Cinci mari probleme economice pe care viitorul Guvern al României trebuie să le gestioneze urgent

Europa Liberă a discutat cu mai mulți economiști și experți și a ajuns la concluzia că se pot creiona cel puțin cinci mari probleme pe care viitorul cabinet al României trebuie să le gestioneze pentru ca economia să nu clacheze.

Cu alte cuvine, să nu sporească într-un ritm și mai accelerat datoria publică și/sau inflația, să nu fie afectată moneda națională.

În acest moment, guvernul în funcție nu poate face Legea Bugetului pentru anul viitor. Cum noul Parlament nu s-a adunat încă, nu e clară majoritatea parlamentară, iar de această majoritate depid mai multe capitole bugetare. Fără bugetul național, primăriile nu-și pot pregăti propriile bugete, iar cetățenii vor resimți asta imediat.

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș (PSD), a declarat miercuri (4 decembrie), la Palatul Victoria, „că instabilitatea politică generează dificultăți în ceea ce privește strategia de împrumuturi pe piețele externe, pentru asigurarea finanțării deficitului bugetar și a datoriei publice, întrucât nu poate fi definitivat bugetul pe anul 2025”, scrie agenția de presă news.ro.

Premierul Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, admit că situația economică s-a agravat din cauza instabilității politice.

1. Deficitele uriașe duc la dependența României de împrumuturi de la finanțatori

Surse guvernamentale declară pentru Europa Liberă că, la finalul lunii noiembrie, deficitul bugetar a ajuns la aproape 7% din Produsul Intern Brut (PIB).

Ministerul Finanțelor nu a publicat încă datele privind execuția bugetară pe noiembrie. Până pe 31 decembrie, deficitul bugetar va ajunge la 8% din PIB, susțin aceleași surse guvernamentale.

Asta înseamnă că România va fi obligată să se împrumute masiv în continuare, pentru a plăti deficitele, alte cheltuieli și pentru a face investiții.

O sursă din mediul bancar privat care a dorit să rămână anonimă, a declarat pentru Europa Liberă că deficitul bugetar va ajunge chiar la 9% până la sfârșitul anului.

Situația s-a temperat după ce decizia Curții Constituționale de reluare a alegerilor prezidențiale la o dată ulterioară, a înlăturat riscul unui președinte extremist la Cotroceni, asociat cu riscul numirii unei echipe guvernamentale alcătuită din politicieni de extrema dreaptă.

Faptul este reflectat în cele două puncte procentuale în creștere cu care a deschis azi, luni, 9 decembrie, Bursa de Valori București, și cursul echilibrat leu-euro. Dar problema datoriilor externe ce trebuie finanțate rămâne una serioasă.

În România, investițiile semnificative sunt făcute în mare parte din fonduri europene, prin programul PNRR al Uniunii Europene (Planul Național de Redresare și Reziliență post pandemie de Covid-19) și alte programe.

Este vorba despre construcția a sute de kilometri de autostrăzi, spitale sau dotarea a mii de școli,

România are la dispoziție peste 86 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană până în 2027. La jumătatea acestor programe, România a accesat mai puțin de o cincime din această sumă adică, doar 14,1 miliarde de euro.

În 2024, România nu a primit niciun euro din cele aproximativ cinci miliarde de euro disponibile numai prin PNRR.

Motivul? Lipsa reformelor asumate de Guvern încă din 2021.

Printre acestea: neangajarea unor manageri profesioniști la conducerile companiilor de stat, pe criterii clare și transparente, neasumarea unui nou prag, mai mic de 500.000 de euro, al plafonului cifrei de afaceri de la care o firmă să aibă statut de întreprindere mică și mijlocie (IMM), neînceperea unor mari investiții precum metroul de la Cluj-Napoca.

În 2024, Guvernul nu a depus nicio cerere de plată la Comisia Europeană în cadrul PNRR.

Tranșa a treia din PNRR, cerută de Guvern în 2023, în valoare de 2,1 miliarde de euro, este amânată la plată din cauza neîndeplinirii reformelor și investițiilor exemplificate mai sus. Și dacă Guvernul Uniunii Europene va livra României tranșa a treia din PNRR în această lună, ea va fi redusă cu peste 50%.

Astfel, în cel mai bun caz, România va primi un miliard de euro.

Între timp, Parlamentul a adoptat, în noiembrie, o nouă Lege a pensiilor militare, obiectiv care influențează reforma pensiilor de stat, obiectiv pe care actuala guvernare l-a îndeplinit tot datorită planului PNRR, însă foarte greu.

Experții consultați de Europa Liberă săptămâna trecută explicau că dacă noua Lege a pensiilor militare nu va fi declarată neconstituțională (în ședința de pe 17 decembrie) de Curtea Constituțională, implementarea ei ar putea afecta livrarea tranșei a treia din PNRR către România.

Iar vineri, 6 decembrie, judecătorii Curții Constituținale s-au aflat în ședință aproape toată ziua și au adoptat decizia fără precedent a anulării alegerilor prezidențiale. Problema pensiilor militare a trecut în plan secund.

Pe lângă deficitul bugetar major, cel mai mare de la pandemia de Covid-19, mai există și deficitul de cont curent, adică diferența dintre importuri și exporturi care, potrivit unor surse din piața financiară, a ajuns și el la 8% din PIB, în defavoarea exporturilor României.

Exporturi mai mici înseamnă încasări mai mici de valută. În acest caz, Banca Națională trebuie să pună pe piață valută pentru a echilibra situația dintre euro și leu.

Pe de altă parte, datoria publică a României a trecut de 52% din PIB în această toamnă.

Comisia Europeană anticipează că în 2025 datoria publică a României va crește la 56% din PIB, iar în 2026, ea ar putea atinge pragul critic de 60%.

La fel, deficitul bugetar se va menține la 8% în 2025, precum și în 2026, anticipează Guvernul Uniunii.

60% din PIB este limita maximă admisă de Uniunea Europeană (UE). După acest prag, UE poate impune limite la finanțare. Blocul comunitar este în acest moment, principalul finanțator al României.

2. Dobânda la împrumuturile României, record în Uniune, peste a Ungariei

În acest moment, România își finanțează deficitele din împrumuturi interne și externe.

Vinerea trecută, pe 29 noiembrie, Ministerul de Finanțe a vândut, pe piața internă și externă, titluri de stat cu scadență la zece ani, cu o dobândă de 7,45%, arată datele oficiale.

Luni, 2 decembrie, dobânda pentru acest tip de tranzacție a ajuns la 7,39%.

Miercuri, 4 decembrie, ministrul Finațelor Publice, Marcel Boloş, a declarat că situația s-a înrăutățit în ultimele zile:

„Prima reacţie este cea a băncilor, care nu mai ofertează acum disponibilităţi băneşti, nu mai oferă pentru ceea ce înseamnă deficitele temporare de Trezorerie pe care le avem şi, sigur, e o perioadă destul de incertă până la numirea noului guvern ca să se stabilească şi să definitiveze politicile bugetare ale României şi sperăm ca această criză să înceteze cât de curând”, a explicat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, citat de news.ro.

Ulterior, presat de ziariști, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a revenit cu o completare:

„În momentul de față, Ministerul Finanțelor a acoperit suma de 227 miliarde RON (aproximativ 97%) din necesarul brut de finanțare revizuit pentru anul 2024, de 235 miliarde RON”. 227 de miliarde de lei înseamnă aproximativ 45 de miliarde de euro.

Băncile, ca și alți investitori care finanțează statul, investesc în economia națională cu așteptarea că-și vor recupera investițiile și vor face profitul anticipat.

Adrian Vasilescu, consultantul de strategie al Băncii Naționale a României (BNR), spune pentru Europa Liberă că România se împrumută acum la cea mai mare dobândă din Uniune. „Am depășit Ungaria”, remarcă Adrian Vasilescu.

Ministrul Finanțelor a mai spus că incertitudinea politică afectează și Bursa de Valori.

„Dacă noi pe problema aceasta a titlurilor de stat şi a împrumuturilor pe care le facem întâmpinăm dificultăţi şi pe Bursă reacţiile sunt tot la fel. Sunt mai mult decât aşteptate pentru că trebuia să avem Guvernul stabil şi apoi tot ceea înseamnă bugetul aprobat şi tot ce avem ca proceduri bugetare”.

Analistul economic Adrian Negrescu a avertizat într-o declarație pentru agenția news.ro că declaraţiile principalului favorit la alegerile prezidenţiale, Călin Georgescu, în privinţa economiei au creat incertitudine şi îngrijorare în rândul investitorilor, „dovadă fiind pierderile de peste 11 miliarde de lei de pe Bursa de Valori Bucureşti” (BVB).

Analistul adaugă: „Gândiţi-vă că, dincolo de pierderile acţionarilor, această depreciere a BVB ne afectează pe toţi pentru că pe bursă sunt şi banii din pensiile pe pilonul II, iar datele estimative indică o depreciere a valorii acestora cu aproape 2 miliarde de lei într-o singură săptămână”.

După decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale, Bursa de la București a început să își revină, dar cât timp noua majoritate parlamentară nu va da un semnal clar de stabilitate, iar data noilor alegeri prezidențiale nu este stabiliră, situația rămâne incertă.

Surse politice guvernamentale au precizat pentru Europa Liberă că, la începutul săptămânii trecute, România avea un fond de rezervă, așa numitul buffer, de 16 miliarde de euro.

Suma ar fi suficientă să fie plătite cheltuielile publice în următoarele patru luni, au explicat aceleași surse.

Ministrul Finanțelor a declarat miercuri, 4 decembrie că „așa cum este cunoscut, politica Ministerului Finanțelor este de nu comunica nivelul buffer-ului în valută, ținând cont de volumul intrărilor și ieșirilor care poate fi semnificativ pe perioade scurte de timp.”

Anterior, în aceeași zi, ministrul Marcel Boloș, a declarat că, pentru stabilitatea modedei naționale, leul, în raport cu euro, „în momentul de faţă am scos o cantitate destul de însemnată de monedă şi euro, şase miliarde de euro am scos din buffer”.

România se finanțează și de la Uniunea Europeană.

Din cele peste 86 de miliarde de euro pe care România le avea la dispoziție de la UE, începând cu 2021 până în 2027, Guvernul a accesat pentru investiții, reforme, subvenții puțin peste 14 miliarde de euro.

Potrivit datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, 9,44 miliarde de euro sunt bani luați prin PNRR și 4,7 miliarde de euro din programele de coeziune (reducerea decalajului de dezvoltare dintre statele dezvoltate din UE și cele mai puțin dezvoltate precum România) precum si din programele aferente Politicii Agricole Comune din bugetul Uniunii pentru perioada 2021-2027.

Însă din cele 9,44 de miliarde de euro luate de România de la UE prin PNRR, aproximativ 5 miliarde stau încă la Banca Națională. De ce?

Pentru că marii constructori nu ar fi trimis încă suficiente facturi spre decontare pentru lucrările realizate.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, spune pentru Europa Liberă că numai în noiembrie s-au decontat lucrări de un miliard de euro, iar în decembrie, se așteaptă ca cei care fac autostrăzi și alte mari construcții să trimită facturile aferente la decont.

Surse din domeniul privat spun pentru Europa Liberă că „investitorii în momentul de față se uită cu foarte, foarte mare îngrijorare către România. Vor să vadă cât de repede se formează Guvernul, iar acesta să poată să suspende mărirea pensiilor de la 1 ianuarie (n.r. cu 12 la sută) și luarea deciziilor necesare ca să putem intra pe o traiectorie de consolidare fiscală”.

Aceleași surse spun că deocamdată, investitorii nu retrag bani din România.

Dar adaugă că „dacă vin suveraniștii, lucrurile sunt clare: O luăm pe cont propriu, adică vom putea cheltui doar cât avem”.

3. Inflația anticipată la aproape 5% la finalul lui 2024

Banca Națională a României anticipează o inflație de 4,9% la finalul acestui an.

Pentru 2025, BNR anticipează o inflație medie de 3,5%

Prețurile la energie ar putea avea o influență majoră în creșterea inflației anul viitor.

Comisia Europeană a prognozat în noiembrie că România va încheia 2024 cu o inflație de 6% și că în 2025, acest indicator va ajunge la 4.

Pe 11 noiembrie, la prezentarea ultimului Raport asupra inflației, realizat de Banca Națională a României, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că estimările de inflație au un grad mare de incertitudine.

„Anumite măsuri fiscale care ar fi luate la începutul anului (n.r. 2025) pot să ducă prețurile în sus […] Majorarea TVA are impact inflaționist, se duce în prețuri imediat”, a spus guvernatorul, întrebat ce efect ar avea creșterea TVA, anticipată de unii analiști.

Guvernatorul BNR a adăugat că se așteaptă la un „program de corecție coerent”, care presupune adaptarea consumului intern la nivelul producției. El a spus că inflația a crescut și din cauza secetei și a creșterii salariilor.

4. Produsul intern brut, miza însănătoșirii economiei

În 2024, produsul intern brut al României va ajunge la aproape 360 de miliarde de euro.

Într-o analiză publicată marți, 2 decembrie, de Ziarul Finaciar, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale, scrie în nume propriu, că „în ultimele două decenii, PIB-ul şi salariul mediu au crescut de şase ori (în euro)”.

Viitorul guvern al României va avea o sarcină dificilă: Să crească PIB ul României fără să majoreze taxe. Asta ar însemna reducerea evaziunii fiscale și creerea unor condiții pentru profituri mai mari.

Creșterea economică a României pentru 2024 fost revizuită de Comisia Europeană în scădere, la doar 1 la sută. Cu alte cuvinte, banii din pușculița țării sunt cu 3,6 miliarde de euro mai mulți.

5. Cursul valutar poate depăși 5 leu pentru un euro

„Cursul valutar este stâlpul economiei, pe el ne bazăm în momentul de față”, spune Adrian Vasilescu.

Consultantul de strategie al Băncii Naționale a României crede că indicatorul este stabil și „rezistă”.

Surse economice spun că prețul unui euro va depăși 5 lei în următoarea perioadă. Dar acest lucru nu ar fi un lucru atât de grav atâta vreme cât euro nu va crește spectaculos în raport cu moneda românească, ținând seama și de faptul că leul este de câțiva ani în jur de o cincime dintr-un euro.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.