Bună dimineața, dragi prieteni,
În contextul global din ce în ce mai tensionat, am remarcat azi două știri cheie legate de libertatea presei: 1) Mare parte din bordul editorial al Washington Post a demisionat după intervenția proprietarului Jeff Bezos în politica editorială; 2) Cât de mari sunt datoriile la stat ale unor televiziuni private, pe cale de a fi șterse.
Dar iată, mai întâi, principalele știri ale dimineții:
- Pentagonul anunță că Rusia va trimite 10,000 de soldați nord-coreeni contra Ucrainei, în câteva săptămâni. În acest caz, Kievul va primi undă verde să uzeze de armele primite pe teritoriu rusesc.
- Ministerul Apărării Naționale din România a pus în dezbatere publică proiectul de lege care vizează doborârea aeronavelor militare - cu sau fără pilot. Momentan, miza e legată de dronele rusești care pătrund frecvent în Dobrogea.
- Președintele prin rotație al Consiliului Uniunii Europene, Viktor Orbán, a mers la Tbilisi să felicite tabăra adversă: guvernul pro-rus condus de Irakli Kobakhidze/ partidul „Visul Georgian”.
Dacă Moscova trimite nord-coreeni în Ucraina, armele americane vor fi folosite contra Rusiei
Pentagonul a confirmat că Rusia va fi în măsură să trimită 10.000 de soldați nord-coreeni contra Ucrainei în câteva săptămâni. O parte dintre aceștia s-au deplasat deja în regiune.
Informațiile au fost confirmate de imagini din satelit oferite de Coreea de Sud, arată The Guardian.
Potrivit Reuters, purtătoarea de cuvânt a Pentagonului, Sabina Singh, anunță că în cazul în care Moscova va decide să folosească nord-coreeni contra Ucrainei, Kievul va primi undă verde să uzeze de armele primite de la Aliați pe teritoriu rusesc, mai precis că nu vor apărea „noi condiții”.
În același timp, președintele american Joe Biden spune că mutarea Kremlinului reprezintă o escaladare „foarte gravă” a conflictului.
Șeful NATO, Mark Rutte, avertizează asupra escaladării și extinderii conflictului, prin implicarea directă, pe teren, a unei terțe părți, notează Europa Liberă.
Între timp, zeci de mii de manifestanți au inundat străzile din Tbilisi în semn de protest față de falsificarea alegerilor de sâmbătă, 26 octombrie.
Președinta Georgiei însăși, Salome Zurabișvili, a spus că rezultatul voturilor a fost măsluit în favoarea partidului de guvernământ, pro-rus, „Visul Georgian”, citată și de BBC.
Acesta este contextul în care președintele prin rotație al Consiliului Uniunii Europene, Viktor Orbán, l-a vizitat pe prim-ministrul, Irakli Kobakhidze, și l-a felicitat pentru victorie.
Puteți vedea într-un video al colegilor de la Europa Liberă Georgia cum l-au primit georgienii.
În sfârșit, o veste de la MApN legată de legii apărării
Ministerul Apărării Naționale din România a pus, ieri, 28 octombrie, în dezbatere publică un proiect de lege privind aeronavele cu pilot sau fără care intră în spațiul aerian al României, informează Europa Liberă.
Miza actului normativ, mai amplă, se referă în acest moment, la dronele rusești care intră frecvent pe teritoriul României, pătrunzând chiar și zeci de kilometri în interior și zburând inclusiv asupra unor zone locuite.
Dezbaterea publică a fost deschisă în februarie, la Europa Liberă, unde șeful Marelui Stat Major, Gheorghiță Vlad, a avertizat la într-un interviu one-2-one că, din cauza legislației perimate, Armata Română nu poate doborî aeronave rusești de niciun fel, în cazul în care intră în spațiul aerian național, întrucât România nu se află în război cu Rusia.
Politicienii, inclusiv cei care fac parte din Consiliul Suprem de Apărare a Țării, prezidat de Klaus Iohannis, au răspuns anemic la prioritățile legislative ale Armatei.
În plus, agenda electorală a împins și mai departe în calendar dezbaterea parlamentară a pachetului de legi ale Apărării. Dar nici autoritățile militare nu au părut foarte grăbite să acționeze.
Boardul Washington Post, zguduit de o decizie a proprietarului Jeff Bezos
Cu numai 10 zile înainte de alegerile prezidențiale din Statele Unite, proprietarul Washington Post a anunțat intern vinerea trecută că ziarul trebuie să se dezică de îndelunga sa tradiție privind susținerea unui candidat sau a altuia în rubricile de comentarii și editoriale și că trebuie să fie complet imparțial, ca o agenție de presă.
Jurnaliștii au fost atât de șocați încât Jeff Bezos a revenit cu un editorial, luni, 28 octombrie, justificând decizia.
Diferența, posibil ne-problematică pentru cei din afara profesiei, este una uriașă. În plus, efectul pervers al imparțialității, prezent de mulți ani în presa românească, se multiplică când mizele sunt uriașe, iar vremurile grele.
În România, unde proprietarii cred, în general, că redacțiile cărora le plătesc salariile trebuie să le susțină afacerile (altele) și partidul preferat - vezi prin datoriile de la stat ce eficientă este această abordare - distincțiile de acest fel sunt greu de înțeles.
Imparțialitatea este acel criteriu de netrecut al jurnalismului care presupune că orice judecată se raportează la principii, în speță ale democrației, nu la un partid sau la preeminența unui politician și/sau a unei afaceri.
Din cauza contextului total diferit, cei mai buni profesioniști din România au optat pentru varianta unei imparțialități cvasi-totale, adică nu faci niciun fel de recomandare implicită sau explicită pentru vreun partid.
Este politica Europei Libere, pretutindeni în lume. Evident, și a Serviciului Românesc.
Națiuni mai fericite își permit însă redacții mai nuanțate. Știm că Le Figaro e o dreaptă moderată, de o pildă, sau că New York Times este numit fief democrat, adică stânga.
Ei bine, astfel de redacții își asumă candidați. Cu argumente. Dar numai în comentarii și articole de opinie. Știrile rămân știri.
Washington Post a fost și este un model de imparțialitate, unul din marile ziare ale lumii, cu vagi tușe democrate în momente de ceea ce s-ar putea numi derapaj republican, vezi asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021, încurajat de Donald Trump care refuza să accepte rezultatul alegerilor.
Decizia majorității boardului editorial de a demisiona este probabil una din marile episoade legate de esența libertății de exprimare, a libertații de a face lumină în ceea ce fac politicienii.
Or, conform celebrului motto al Washington Post: Democrația moare la întuneric.
Alte subiecte:
- Și arhiepiscopul, și șeful republicanilor din Puerto Rico, stat din Caraibe asociat în commonwealth cu SUA, îi cer lui Donald Trump să își ceară scuze pentru expresia „insulă plutitoare de gunoi” folosită într-un discurs anti-imigranți. Citat de WP, Donald Trump spune că este exact opusul fascismului.
- Un creator de aplicații high-tech, citat de BBC, crede că Inteligența Artificială/ AI ar putea face viața mai ușoară pacienților diagnosticați cu demență.
- Care sunt cele mai bune muzee de artă contemporană din Statele Unite? Washington Post oferă un top 20, clasificând muzeele în funcție de arhitectură. MNAC din București se află în aripa stângă a „Casei Poporului”, dar operele chiar merită văzute :-)
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Pe Google News, ne găsești AICI.
Toate cele bune,
Elena