Mircea Geoană despre legislația militară românească: „Nu este armonizată cu nevoile actuale”

Mircea Geoană a ocupat funcția de secretar general adjunct al NATO până pe 10 septembrie. Și-a dat demisia pentru a putea candida la funcția de președinte al României.

Fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, spune că legile pe care le are la îndemână Armata trebuie îmbunătățite. Declarația vine în contextul în care Guvernul nu a trimis noile legi ale apărării la Parlament, la peste șase luni de la solicitarea făcută de șeful militar al Armatei.

Fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că Armata Română trebuie să aibă o legislație care trebuie armonizată cu nevoile actuale de securitate.

În prezent candidat la funcția de președinte al României, Mircea Geoană a spus într-un interviu acordat Digi 24, că Armata are nevoie pe lângă noi legi, și de „investiții mai țintite și mai rapide pentru ca militarii să-și poată face datoria.”

Declarațiile fostului secretar general al NATO vin în contextul în care căderile de drone sau de bucăți de drone militare rusești în România s-au înmulțit.

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a explicat încă din luna februarie, la Interviurile one2one de la Europa Liberă, că Armata are nevoie de actualizarea a cel puțin patru legi pentru a-și putea face datoria, inclusiv pentru a putea doborî drone care intră ilegal în spațiul aerian al României.

Îți mai recomandăm De ce nu poate doborî Armata României dronele rusești care intră în spațiul național. Reacția politicienilor este anemică

Cel puțin o dronă a intrat pe teritoriul României în noaptea de 7 spre 8 septembrie. Avioane de luptă românești F-16 au urmărit-o până la ieșirea din țară, după ce aparatul a fost detectat de radare.

Locuitorii din două județe, Tulcea și Constanța au primit anunțuri prin Ro-Alert.

Cei aproximativ 223.000 de locuitori din Tulcea și cei 750.000 din Constanța au fost informați cu privire la o „posibilă căderea unor obiecte din spațiul aerian”.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis a doua zi dimineață că există urme ale altei drone, care s-ar fi putut prăbuși în zona localității Periprava.

Pe 9 septembrie, într-un alt comunicat, instituția a precizat că „echipe din MApN, în cooperare cu specialiști din Serviciul Român de Informații și Ministerul Afacerilor Interne, au cercetat proximitatea localității Periprava, judetul Tulcea, de unde au ridicat fragmente ale unei drone de origine rusească, urmând ca acestea sa fie expertizate, conform procedurilor legale.”

Totodată, MApN a precizat că „vor fi executate acțiuni de cercetare și în proximitatea localității Caraorman, unde a fost semnalată o altă posibilă zonă de impact”.

Îți mai recomandăm De ce nu clarifică MApN situația dronelor rusești care ajung pe teritoriul României

O întâlnire între reprezentanții Ministerului Apărării și membrii Comisiei de Apărare a Senatului a avut loc miercuri, pe 11 septembrie, la Parlament.

După discuții, la care ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, nu a participat, președinta Comisiei de Apărare a Senatului, Nicoleta Pauliuc a declarat: „Am discutat astăzi cu reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale (MapN) despre completarea legislaţiei privind capacitatea de reacţie la pătrunderea în spaţiul aerian al României a unor drone ostile sau neautorizate. Am căzut de acord ca MApN, prin Guvern, să iniţieze proiectele legislative de care România are nevoie, urmând ca, atunci când proiectele ajung în Parlament, să le dezbatem şi să le aprobăm în cel mai scurt timp”.

Tot președinta Comisiei de Apărare a Senatului a explicat că drona rusescă a intrat în spațiul aerian al României aproximativ 40 de km.

„La nivelul MApN se lucrează de mult timp la aceste proiecte legislative (noi ne-am mai întâlnit pe această temă în urmă cu câteva luni). Legile trebuie să ofere definiţii şi proceduri clare, care să permită o reacţie militară rapidă. Sunt lucruri tehnice care trebuie să fie transpuse în legislaţie de specialiştii militari. Am convingerea că MApN are capacitatea de a se consulta şi coordona partenerii noştri din NATO pe legislaţia privind acest tip de răspuns. Astfel de situaţii au apărut în mai toate ţările care au graniţe cu Ucraina. Pare să fie un modus operandi al ruşilor care să genereze nervozitate în ţările membre NATO din această zonă. De aceea, eu cred că e foarte important dialogul cu partenerii noştri din NATO şi în procesul legislativ pentru ca, mai apoi, în teren, coordonarea operativă să fie funcţională”, a subliniat Pauliuc, citată de News.ro.

Executivul a anunțat că legile apărării, vechi de 30 de ani și elaborate în timp de pace, vor intra pe agendă în octombrie și vor ajunge în Parlament în noiembrie.

Îți mai recomandăm Ce (nu) au făcut politicienii români pentru a sprijini Armata pe timp de război? Cele trei mari blocaje

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.