„Legea fugarilor” | Cum vrea ministrul justiției să îi oprească pe infractori să mai fugă din țară

Propunerea legislativă are loc chiar în ziua în care Sorin Oprescu, care a fugit din țară înainte să fie condamnat definitiv la închisoare pentru corupție, a fost eliberat de justiția din Grecia pe cauțiune.

Fostul primar general al Capitalei, medicul Sorin Oprescu, condamnat în lipsă la peste 10 ani de închisoare, a fost reținut la Atena pe 17 mai, în baza mandatului emis de autoritățile române.

Potrivit modificărilor propuse de MJ, persoanele condamnate definitiv și care fug din țară pentru a scăpa de închisoare pot fi pedepsite și pentru infracțiunea de evadare.

Proiectul vine în contextul în care numărul celor care fug din România pentru a nu face pușcărie este tot mai mare, ultimii pe listă fiind Elena Udrea și Sorin Oprescu, numai că atât Udrea cât și Oprescu au plecat din țară fără ca pe numele lor să fi fost emisă vreo restricție, pentru că ambii au plecat înainte de pronunțarea unei decizii definitive de condamnare.

„Prezentul proiect de lege nu vizează o deficiență a Codului penal în forma sa în vigoare, ci reprezintă o modificare de politică penală în contextul criminologic prezent descris în continuare”, transmite Ministerul Justiției într-un comunicat remis presei marți.

Creșterea numărului de condamnați care se sustrag executării pedepsei penale „reflectă o realitate socială nouă, urmare a unui cumul de cauze probabile: resurse financiare considerabile ale unora dintre condamnați, sentimentul impunității și mentalitate bazată pe lipsă de respect față de lege și Justiție”, spune MJ.

Proiectul de lege propune completarea art. 285 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, asimilând evadării și fapta persoanei condamnate definitiv la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii de a nu se preda organului de poliție în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a respectivei hotărâri de condamnare.

Intervenția propusă în ceea ce privește regimul sancționator presupune faptul că pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării.

Pentru a reglementa și situația persoanelor condamnate definitiv la o pedeapsa privativă de libertate anterior intrării în vigoare a acestei legi și care se sustrag de la executarea respectivei pedepse, proiectul prevede, sub sancțiunea unei pedepse similare celei prevăzute de dispozițiile Codului penal referitoare la evadare, un termen de 7 zile de la data intrării în vigoare a legii în care aceste persoane se pot preda poliției.

Modificările propuse la Codul penal:
Art. I

1. La articolul 285, după alineatul (3) se introduce un alineat nou, alin. (31), cu următorul cuprins:
„(31) Se consideră evadare și fapta persoanei condamnate definitiv la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii de a nu se preda organului de poliție în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a respectivei hotărâri de condamnare.
2. La articolul 285, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(4) În situațiile prevăzute la alin. (1), (2), (3) lit. a) și b) și alin. (31), pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării.”
3. La articolul 285, după alineatul (5) se introduce un alineat nou, alin. (6), cu următorul cuprins:
„(6) Nu constituie infracțiunea prevăzută la alin. (31) fapta săvârșită de persoana care nu a fost citată la proces și nu a luat cunoștință în niciun alt mod oficial despre acesta, respectiv, deși a avut cunoștință de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei și nu a putut încunoștința instanța.”
Art. II

(1) Fapta persoanei condamnate la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii dispuse printr-o hotărâre rămasă definitivă anterior intrării în vigoare a prezentei legi de a nu se preda organului de poliție în termen de 7 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2) Nu constituie infracțiunea prevăzută la alin. (1) fapta săvârșită de persoana care nu a fost citată la proces și nu a luat cunoștință în niciun alt mod oficial despre acesta, respectiv, deși a avut cunoștință de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei și nu a putut încunoștința instanța.
Art. III
Structurile Ministerului Administrației și Internelor care pun în executare ordinul de dare în urmărire potrivit art. 522 alin. (1) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, la expirarea termenelor prevăzute de art. I pct. 1 și art. II alin. (1) sesizează organele de urmărire penală competente să efectueze urmărirea penală cu privire la infracțiunile prevăzute de prezenta lege.

Sorin Oprescu a fost condamnat de Curtea de Apel București la 10 ani și 8 luni închisoare, într-un dosar de corupție în care totalul pedepselor însumează peste 60 de ani închisoare.

Pentru că nu a fost găsit la vila sa din Herăstrău, Oprescu a fost dat în urmărire internațională, iar fotografia sa a fost publicată la secțiunea „Persoane urmărite” a Poliției Române.

Fostul primar ar fi plecat din țară cu două săptămâni înainte de condamnarea sa, adică pe 25 aprilie, prin Vama Giurgiu. Nu avea nicio interdicție să părăsească România.

Udrea a plecat din România înainte de pronunțarea sentinței și a fost prinsă de poliția bulgară în apropiere de granița cu Grecia. Justiția bulgară a decis ca Udrea să fie arestată preventiv.

Ea a ieșit legal din țară prin vama Giurgiu, pentru că nu avea nicio restricție de circulație emisă pe numele ei, după ce Curtea Supremă a respins cererea procurorilor de luare a măsurii controlului judiciar.

Ea a fost condamnată de Curtea Supremă, pe 7 aprilie, la șase ani de închisoare cu executare în dosarul „Gala Bute”, pentru luare de mită și abuz în serviciu.