Ministrul susține că soluția este înființarea centrelor și academiilor de copii și juniori, adică un sistem centralizat de pregătire a sportivilor.
„Să fie disciplină, un sistem riguros, cu direcție de performanță, fără plimbări noaptea și fără alte nebunii. Cred că, în patru ani, ne putem califica la Campionatul Mondial de fotbalul. Îmi doresc ca ministerul și fotbalul să primească bani de la stat. Nu putem trata fotbalul separat față de sportul românesc”, spune ministrul.
Cât privește concepția potrivit căreia fotbalul se autofinanțează și nu trebuie ajutat de stat, Eduard Novák transmite că fotbalul trebuie finanțat, „pentru că mai mult de jumătate din sportivii legitimați din România sunt fotbaliști, adică ei reprezintă și la nivel de sport de masă o cantitate uriașă de sportivi”.
Ministrul Sportului spune că noua Lege a Educației ar trebui să prevadă mai multe ore de educație fizică în școli și va formula propuneri în acest sens pentru schimbarea programei.
„Două ore de sport e foarte puțin. Copiii noștri sunt cei mai obezi din Europa, deoarece se mișcă foarte puțin și mănâncă nu prea bine. Dacă o să aibă trei ore de educație fizică și alte două ore de alte activități sportive, precum înot, patinaj sau alte sporturi complementare, este perfect”, explică acesta.
Principalele declarații, pe scurt:
- Despre Simona Halep și acuzațiile de dopaj: „Sunt de partea ei, simt și pot să înțeleg prin ce trece ea, fiind și eu sportiv de performanță. E foarte dificil pentru ea acum. Îi țin pumnii. Este un simbol nu numai pentru România, este un simbol internațional. Simona Halep va rămâne Simona Halep”;
- Despre meritul României în succesul lui David Popovici: „Eu zic că are foarte mare merit, deoarece David Popovici, de când face performanță, și la Steaua și la Dinamo, are toate condițiile. La marea performanță a ajuns fiind în sprijinul lui Dinamo, care este un club departamental al Ministerului de Interne. Suma investită în David este una semnificativă”;
- Despre Naționalei de Handbal a României: „Eu înțeleg supărarea Cristinei Neagu și supărarea fanilor handbalului, însă eu cred că, dacă România era la 38-34 cu Muntenegru, nu era nicio problemă cu arbitrajul. Eu văd în handbal și în sporturile de echipă un mare potențial. Nu degeaba am dat acel ordin ca sportivii români să aibă locuri asigurate în echipele de club. Dacă nu joacă, nu avem cum să avem așteptări la nivel de echipă națională”;
- Despre strategia națională pentru sport: „În România, doar 5% din cetățeni practică sport. Vrem să ajungem la 30% în 10-15 ani. Pe sport de performanță, avem un regres de 84% de la Sydney 2000, când am câștigat 24 de medalii în 8 sporturi. Acum, am ajuns să câștigăm numai 4 medalii în două sporturi. Mai rău nu se poate”;
- Despre orele de sport în școli: „Scopul nostru este să ajungem să avem la școală 5 ore de activitate sportivă pentru copii. Noi învățăm doar 3 sporturi: atletism, gimnastică, jocuri. Copiii de astăzi nu mai sunt copiii care alergau toată ziua. Copiii de astăzi sunt leneși. E dificil pentru un copil puțin mai grăsuț să facă nu știu ce sărituri, să facă sprinturi”;
Europa Liberă: Campionatul Mondial de fotbal din Qatar începe duminică. Miliarde de oameni vor fi cu ochii pe meciurile de fotbal. România nu va fi acolo, nu mai e de vreo 24 de ani. De ce nu ne-am mai calificat, domnule ministru?
Eduard Novák: Într-adevăr, cred că ne doare pe toți acest lucru și cu toții ne legăm de fotbalul bun, de vremurile bune ale Generației de Aur. Dar, trebuie să recunoaștem faptul că și fotbalul și organizarea sportului românesc au trecut dintr-un sistem în celălalt.
Your browser doesn’t support HTML5
Încă nu am reușit să ajungem din urmă, să zic așa, vremea aceea când se obțineau rezultate extraordinare și la fotbal, dar și în sporturile individuale.
Aveam un sistem foarte bine pus la punct, un sistem centralizat, riguros, cu disciplină, cu direcție de performanță, însă, s-au întâmplat foarte multe în ultimii 20 de ani, mai ales cu rescrierea Legii Sportului.
Și, desigur, sportul românesc s-a transformat, dar încă nu-și găsește liniile de performanță. Văd zilnic, întâmpinăm probleme în toate domeniile, și cred că acest lucru afectează și fotbalul.
Cred că fotbalul în acest moment este pe un drum bun, însă, are foarte mult de recuperat din spate și aș considera că înființarea centrelor, academiilor de copii și juniori ar fi soluția cea mai optimă.
Ce înseamnă aceste academii? Este un sistem centralizat de pregătire a sportivilor cu disciplină, fără plimbări noaptea, fără alte nebunii și, cu siguranță, în acest context în care sportivul are și siguranță, are și niște beneficii și pregătirea cea mai bună, atunci o să vină și rezultatele.
Aceste centre și academii n-au existat foarte mulți ani, acum au început din ce în ce mai multe cluburi să își facă aceste academii, și-au dat seama că e singura soluție.
Îți mai recomandăm One-to-One | Gică Popescu: Cei care conduc fotbalul aduc frica în vestiare. O să plângem când va fi prea târziuNecesită un pic de timp. Eu cred că România ar avea șanse să vedem niște progrese reale în următorii 4 ani și poate în 8 ani, dacă tot timpul o să învețe din greșeli, o să corecteze și Federația o să transmită și o să analizeze care sunt problemele lor, să reușească să ajungă la acel nivel, de atunci.
Europa Liberă: Și credeți că se califică România peste 8 ani?
Eduard Novák: Cred că în 4 ani se poate. Vă dau un exemplu, nu sunt din fotbal, dar privesc lucrurile din punct de vedere sportiv, ce se întâmplă, de pildă, la Miercurea Ciuc, un oraș mic, fără tradiție în fotbal, dar care a reușit să creeze în 10 ani, prin această muncă, printr-o academie, niște campioni la Under 19.
Deci, acesta este, zic eu, viitorul: înființarea centrelor, sprijinirea lor. Îmi doresc ca ministerul și fotbalul să primească bani de la stat. Nu putem trata fotbalul separat față de sportul românesc.
Europa Liberă: Și ce anume să reprezinte aceste academii? Care e implicarea statului?
Eduard Novák: Trebuie să fie înființate de către cluburile de fotbal, dar, desigur, sprijinite de stat. Nu vreau să fiu de acord cu această mentalitate din ultimii 20 de ani că fotbalul are banii lui și noi nu trebuie să finanțăm.
Trebuie să finanțăm, pentru că mai mult de jumătate din sportivii legitimați din România sunt fotbaliști, adică ei reprezintă și la nivel de sport de masă o cantitate uriașă de sportivi, așa că, și din punctul de vedere al performanței, și ca axă de sport de masă, noi trebuie să-i sprijinim.
Europa Liberă: Adică o bună colaborare între Guvern, FRF, cluburi?
Eduard Novák: Exact. Și minister.
Europa Liberă: Și va exista?
Eduard Novák: Lucrăm intens pe această temă.
Europa Liberă: Se vorbește foarte mult despre boicotul Campionatului Mondial de fotbal din Qatar și asta din cauza încălcării drepturilor omului acolo. Presa scrie despre mii de imigranți care ar fi murit muncind pe șantiere. Vă veți uita la Campionatul Mondial sau doare prea tare că nu e România acolo?
Eduard Novák: Dacă România nu este, și interesul este puțin mai jos, poate ne ferim de durere pentru că nu vedem Naționala acolo.
Tot timpul, orice competiție uriașă sportivă este boicotată. Uitați-vă la Jocurile Olimpice. Mereu a existat un boicot. Și acest campionat este boicotat, dar, până la urmă, eu cred că va fi unul foarte reușit, s-au investit foarte mulți bani și fotbalul merge înainte, sportul trebuie să meargă înainte.
Îți mai recomandăm Gică Popescu: naționala de fotbal are nevoie de alți conducătoriEuropa Liberă: De câți bani ar fi nevoie, bani pe care să-i investească statul român în aceste academii, centre pentru copii și juniori, pentru ca, în 4 ani de zile, România să fie la Campionatul Mondial de fotbal?
Eduard Novák: Noi am identificat că aceste centre ar fi singura modalitate în a investi în loturi naționale. Eu cred că în jur de 10 milioane de euro, anual, în aceste centre, până în 16 ani, ar ajuta foarte mult să atragă câți mai mulți copii din zona rurală în sport, deoarece 48% din țară este rural și acolo nu prea avem multe posibilități de sport pentru copii.
Europa Liberă: Și vor exista acești bani?
Eduard Novák: Eu zic că da.
Europa Liberă: De când?
Eduard Novák: De anul viitor, din 2023, probabil vom putea avea jumătate. Este un proiect care trebuie să se dezvolte și trebuie să înțeleagă mulți, și guvernanții, că avem nevoie de acest lucru.
Europa Liberă: De câte astfel de centre am avea nevoie în toată țara?
Eduard Novák: Acum, momentan, cred că sunt în jur de 20 și spre propunere în finanțare sunt în jur de 10.
Europa Liberă: Strategia națională pentru sport pe care ați lansat-o. Sunt 3 piloni de dezvoltare: sportul de masă, sportul în educație și sportul de performanță. Să le luăm pe rând. Ce va presupune pentru sportul de masă? Concret, ce o să avem într-un an, doi, trei, cinci ani?
Eduard Novák: Astăzi, în România, sport practică doar 5% din cetățeni. E foarte puțin. Cu această strategie și cu o investiție în infrastructură pe care ne-o dorim și la nivel rural și la nivel de zone urbane, ne dorim să ajungem la 30% în 10-15 ani.
Your browser doesn’t support HTML5
Desigur, infrastructura e baza. Fără infrastructură, nu o să reușești să dai posibilitatea oamenilor să facă sport. Și aici mă gândesc la piste de biciclete, deja este un proiect în PNRR de 3.000 de kilometri, piste de alergare, tot ce putem construi în parcuri, unde poți să faci fitness, săli de sport în fiecare sat, unde pot să vină copiii să se joace, bazine didactice.
Aceasta este infrastructura de care avem nevoie și în zona rurală ca să putem să ridicăm masa de sport.
Avem un regres de 84% de la Sydney 2000, când am câștigat 24 de medalii în 8 sporturi. Am ajuns să câștigăm numai 4 medalii în două sporturi. Mai rău nu se poate.
Europa Liberă: De când poate începe implementarea acestor proiecte și în câți ani s-ar putea finaliza?
Eduard Novák: Eu cred că, la nivel de infrastructură, avem nevoie de 20 de ani. În 10 ani, eu zic că, dacă putem face jumătate din ce ne-am propus, e bine pe partea de sport de masă.
Europa Liberă: Și pe sportul de performanță ce facem?
Eduard Novák: Pe sport de performanță, avem un regres de 84% de la Sydney 2000, când am câștigat 24 de medalii în 8 sporturi. Acum, am ajuns să câștigăm numai 4 medalii în două sporturi. Mai rău nu se poate, adică ceva nu funcționează în acest sistem.
Soluția ar fi infrastructura. Noi, dacă ne gândim astăzi la gimnastică, de pildă, toți o asociem cu Deva, dar să nu credeți că la Deva se nasc gimnastele. Nu. Deva a fost creată, e un centru unde s-au adus cele mai bune gimnaste. Noi putem să avem Deva în fiecare reședință de județ.
Ideea noastră e să construim în fiecare reședință de județ, să avem infrastructură pentru sporturile noastre prioritare. Sunt 11 individuale, 5, 6 de echipă.
Gândiți-vă cum ar fi să avem 42 de patinoare în toată țara, să avem în 20 de ani echipă de hochei la Iași, să avem la Vaslui, peste tot, dar, prima dată, trebuie construită infrastructură.
Într-un patinoar, de pildă, se pot crește 3 sporturi olimpice: hochei, patinaj artistic, patinaj viteză, 10 medalii olimpice.
Strategia noastră este de a populariza sporturile noastre prioritare în toată țara și să construim toate proiectele noastre pe aceste sporturi prioritare.
Asta ce înseamnă? Am decis 15-16 sporturi, atunci, construim tot, și la nivel de Guvern și la nivel de autoritate locală și la nivel de investiție pe privat, toate pârghiile noastre legale și proiectele noastre vom încerca să le împingem în zona aceasta.
Îți mai recomandăm Cu ce se întoarce România de la Jocurile Olimpice de iarnă. Covaliu: „Nu se putea mai mult”Deocamdată, din păcate, în ultimii 20 de ani, am pierdut mult și nu am avut nicio analiză, ce înseamnă investiții și unde merg aceste investiții. Și, astăzi, ne-am dat seama că, din păcate, foarte puțini bani ajung la sporturile olimpice reale.
Europa Liberă: De câți bani de la bugetul țării are nevoie această strategie pentru următorii 10, 20 de ani?
Eduard Novák: Acum suntem în elaborarea unei strategii a fiecărei federații olimpice, prioritare pe 10 ani. Adică, indiferent ce ministru va veni sau când se va schimba președintele federației, proiectul să fie aprobat.
Ce înseamnă investiții în 2023, 2024, 2025, activitate sportivă, plus investiții de infrastructură?
Cifre reale pot să vă dau peste o lună, probabil. Eu cred că o federație, la nivel de înaltă performanță, are nevoie în jur de 5 milioane de euro anual, ca să își poată desfășura activitatea, plus infrastructura pe care o va finanța Ministerul Dezvoltării sau autoritățile locale, plus ce vine din privat.
Dar, pentru asta, trebuie să avem un proiect în care, într-adevăr, aceste federații să poată să ajungă ca, în 2032, să câștige două, trei medalii la Jocurile Olimpice din Australia.
Europa Liberă: Va da Guvernul banii aceștia? Până acum, nu a părut interesat.
Eduard Novák: Eu cred că până acum nu a fost nicio viziune și, cum în ultimii mulți ani, nu am mai avut rezultate, nu aveam despre ce vorbi. Anul acesta, cred că și Guvernul a simțit ce înseamnă când ai rezultate. Cred că această strategie este un document foarte bun și dă o direcție sportului și o siguranță.
Dacă dăm o direcție, niște obiective intermediare și punem și bani lângă, și punem și control, atunci eu am mare încredere că se poate. Bani se vor găsi, cu siguranță.
Îți mai recomandăm De ce îi e atât de greu României să obțină marea performanță în sporturile de iarnăEuropa Liberă: Câte patinoare se vor face la nivel național? Câte bazine pentru înot?
Eduard Novák: Dacă vorbim de sport de performanță, fiecare reședință de județ trebuie să aibă aceste bazine, 42 de bazine, 42 de patinoare, 42 de piste de atletism, săli de judo, săli de tenis de masă, acesta este proiectul.
Dacă, într-adevăr, facem investiția asta 20 de ani și facem și un program în care includem și activitate, adică plătim foști sportivi două ore, ca un job secundar, să inițieze copii, atunci, în următorii 10-20 de ani, cu siguranță sportul nu va decădea, ci va crește.
Europa Liberă: Dacă am începe de anul viitor, în câți ani le vom avea pe toate?
Eduard Novák: Eu cred că în 20 de ani se pot construi toate.
Europa Liberă: Ce facem cu sportul în școală, acolo unde, de multe ori, educatorii, învățătorii, nici măcar nu scot copiii în pauze pentru că vor răci? Copiii au la școală doar două ore de sport pe săptămână.
Eduard Novák: Două ore de sport e foarte puțin. Copiii noștri sunt cei mai obezi din Europa, deoarece se mișcă foarte puțin și mănâncă nu prea bine.
Scopul nostru este ca în 10 ani să ajungem ca de 5 ori pe săptămână copiii să facă activitate sportivă. Dacă o să aibă 3 ore de educație fizică și alte două ore de alte activități sportive, precum înot, patinaj sau alte sporturi complementare, este perfect.
Ne uităm și la programa aceasta, în care noi învățăm doar 3 sporturi, avem atletism, avem gimnastică și jocurile.
În Europa, se practică cam 6-8 sporturi, sunt mult mai diversificate. Programa trebuie schimbată, deoarece copiii de astăzi nu mai sunt copiii care toată ziua alergau, erau obișnuiți cu activitate fizică. Copiii de astăzi sunt leneși. E dificil pentru un copil puțin mai grăsuț să facă nu știu ce sărituri, să facă sprinturi.
De aceea, trebuie schimbată programa. Un înot sau un patinaj este și pentru el accesibil și atunci nu se teme de sport. Sportul trebuie început din grădiniță. Primul nostru scop este de a împrieteni sportul cu copiii.
Noi ne dorim să ne folosim de această perioadă de elaborare a noii Legi a Educației și dorim să facem un grup comun de lucru pe orele de educație fizică și pe programă și sper să aducem un plus valoare acestei legi.
Dacă ai un grup de prieteni și 3 din acei 5 prieteni fac sport, alergare, ciclism, imediat și pe tine te motivează să te urci pe bicicletă sau să faci o alergare.
Europa Liberă: Nutrim speranța că, din anul școlar următor, copiii ar putea avea 3-5 ore de sport pe săptămână?
Eduard Novák: Poate copiii o să aibă două ore, plus încă o oră, două ore, de sport complementar.
Europa Liberă: Spuneați mai devreme că doar 5% din români fac sport. Principala problemă o reprezintă banii, lipsa investițiilor în sport, sau mai e și altceva?
Eduard Novák: Nu cred că banii. Depinde foarte mult în ce mediu trăiești. Dacă ai un grup de prieteni și 3 din acei 5 prieteni fac sport, alergare, ciclism, imediat și pe tine te motivează să te urci pe bicicletă sau să faci o alergare, să faci o drumeție, că sportul de masă așa se dezvoltă.
Dar, dacă tu stai într-un mediu în care nimeni nu face nimic, e foarte greu ca tu să începi să alergi de unul singur pe stradă.
Este nevoie să avem infrastructură și asta nu ține de bani, că fiecare găsește 5 lei, 10 lei, 20 de lei, să facă un fotbal, dar trebuie să avem locuri, posibilități și să aprinzi focul, să zic așa.
Europa Liberă: Ce merit are România ca țară, în performanțele lui David Popovici?
Eduard Novák: Eu zic că are foarte mare merit, deoarece David Popovici, de când face performanță, și la Steaua și la Dinamo, are toate condițiile.
La marea performanță a ajuns fiind în sprijinul lui Dinamo, care este un club departamental al Ministerului de Interne.
Deci, eu cred că suma investită în David este una semnificativă.
Îți mai recomandăm Campionul Popovici și cum profită politicienii de performanțele sportivilor. „Ar trebui smerenie, unde e infrastructura sportivă?”Europa Liberă: I-ați promis că veți reabilita bazinul Lia Manoliu. Vă țineți de promisiune?
Eduard Novák: Mereu. Anul viitor, avem niște urgențe: patinoarul Mihai Flamaropol, am ajuns la un punct în care s-a retras din proces constructorul, s-a făcut și studiu de fezabilitate, deci se poate termina.
Deci, Mihai Flamaropol, bazinul de înot de la Lia Manoliu, Sala Polivalentă București. Este proiectul nostru ca să construim aceste baze sportive fundamentale.
Europa Liberă: În momentul acesta, un copil care vrea să facă înot de performanță credeți că are suficiente pârghii să facă asta în București și în țară?
Eduard Novák: Eu știu că se construiesc foarte multe bazine didactice. Avem deschideri aproape lunare de bazine de înot, dar, pe de altă parte, avem și foarte multe bazine închise.
Eu tot timpul spun că nu ajunge doar construirea unei infrastructuri. Managementul trebuie să știe ce să facă acolo și cum să facă, deoarece, ca să construiești o infrastructură, după care să nu mai ai curajul să-i dai drumul, că te gândești la utilități și costuri, atunci managerul nu e bun.
Europa Liberă: Simona Halep și scandalul de dopaj. Ați vorbit cu Simona de când a apărut această informație? Ce știți că urmează?
Eduard Novák: Nu am vorbit, nu avem contact atât de apropiat. Suntem de partea ei, simt și pot să înțeleg prin ce trece ea, fiind și eu sportiv de performanță și e foarte dificil pentru ea acum.
Your browser doesn’t support HTML5
Îi ținem pumnii ca să iasă cât mai bine din această situație, deoarece ea este nu numai pentru România un simbol, este un simbol internațional și acum sperăm să iasă bine.
Europa Liberă: E clar că Simona Halep, David Popovici mobilizează oamenii când vine vorba de un stil de viață sănătos, de mișcare. Și pentru susținătorii Simonei vestea a venit ca un cutremur. Credeți că ar ajuta o declarație publică a Simonei? Ar ajuta niște lămuriri?
Eduard Novák: În momentul acesta eu zic că nu, e un moment în care și ea trebuie să aștepte să vadă ce se întâmplă pe partea legală, suferă și ea foarte mult în urma acestei situații.
Oricum, eu spun, pentru toată țara, 90%, Simona Halep va rămâne Simona Halep. Doar foarte puțini dintre cei care sunt implicați în sportul de performanță sunt într-adevăr în cunoștință de cauză. Dar, ea, ca simbol, ca sportiv de performanță, va rămâne Simona Halep.
Îți mai recomandăm Sportul și dopajul: cazul Simona Halep. Cât de des sunt prinși dopați sportivii de performanță româniEuropa Liberă: Ce-ați transmite unui copil care vrea să facă sport de performanță, după ce a aflat și el această veste sau părinților care, poate, se simt descurajați?
Eduard Novák: Nu este ușor. Asta poate să fie doar o problemă în sportul de performanță, dar sportul de performanță poate să creeze și alte probleme, de sănătate, probleme psihice, de izolare, depresie.
Sportul de performanță nu este ușor, dar eu zic că merită. Poți să fii un campion, poți să fii un idol al țării, poți să fii un erou.
Eu mi-aș dori ca fiecare copil din țară să facă sport și cât mai mulți să se apuce de sport de performanță. E un caz, dar nu trebuie să reprezinte nicio frică pentru nimeni.
Europa Liberă: Ne uităm și la echipa de handbal, pentru că România ratează să ajungă în semifinalele Campionatului European de Handbal feminin. Cristina Neagu atacă arbitrajul la adresa României după România-Muntenegru, 34-35, și spune că arbitrii nu se uită la video la meciuri. Are cineva ceva cu România? Arbitrii au ceva cu România?
Eduárd Novák: Eu înțeleg supărarea ei și supărarea fanilor handbalului, însă eu cred că, dacă România era la 38-34, nu era nicio problemă cu arbitrajul.
Eu văd în handbal și în sporturile de echipă un mare potențial. Am avut mulți ani rezultate importante în handbal, însă nu degeaba am dat acest ordin pe 40%, ca sportivii români să aibă niște locuri asigurate în echipele de club, deoarece, dacă nu joacă, nu avem cum să avem așteptări la nivel de echipă națională.
Îți mai recomandăm Rumoare în sportul românesc după ce ministrul Novak a anunțat că 40% din jucătorii din meciuri trebuie să fie româniEu sper că acest lucru va fi respectat din ce în ce mai mult de echipe și o să transmită un mesaj pozitiv și pentru copii și juniori. Dacă vă apucați de handbal, aveți câteva locuri aici garantate, deoarece, astăzi, statisticile ne arată că, după 18 ani, 90 și ceva la sută din copii se lasă, din cauza faptului că nu au loc să joace.
Dacă un sportiv nu are loc să joace, nu putem să cerem performanță. Și Spania și Franța au reglementat acest lucru, nu la nivel de minister, la nivel de federație, și nu e 40%, e 60%. Deci, noi trebuie să ne apărăm sportivii și locurile sportivilor noștri.
Europa Liberă: Aveți un conflict cu Federația Română de Hochei pe Gheață, care a rupt contractul cu ministerul? Vă acuză chiar pe dumneavoastră că n-avem patinoare în toată țara, pentru că dumneavoastră le construiți doar în Ținutul Secuiesc, în Harghita și Covasna.
Eduard Novák: Eu sunt de doi ani ministru, de foarte mulți ani nu există patinoar în București. Cererile la CNI (n.r. Compania Națională de Investiții), din păcate, sunt numai din Harghita, Covasna sau Târgu Mureș. Nu solicită nici Iași, nici altcineva. Adică, nu sunt blocate celelalte proiecte, nu solicită altcineva.
Your browser doesn’t support HTML5
Situația Federației de Hochei e una foarte gravă. Acest demers al lor, prin care vor să rupă contractul cu noi sau, cum să zic, să intre în război cu ministerul, este foarte grav. Arată cum tratează și cât de serios tratează o federație ministerul.
În toate controalele noastre efectuate, nu au vrut să ne dea documente. Așa ceva nu se poate permite. Ministerul a intervenit și în Federația de Ciclism, a intervenit și în Federația de Baschet și în Federația de Tenis, peste tot unde sunt probleme trebuie să intervenim, pentru că noi trebuie să reglementăm, să apărăm legea.
Aceste alegeri care au fost trebuie să fie statutare. Nu putem lăsa o alegere nestatutară să intre în valabilitate.
Europa Liberă: De ce nu faceți patinoare în zona de câmpie sau în Moldova?
Eduard Novák: Noi, ca minister, nu putem să facem patinoare, dar, la nivel de CNI, trebuie să solicite primăriile.
În strategia noastră, ne dorim să avem 42 de patinoare în fiecare reședință de județ, să avem un campionat puternic, că este bine pentru toată lumea. Normal că o țară ca România ar putea să aibă un hochei care să joace în prima ligă, cum a jucat în 1980.
Îți mai recomandăm Imnul Ținutului Secuiesc, intonat de naționala de hochei a României. Cât de firească este reacția PSD și AUR?Noi acum ne chinuim cu niște sportivi, adică, noi producem pentru 3, 4 echipe din zona Harghita și Covasna, pentru Brașov, pentru Galați.
Europa Liberă: Cum se va încheia conflictul? Ce urmează?
Eduard Novák: În primul rând, scopul nostru e ca federația să aibă o conducere legală. În al doilea rând, să poată să funcționeze hocheiul în România.
Europa Liberă: Ce recomandare aveți pentru părinți și pentru copii, pentru a sta mai puțin pe telefon, calculator, ecrane, și a face mai multă mișcare?
Eduard Novák: Să se înscrie în programul nostru Hercules, pe care îl organizăm în fiecare vacanță școlară, în fiecare județ, prin direcțiile noastre județene, să cunoască sporturile și să se înscrie la un club să facă sport.
Copilul va deveni mult mai puternic și fizic și psihic, va avea chef de viață și ar fi mult mai sănătos și mai prietenos cu colegii lui.