De ce lipsesc unele medicamente din spitale și farmacii? „Prețurile nu acoperă costurile de producție”

Lipsesc mai ales medicamentele pentru copii, în special antibioticele precum Monural de uz pediatric - Algin baby, Bioflu, Coldrex, spune farmacista Doinița Cocriș, președintele Colegiului Farmaciștilor Suceava.

„În anii trecuți au mai lipsit medicamente de pe piață, dar lipsurile erau punctuale. Acum e o problemă cu antibioticele, în special suspensiile orale pentru copii. Tot timpul stăm pe telefon cu medicul și vedem ce avem noi în farmacie ca el să schimbe rețeta dacă e cazul. Și la antibioticele pentru adulți e problemă. Și la medicamentele pentru bolile cardiovasculare sunt lipsuri”, a spus farmacista Doinița Cocriș.

Farmaciștii de la Suceava au întocmit o listă cu medicamentele lipsă, iar pe lângă antibiotice pentru copii și adulți, mai lipsesc aproape toate medicamentele post transplant (de exemplu Advagraf 0,5 și 1 mg, Prograf 0,5 și 1 mg, Sandimun 25 și 50 mg, Rapamune 1mg, Myfortic 180 și 360 mg), medicamentele antiepileptice Carbamazepina și Depakine, vaccinurile orale Bronchovaxom copii și adulți; Brilique - pentru pacienții cu sindrom coronarian acut și cu stent.

Toate aceste medicamente sunt medicamente cu prețuri mici, unele sub 25 de lei, iar multe dintre ele sunt compensate.

Dragoș Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), spune că prețurile mici la medicamente sunt o problemă pentru producători pentru că nu își acoperă costurile.

În România, prețurile la medicamente sunt controlate de stat printr-un ordin al ministrului Sănătății.

Producătorii nu au voie să vândă medicamentele cu prețuri mai mari decât cele stabilite prin „Catalogul național al prețurilor la medicamentele de uz uman eliberate cu prescripție medicală, autorizate de punere pe piață” - CaNaMed și „Catalogul public și prețurile de referință generice/ biosimilare/ inovative”.

Președintele APMGR spune că unele medicamente lipsesc acum din spitale pentru că sunt mult mai multe intervenții decât în perioada pandemică.

„Numărul de intervenții a crescut de 3-4 ori, astfel încât există un deficit de medicamente pentru că se prezintă mult mai mulți pacienți decât se prezentau când era pandemie. Comenzile de medicamente au crescut și trebuie să facem față la aceste comenzi mult mai mari”, explică Dragoș Damian.

Însă, mai spune el, aceasta este doar una dintre cauzele lipsei medicamentelor.

„Medicamentele ieftine fabricate în România sunt acum la mare risc de a nu mai fi produse din cauză că au crescut foarte mult prețurile la materii prime, materiale, utilități. Iar la medicamente nu este permis să îți modifici prețul, în așa fel încât să treci în preț o parte din costurile mari de producție. Dacă în toate celelalte industrii poți mări prețurile, la medicamente nu e posibil. Problema e la medicamentele sub 25 de lei, pe care o discutăm cu Ministerul Sănătății de peste cinci ani”, arată Dragoș Damian.

„Recent, producătorii de medicamente din România au mai primit o lovitură, adică fabricile de medicamente au fost scoase din schema de compensare a energiei electrice. Nu vedem un proiect de a crea un ordin pentru prețurile medicamentelor care să fie sustenabil. În condițiile creșterii prețurilor la utilități, costurile de producție vor fi mai mari”, a mai spus Dragoș Damian.

Peste 200 de medicamente au prețuri între 3 și 10 lei

Potrivit producătorilor, circa 200 de medicamente fabricate în România sunt produse la prețuri foarte mici, adică între 3 și 10 lei. Este vorba despre medicamente pentru boli cardiovasculare, reumatologice, ale sistemului nervos central etc. De asemenea, 60-70 % din volumul medicamentelor din România sunt medicamente ieftine, sub 25 de lei.

„Pentru anumite medicamente, dacă vii cu un preț foarte mic și mai soliciți și o taxă de 25% (taxa clawback) acel medicament devine nerentabil, în condițiile în care utilitățile cresc. De exemplu, Diclofenac, care costă 5 lei în acest moment. La acest medicament 25% e taxa clawback și încă 50-60% sunt toate aceste costuri care au crescut. Este evident că medicamentul devine nerentabil. În această situație suntem cu multe medicamente”, explică Dragoș Damian.

Soluția văzută de producători este actualizarea ordinului de ministru care stabilește prețul. „Peste tot în Europa, unde avem contribuții la sănătate există mecanism de control a prețurilor la medicamente, dar acel mecanism este supus unor îmbunătățiri în funcție de probleme care se pot ivi. În prezent, foarte multe țări europene au permis producătorilor să crească prețurile la medicamente din cauza prețurilor crescute la materii prime, materiale și utilități”, a mai spus Dragoș Damian.

Manager de spital: Am primit informări că unele produse nu vor fi disponibile

Lipsa medicamentelor se resimte și în spitale. Unele spitale au primit informării despre lipsa unor medicamente în perioada următoare. Este cazul Institutului „Marius Nasta” din Capitală.

„În ultimele săptămâni am primit informări de la furnizori că unele produse nu vor fi disponibile o perioada de timp, iar pentru altele, pentru care există un acord cadru în vigoare, furnizorii ne-au informat că vor fi disponibile în luna octombrie”, arată Beatrice Mahler, managerul de la „Marius Nasta”. Acesta spune că mai există și situația în care, din cauza prețului, furnizorul nu trimite medicamentul.

„Sunt mai multe produse care există pe piață, dar furnizorii refuză să le livreze la prețul stabilit în licitație, ceea ce ne va obliga să achiziționăm medicație la prețuri mult crescute”, a mai spus Beatrice Mahler.

Și managerul de la Institutul Matei Balș, Cătălin Apostolescu, spune că se întâmplă des să fie avertizat de furnizori că sunt probleme cu un anumit medicament.

„Avertizări că un medicament nu se va mai produce sau sunt discontinuități sunt lucruri curente. Problema este că sunt medicamente care au 2-3-5 furnizori și producători și sunt medicamente care au un singur producător. Și când producătorul unic are probleme, atunci resimțim și la nivelul spitalului. Însă, în momentul de față, nu ducem lipsă de vreun medicament”, a precizat Cătălin Apostolescu.

Lipsesc peste 600 de medicamente

Lipsa unui medicament poate fi semnalată de pacienți pe site-ul https://medicamentelipsa.ms.ro/. Ultimul medicament lipsă e din domeniul psihiatriei, iar timpul de răspuns din partea Ministerului Sănătății e de 5 zile. În total, lipsesc peste 600 de medicamente.

De asemenea, pacienții mai pot găsi informații despre lipsa medicamentelor pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.

Europa Liberă a cerut un punct de vede din partea Ministerului Sănătății cu privire la lipsa medicamentelor de pe piața din România, dar până la publicarea acestui articol nu a primit niciun răspuns.

Rafila: Discontinuitatea în aprovizionarea cu medicamente e complexă

Într-o conferință de presă de luni, Alexandru Rafila a anunțat că a fost înfiinţat un grup de lucru pentru prețurile la medicamente.

„Discontinuitatea în aprovizionarea cu medicamente e complexă, legată de cum se face preţul acestor medicamente, de interesul unui distribuitor să aducă pe piaţă un medicament cu preţ foarte mic şi o să vă prezentăm o abordare integrată”, a spus Alexandru Rafila în conferința de presă.

Ministrul Sănătății a mai spus că „e important să avem pe piaţă medicamentele la cel mai mic preţ, care face posibilă prezenţa medicamentului pe piaţă, nu cel mai mic preţ care duce la dispariţia medicamentului pe piaţă”.

Recent, la Spitalul Judeţean Constanţa, intervențiile chirurgicale care nu erau urgență au fost suspendate temporar din cauza stocului limitat la un medicament folosit în anestezie. Problema a fost rezolvată de producător prin suplimentarea cu produsul respectiv.