Deși România are mare nevoie de noi legi ale Apărării, inclusiv pentru a respinge dronele străine care, periodic, intră în țară, Parlamentul nu poate vota încă aceste acte normative.
Deputatul USR Nicu Fălcoi, membru al Comisiei de Apărare a Camerei Deputaților, spune la one2one că Guvernul nu a trimis până acum cele patru proiecte de legi necesare pentru ca militarii să se poată pregăti mai bine și interveni în caz de nevoie.
Nicu Fălcoi crede că nu există voință politică pentru votarea acestor legi. De profesie pilot militar, Fălcoi e de părere că adoptarea unor noi legi ale Apărării va cădea în sarcina viitorilor parlamentari, aleși pe 1 decembrie.
Până la finalul mandatului actualului Parlament, mai sunt două luni și jumătate.
Majoritatea legilor Apărării, precum și cele care vizează alte domenii care țin de siguranța națională, sunt vechi de două sau trei decenii.
În aceste condiții, militarii vor mai rămâne, cel puțin câteva luni, fără mijloacele legislative care să le permită să doboare drone care intră ilegal în România fără aprobarea ministrului Apărării.
Nicu Fălcoi atrage atenția că una dintre legile Apărării, cea privind pregătirea populației pentru apărare, se află de doi ani în etapa de avizare de către ministere.
Fălcoi este și membru al Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului de Informaţii Externe.
În această calitate, el dezvăluie că parlamentarii din comisiile de Apărare și de control asupra serviciilor de informații nu sunt verificați de autoritățile statului pentru a se ști dacă e bine sau nu să aibă acces la cele mai înalte secrete militare ale României.
Ca atare, aleșii din aceste comisii nu au certificate ORNISS, emise de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat.
Cele mai importante declarații
- despre neadoptarea legilor Apărării: „Vina aparține în exclusivitate Guvernului. […] Nu există voință politică pentru așa ceva, iar acum toată lumea e foarte ocupată cu campania electorală”;
- despre nedoborârea dronelor străine de către Armată: „Primul lucru pe care trebuie să-l faci este să-i dai comandantului de dispozitiv autoritatea de a comanda deschiderea focului asupra acestor drone, pentru că el este acolo. Pentru asta, e nevoie de schimbarea legii neapărat”;
- despre proiectul de lege privind actualizarea Legii privind pregătirea populației pentru apărare: „Acest proiect de lege este de doi ani în curs de avizare într-un minister, într-un sertar, s-a blocat. România, în acest moment, are nevoie ca de aer de această lege pentru că ultimul contingent de militari în termen a fost în 2006. Iar rezerva operațională a oricărei țări este formată din militarii care execută stagiu militar. Toți au trecut deja de 35 de ani și au ieșit din rezerva operațională. Sunt cei care ar trebui prima dată să intervină la luptă”;
- Despre incapacitatea Parlamentului de a exercita un control civil real asupra serviciilor secrete: „Nu avem posibilitatea să avem acest control […] La noi, parlamentarii din Comisiile de Control al SIE, SRI, de Apărare nu au certificate ORNIS. La noi, este o comisie formată din parlamentari care nici măcar nu sunt verificați, pentru că odată ce ai depus jurământul de parlamentar, prin lege, o lege promovată de un parlamentar care nu obținuse certificat ORNIS, ai automat, acces la secret de stat de importanță deosebită. Ori, tu n-ai fost niciodată verificat, nu se știe ce relații mai ai. Tu ai ajuns în Parlament prin intermediul unui partid politic.”
Legile Apărării, nerevizuite de decenii, nici măcar pe timp de război la graniță
Majoritatea legilor care vizează siguranța națională sunt vechi.
Este vorba despre cel puțin opt legi, printre care șase se referă la apărarea militară, după care acționează Armata.
Alte legi care nu sunt aduse la zi sunt cele de funcționare a serviciilor secrete, printre care SRI (Serviciul Român de Informații) și SIE (Serviciul de Informații Externe). Aceste ultime două legi au fost emise la începutul anilor 1990.
Nicu Fălcoi spune că este convins că Ministerul Apărării lucrează la legile cerute de Armată, însă nu înțelege de ce ele nu sunt trimise la Guvern și apoi către Parlament.
„Vina aparține în exclusivitate Guvernului!” dă verdictul Fălcoi, militar în rezervă al Forțelor Aeriene Române.
Întrebat de ce el și colegii săi din Comisiile de Apărare ale Parlamentului nu au inițiat și promovat legile Apărării în cei patru ani de mandat, deputatul USR a răspuns:
„Sunt proiecte de lege pe care le poate face un parlamentar și proiecte de lege care sunt mult prea complexe ca să poată fi făcute de un parlamentar. Spre exemplu [pentru legile Apărării], ai nevoie de un departament juridic foarte bine pus la punct, pentru că pe zona asta de Apărare toate legile trebuie să fie extrem de clare.”
Întrebat de ce Comisiile Juridice ale Parlamentului nu s-au implicat în proces, deputatul Nicu Fălcoi a spus: „juriștii din Parlament se ocupă de altceva, mai puțin de proiecte de lege, n-au nicio treabă cu proiectele de lege care intră în Parlament. Dar există un departament juridic la Ministerul Apărării Naționale și eu sunt convins că ei au lucrat la aceste proiecte. Unele dintre ele chiar au fost puse în dezbatere publică.”
În august 2024, înainte de debutul sesiunii parlamentare în curs, ultima din actuala legislatură, Guvernul a publicat următorul calendar pentru adoptarea câtorva legi ale Apărării:
Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare – termen de prezentare în şedinţa Guvernului: octombrie, propunere de finalizare a procedurii legislative: noiembrie.
Proiect de Lege privind apărarea națională a României – termen de prezentare în şedinţa Guvernului: octombrie, propunere de finalizare a procedurii legislative: noiembrie.
Proiect de Lege privind managementul integrat al situațiilor de criză la nivel național – termen de prezentare în şedinţa Guvernului: octombrie, propunere de finalizare a procedurii legislative: noiembrie.
Numai că în luna noiembrie, mulți dintre actualii parlamentari vor fi în campanie electorală, pe teren. Alegerile parlamentare au loc pe 1 decembrie.
În plus, Guvernul nu pomenește nimic despre alte două legi cerute chiar de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, la începutul mandatului său, la one2one.
Este vorba despre Legea privind Regimul Armelor și Munițiilor și Legea privind Combaterea Mijloacelor Aeriene.
Despre elaborarea celor două legi cerute de șeful militar al Armatei, Ministerul Apărării Naționale a transmis Europei Libere, în luna august, că:
- Legea privind Regimul Armelor și Munițiilor – nu a fost inițiat un astfel de demers legislativ în materia regimului armelor, munițiilor și dispozitivelor militare; este în curs de dezvoltare a unei propuneri legislative;
- Legea privind combaterea Mijloacelor Aeriene – în materia controlului utilizării spațiului aerian național, este în curs de finalizare o soluție legislativă.
De ce Parlamentul nu exercită controlul civil asupra serviciilor secrete
Deputatul USR Nicu Fălcoi mai spune la one2one că parlamentarii din care ar trebui să verifice activitatea serviciilor secrete nu au certificate ORNISS.
ORNIS are ca atribuții, printre altele:
- eliberarea certificatelor de securitate pentru acces la informaţii naţionale clasificate;
- eliberarea certificatelor de securitate pentru acces la informaţii NATO clasificate şi pentru participarea la activităţi organizate în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.
„La noi este o comisie formată din parlamentari care nici măcar nu sunt verificați, pentru că, odată ce ai depus jurământul de parlamentar, printr-o lege promovată acum câtva timp de un parlamentar care nu obținuse certificatul ORNIS, ai automat acces la secrete de stat de importanță deosebită. Ești la nivel maxim pe România. Ori, tu n-ai fost niciodată verificat, nu se știe ce relații mai ai, tu ai ajuns în Parlament prin intermediul unui partid politic”, explică deputatul Nicu Fălcoi mecanismul din Comisiile de Apărare și de control al serviciilor secrete.
„Ar trebui ca cei care fac parte din această comisie de control să fie verificați, să primească un clearance de securitate și după aceea să li se dea acces la mult mai multe informații”, spune deputatul USR, membru al mai multor foruri parlamentare NATO.
Fost președintele al Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului de Informaţii Externe, în prezent simplu membru, Fălcoi spune în acest context că, de câte ori a cerut un raport de la SIE, ofițerii au prezentat un document sumar.
„Nu avem posibilitatea să avem acest control. Legislația din acest moment nu te lasă. Eu am cerut, de fiecare dată, raport de activitate de la SIE. Se vine cu un raport de activitate, n-au zis niciodată că nu-l prezintă. Au venit în fața comisiei, au prezentat acel raport de activitate, dar e atât de vag acel raport, încât nu prea ai pârghii (n.r. de control)”, conchide deputatul USR.
Întrebat despre activitatea SIE în Ucraina, pe timp de război, Nicu Fălcoi a spus: „Ei și-au făcut treaba și să știți că oamenii sunt profesioniști în ceea ce fac, mai ales pe zona aceasta operațională [...] Problema nu pleacă de la ei, pentru că Serviciul de Informații Externe este un furnizor de servicii, de informații. Cei care trebuie să solicite aceste informații (n.r., președinte, premier, miniștri) De cele mai multe ori cei care ajung în astfel de poziții nu prea vin să ceară informațiile pe care ar trebui să le ceară.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
