locale pentru înființarea de heliporturi în parteneriat MLPDA cu IGAV (Inspectoratul General de Aviație din cadrul MAI) asigurându-se intervențiile pe timp de noapte în cât mai multe locații.

19. Extinderea sistemelor alternative de alarmare, înștiințare, avertizare a populației și de informare sistemică transparentă a deciziilor eficiente și sigure, dezvoltarea instrumentelor care asigură găsirea și salvarea persoanelor aflate în stare de dificultate sau pericol (precum persoanele dispărute); - susținerea demersurilor legislative de eficientizare a sistemului “Alertă dispariție/răpire copil”; - Inițierea procesului de modernizare a sistemului de păstrare și protecție a arhivelor create în administrația publică prin pilotarea și extinderea unor depozite centrale/teritoriale de arhivă în scopul degrevării instituțiilor publice de a stoca documente ce nu mai servesc activităților curente; întărirea rolului statului în acest domeniu prin intermediul instituției sale specializate concomitent cu încurajarea eforturilor pentru realizarea arhivelor electronice;

20. Implicarea activă în realizarea dezideratelor UE și NATO privind acordarea de asistență tehnică statelor aflate în dificultate și participarea în structurile de urgență euroatlantice.

Bugetul și fiscalitatea

1. Încheierea exercițiului bugetar pe anul 2020 fără depășirea țintei de deficit de 3.6% din PIB. Menținerea obiectivului de a reduce deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB în doi ani de zile așa cum este stipulat în Strategia Fiscal Bugetară 2020-2022. Pregătirea rectificării bugetare în funcție de execuția pe primele șase luni ale anului 2020.

2. Respectarea predictibilității și transparenței politicii fiscale și bugetare. Măsurile de politică fiscală și bugetară vor fi puse în dezbatere publică, cu consultarea agenților economici și a reprezentanților societății civile; măsurile de politică fiscală și bugetară vor fi însoțite de studii de impact;

3. Reorganizarea și eficientizarea Ministerului de Finanțe în prima jumătate a anului 2020.

4. Definitivarea reorganizării ANAF în primul trimestru din 2020. Această reorganizare va duce până la finalul lui 2020 la profesionalizarea ANAF și mai ales la decuplarea de politic a acestei instituții.

5. Finalizarea, în prima jumătate a anului 2020, a conectării caselor de marcat la sistemul informatic al ANAF și până la finalul anului a sistemului de transfer electronic de informații între persoane juridice și ANAF – SAF-T . Impact pozitiv pentru buget începând cu trimestrul IV 2020.

6. Modificarea statutului CEC și EXIM Bank pentru a trece de la o conducere unitară la una dualistă.

7. Finalizarea strategiei pe termen mediu și lung pentru sistemul financiar bancar unde statul român este acționar unic sau majoritar.

8. Întărirea cooperării cu autoritățile fiscale din celelalte state membre ale UE, cu Comisia Europeană și cu alte instituții internaționale implicate în prevenirea și reducerea evaziunii fiscale, prin consolidarea bazei de venituri și eliminarea transferului de profituri în jurisdicțiile fiscale care încurajează astfel de practici;

9. Instituirea fermă a bugetului multianual ca instrument de dimensionare și calibrare a opțiunilor de politici fiscale și bugetare, în corelare cu cadrul de programare financiară la nivelul UE. Treptat, se va asigura încadrarea deficitelor structurale în obiectivele pe termen mediu, convenite cu Comisia Europeană;

10. Programarea multianuală a investirilor publice, indiferent de sursa de finanțare (bugetele publice, fonduri europene, împrumuturi, participații public-private) pe baza unor criterii de prioritizare a proiectelor în funcție de relevanță (compatibilitate cu strategiile sectoriale), rezultate așteptate (impact), capacitate de realizare a proiectului în termenul prevăzut, și sustenabilitatea financiară.

11. Continuarea controalelor și evaluărilor în instituțiile statului și a programelor finanțate cu bani de la buget, astfel încât fiecare leu cheltuit din fondurile publice să fie în concordanță cu prevederile legii și să aducă plusvaloare în economie.

Conducerea PNL a decis ca premierul desemnat Ludovic Orban să meargă în Parlament cu aceeași echipă pentru a cere votul de încredere pentru noul guvern, iar programul de guvernare a fost actualizat și completat cu câteva măsuri.

„Sunt mulțumit de activitatea fiecărui ministru, ca atare, echipa guvernamentală este propusă în aceeași componență”, a declarat Ludovic Orban, luni, după ședința Biroului politic al PNL.

Din programul de guvernare au fost eliminate măsurile deja adoptate în cele trei luni de guvernare. Programul a fost completat cu propuneri noi, din domeniul fondurilor europene și al administrației.

Strategia PNL, prezentată în ultimele zile, este ca parlamentarii liberali să participe la audierile miniștrilor în comisii, să fie prezenți în plen la ședința în care se va da votul pentru învestitură, pentru a asigura cvorumul, dar să nu voteze.

Obiectivul PNL este să fie respinse două propuneri de guvern pentru ca președintele să poată dizolva Parlamentul și să se ajungă la alegeri anticipate.

Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat joi pe Ludovic Orban premier însărcinat cu formarea unui nou guvern, anunțând că își păstrează ca primă opțiune alegerile anticipate.

Guvernul Orban a fost demis miercuri, de parlament, la trei luni de la învestirea sa. Moțiunea de cenzură a PSD a fost adoptată cu 261 de voturi, cu 28 peste numărul necesar pentru demiterea guvernului.

Din totalul de 465 de parlamentari, 423 au fost prezenți, dintre care s-au exprimat 400: 261 pentru și 139 împotrivă.

Parlamentul a adoptat, miercuri, moţiunea de cenzură intitulată „Guvernul Orban/PNL – privatizarea democraţiei româneşti”, semnată de 208 parlamentari PSD și UDMR, după ce guvernul liberal, condus de Ludovic Orban, și-a angajat răspunderea pentru proiectul privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin.