3 minute | Viktor Orban vânează agenți străini, risc de extremă dreapta în Olanda, AUR atrage partide -satelit

Un proiect remis Parlamentului maghiar prevede înființarea unui Birou al Suveranității menit să monitorizeze toate organizațiile - partide, presă, ONG-uri - cu impact politic. Inițiativa amintește de „agenții străini” din Rusia lui V. Putin. Photo: Beijing, 17 octombrie 2023.

Lista problemelor la care Guvernul PSD-PNL nu găsește soluții pare din ce în ce mai lungă. AUR atrage partide satelit și racolează parlamentari. Vis-a-vis, Budapesta lui Viktor Orban își deschide un Birou al Suveranității, iar alegerile din Olanda ar putea propulsa în fruntea țării un extremist.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Acordul temporar de încetare a focului între Israel și Hamas va duce la eliberarea ostaticilor - 50 de israelieni, respectiv 150 de palestinieni - abia începând de mâine, vineri, 24 noiembrie. Rusia continuă atacurile contra Ucrainei în timp ce aliații acesteia întăresc ajutorul pentru iarnă.

Între timp, veștile din Europa pun în lumină mai ales lideri radicali sau autoritariști.

Iată principalele știri ale dimineții:

  • Un proiect de lege inițiat de Fidesz, partidul premierului Viktor Orban, înființează un Birou al Suveranității menit să controleze interferențele externe în politică. Inițiativa este similară legislației din Rusia.
  • Alegerile din Olanda, plasează pe primul loc Partidul Libertății al liderului radical, Geert Wilders. El vrea ieșirea țării din Uniunea Europeană.
  • În România, partidul radical Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) semnează alianțe cu partide satelit și racolează parlamentari.

Legea suveranității de la Budapesta stârnește temeri

Colegii de la Europa Liberă Ungaria spun că proiectul de lege depus marți seara în Parlament are șanse să treacă rapid de Legislativ, dată fiind majoritatea confortabilă de Fidesz, partidul premierului Viktor Orban.

Prevederile sale ar putea afecta inclusiv Europa Liberă Ungaria, în condițiile în care Europa Liberă este independentă politic inclusiv prin legislația americană.

Analizele pe text provoacă însă mult mai multe motive de îngrijorare, într-o țară unde domnia legii și presa independentă se află deja sub semnul întrebării. Nu întâmplător, EU Observer titrează „Legea suveranității a lui Orban, văzută ca un nou atac contra domniei legii”.

Legea suveranității a lui Orban e văzută ca un nou atac contra domniei legii.

În aceeași notă, The Guardian avertizează, preluând temerile exprimate în Ungaria, că Legea Suveranității reduce la tăcere opoziția politică și orice alte voci critice din societate.

Proiectului prevede pedepse de până la trei ani de închisoare pentru candidații care acceptă finanțări din străinătate și nu se oprește aici.

Până în februarie 2024, la Budapesta se va înființa un Birou pentru Protecția Suveranității menit să controleze interferențele externe în politică, indiferent dacă e vorba despre finanțarea externă a partidelor, organizațiilor civice sau a redacțiilor.

Or, această prevedere seamănă ca două picături de apă cu legea „agentului străin” și altele, implementate de regimul Putin în Rusia în ultimii ani și care a dus practic la sufocarea oricăror voci independente în spațiul public.

În urmă cu o lună, Viktor Orban l-a întâlnit în China pe liderul rus și a declarat că el, Viktor Orban, nu a fost niciodată împotriva Rusiei.

Probabil că nimeni nu ar fi împotriva Rusiei dacă Rusia nu invada Ucraina.

Într-una din puținele apariții publice în context occidental, la reuniunea G20 de ieri, Vladimir Putin a declarat online, într-o abilă răstălmăcire a situației, că războiul din Ucraina este „o tragedie” și că Rusia nu a refuzat niciodată negocieri de pace, notează New York Times.

În acest timp, forțele ruse au bombardat din nou orașul Herson, de la Marea Neagră, ucigând un bărbat de 42 de ani, aflat în fața locuinței sale. Analiștii militari susțin însă că cele mai recente lovituri rusești în Ucraina țintesc infrastructura energetică astfel ca civilii ucrainieni să sufere și mai mult în această iarnă.

Radicalul Geert Wilders ar putea intra la guvernare în Olanda

Sondajele la ieșirea de la urne înregistrează victoria în alegerile parlamentare de ieri, 22 noiembrie, din Olanda, a Partidului Libertății, condus de politicianul de extremă dreaptă, Geert Wilders, relatează The Guardian.

Politico observă că avansul până pe primul loc a Partidului Libertății s-a produs numai în ultimul moment al campaniei electorale și califică o posibilă ascensiune a lui Geer Wilders, „cel mai negru coșmar al Europei”.

Radicalul Geert Wilders ar putea intra la guvernare în Olanda.

BBC arată că partidul lui Geert Wilders a câștigat numai 37 de locuri în Parlamentul de 150 și că ar avea nevoie de 76 de voturi pentru a obține ceea ce își dorește cel mai mult. Anume, un referendum Exit, un referendum de ieșire a Țărilor de Jos din Uniunea Europeană.

Pe locul 2 se plasează partidul de stânga al fostului comisar european Frans Timmermans, cu 25 de locuri, dar Wilders susține că trebuie să intre neapărat la guvernare și că își va căuta aliați. Dacă va reuși sau nu se va vedea în următoarele săptămâni.

AUR semnează alianțe cu potențiali aliați și racolează parlamentari

Adevărul scrie pe prima pagină că liderul AUR, George Simion își construiește un sistem de partide satelit, menit să îl ajute inclusiv la alegerile europarlamentare.

Așa, de pildă, Alianța Renașterea Națională și Partidul Satului Românesc. Deși diferite ca abordare și public țintă/ eșantion demografic, Adevărul conchide că aceste partide au în comun un mesajul anti-european, anti-imigrație și o multitudine de știri false, de tipul „statul va veni să vă ia copii”.

Europa Liberă a punctat recent că Alianța pentru Unirea Românilor își lărgește aria de influență în Parlament. Liderul AUR George Simion a reușit să racoleze câțiva parlamentari din PSD și PNL, nemulțumiți de partidele lor.

Deputatul AUR, George Simion, bate la ușile nemulțumiților de la alte partide în speranța obținerii unui număr de aleși care l-ar face mult mai vizibil în Parlament.

E foarte posibil însă ca pricinile de nemulțumire să fie legate cel mai direct de perspectivele deloc roz ale actualelor partide de guvernământ la alegerile din 2024.

După cum relevă analiza Andreei Pora pentru Europa Liberă, perspectivele PNL pentru europarlamentarele din iunie viitor sunt într-un picaj suficient de abrupt. Atât de abrupt încât președintelui general Ciucă să i să ceară expres să părăsească funcția de președinte, dacă partidul face un scor prost.

Motive de mai bine nu sunt. Le blochează Ordonanța austerității, perspectiva majorării taxelor și lipsa unor reușite fără cusur în proiectele de mare infrastructură - vezi Autostrada Transilvania și vezi Autostrada Moldovei. Scuze, vă rog, e un fel de a vorbi, ele nu există încă.

Alte subiecte:

Toate cele bune, ne revedem mâine,

Elena