Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Rusia și Coreea de Nord au semnat un parteneriat strategic, care prevede intervenție reciprocă în cazul unui atac și front comun „în fața politicilor hegemonice ale Statelor Unite și ale sateliților lor”.
- Consiliul Suprem de Apărare a Țării discută, azi, oportunitatea transferului unui sistem antirachetă Patriot Ucrainei. Președintele Iohannis folosește ședința pentru a răspunde întrebărilor legate de candidatura sa fără succes la șefia NATO.
- România cumpără obuziere sud-coreene K9 Thunder de 920 milioane de dolari.
Putin în Coreea de Nord. Concluziile
Rusia și Coreea de Nord construiesc o prietenie în care adevăratul lider e China, scrie BBC în analiza de la finalul vizitei lui Vladimir Putin.
Acesta și dictatorul nord coreean Kim Jong Un au semnat „un parteneriat strategic cuprinzător” prin care cele două țări promit să se apere reciproc în cazul unui atac, după cum a relatat Europa Liberă. Dar, adaugă BBC, V. Putin știe că prietenia cu Kim are o limită, iar aceasta este reprezentată de președintele Chinei, Xi Jinping, adevăratul lider al grupului anti-Occident.
Vladimir Putin a vrut să fie văzut de Occident, dar detaliile acordului militar pe termen lung cu Coreea de Nord sunt neclare, scrie The Guardian. Esența cooperării e că Rusia are nevoie de muniție pentru războiul împotriva Ucrainei, iar Phenianul, dincolo de ajutor economic, pare că își negociază viitorul nuclear. Dacă prietenia se dovedește de durată, consecințele vor fi globale, conchide publicația.
Rusia și Coreea de Nord au semnat un parteneriat care prevede că se vor ajuta reciproc în cazul unui atac.
Nu e clar cât din noul parteneriat vizează umbrela nucleară, scrie CNN, care notează că Rusia vrea să sperie Occidentul și vrea muniție nord-coreeană, dar nu vrea să supere China prin transformarea Coreei de Nord într-un jucător nuclear major.
Reuters adaugă perspectiva istorică: promisiunea ajutorului reciproc în caz că una dintre cele două țări este atacată seamănă mult cu un acord din 1961, din timpul Războiului Rece, anulat în 1990, când Rusia a stabilit relații diplomatice cu Coreea de Sud.
Timp de decenii, Rusia și China au fost de partea SUA în eforturile de blocare a arsenalului nuclear nord coreean, scrie The New York Times. Acum, Rusia și Coreea de Nord s-au întors la retorica Războiului Rece din motive practice și tranzacționale, nu ideologice.
Jocul Chinei e diferit – dorește să își păstreze nu doar monedele de schimb în negocierile cu Occidentul, ci și influența geopolitică asupra Phenianului. De aceea, a stat la distanță față de spectacolul prieteniei din Coreea de Nord, scrie Reuters.
Analiștii internaționali spun că Vladimir Putin își temperează manifestările de prietenie față de Coreea de Nord pentru a nu îl supăra pe liderul chinez, Xi Jinping (dreapta).
Vladimir Putin e acum în Vietnam, pentru o continuare a albumului de fotografii pe care vrea să îl arate Occidentului, alături de „prietenia care refuză să moară”, titrează BBC
România vs NATO
Promisiunea ajutorului reciproc în caz de atac e specifică NATO, e parte a Tratatului care a creat Alianța și parte a promisiunii de care depind multe țări vulnerabile în fața pornirilor imperialiste ale Rusiei.
România este printre ele. Jocul lui Klaus Iohannis cu NATO este cu atât mai bizar, dar ar fi avut și beneficii, potrivit analizei din Adevărul.
Agenda ședinței de azi a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) include concluzia candidaturii lui Klaus Iohannis la șefia NATO. Că tema va fi atinsă în CSAT a spus-o chiar președintele, ieri, când a dorit să evite un răspuns clar pe tema eșecului candidaturii sale.
Toate țările membre NATO, mai puțin România, au anunțat că îl susțin pe olandezul Mark Rutte (dreapta) pentru postul de secretar general al NATO. Cele mai multe anunțaseră asta deja de la începutul anului, iar Klaus Iohannis știa când a anunțat că intră și el în cursă.
„Despre NATO mai mult mâine. Aceste chestiuni le voi prezenta prima dată în CSAT, după aceea și opiniei publice. […] Considerați că acesta a fost un non răspuns și o amânare”, a spus el răspunzând unei întrebări.
Toate celelalte țări în afară de România îl susțin pe Mark Rutte, iar cele mai multe o făceau deja când Iohannis a anunțat că își dorește postul. Nu este clar de ce o decizie care nu a fost a CSAT, ci a președintelui Iohannis, așa cum singur a spus, este acum pe masa CSAT.
Patriot pentru Ucraina
Ședința CSAT are loc la ora 13:00, iar principala temă trebuia să fie oportunitatea acordării unui sistem de apărare antirachetă Patriot Ucrainei.
SUA ar dori acest lucru, România are acum două astfel de sisteme funcționale, iar CSAT urmează să decidă.
Președintele Iohannis sugera că România ar putea da Ucrainei un sistem patriot dacă primește ceva relevant în schimb, dar, potrivit Digi24, din partea MApN, recomandarea ar fi una negativă: România nu ar trebui să renunțe la acest sistem în favoarea Ucrainei. O istorie a dezbaterilor, AICI.
România are patru sisteme antirachetă Patriot, doar două dintre ele funcționale.
Între timp, în privința dotărilor militare, România a anunțat că va cumpăra obuziere sud-coreene K9 Thunder de 920 milioane de dolari.
Și neapărat de citit: România vrea să fie apărată mai bine, dar nu a fost capabilă să construiască, timp de doi ani de zile, un pod pe care forțele NATO din România să-și poată aduce tancurile.
Alte subiecte:
- Studenții de la universitatea condusă de Sorin Cîmpeanu au fost puși să plătească mii de euro deși aveau locuri fără plată – Europa Liberă.
- Comisia Europeană critică România pentru lipsa reformelor și menținerea unui deficit bugetar ridicat – Economedia.
- Statul american Louisiana a adoptat o lege care obligă școlile să afișeze pe pereții claselor cele 10 porunci biblice – CNN.
Așteptăm mesajele tale la treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Toate bune,
Carmen