„Faptul că se întâmplă mai ales noaptea indică niște chestiuni ilegale. Noi credem că în cazul de azi noapte au fost cu siguranță niște arderi, pe lângă incendiul și arderile punctuale care au fost în Ilfov, după cum zicea ministrul. Desigur că au fost și altele, la gropile de gunoi sau arderi ilegale. Fumul toxic vine în general de la gropile de gunoi, dar probabil există și alte arderi ilegale de deșeuri periculoase”, explică pentru Europa Liberă Oana Neneciu, coordonatoarea proiectului Aerlive.ro, în care mai multe ONG-uri s-au reunit pentru a pune la punct o rețea de senzori de monitorizare a poluării din București.
Acest lucru nu poate fi știut deocamdată cu certitudine, nici de către public, nici de către autorități, dintr-un motiv cât se poate de banal: Garda Națională de Mediu, principala autoritate de control care poate constata poluarea ilegală și aplica sancțiuni, nu funcționează noaptea.
„Nu există un sistem de control pe timp de noapte. Noi asta și cerem Ministerului Mediului, crearea unui comandament sau o manieră de a controla aceste locuri pe timpul nopții. Garda de Mediu nu are acum program de noapte”, spune coordonatoarea platformei Aerlive.ro.
În lipsa autorității care pot constata neregulile și ridica autorizații, închide firme și aplica amenzi, poluatorii, fie că sunt firme sau persoane particulare, pot dispune de deșeuri cum vor, pentru că nu are cine să îi prindă.
„Noaptea trecută nouă ne-au scris cetățeni care au sunat nonstop la Garda de Mediu, fără să le răspundă nimeni. Nici la 112 nu au avut prea mare succes”, mai arată Oana Neneciu.
Senzorii publici și privați de detectare a poluării aerului din București și împrejurimi sunt dați peste cap aproape în fiecare noapte de valori uriașe. Traficul rutier nu poate fi o explicație, spun experții, pentru că șoferii stau acasă noaptea. Gropile de gunoi și poluatorii de tip industrial își pot face însă liniștiți de cap pe timpul nopții, arzând sau distrugând deșeuri, pentru că nu are cine să îi prindă: Garda de Mediu are program fix, doar pe timp de zi.
Noaptea de duminică spre luni a adus valori de poluare record în Capitală și în împrejurimi. Atât platformele independente de monitorizare a calității aerului, precum Aerlive.ro sau Airly.eu, cât și Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului au înregistrat valori ale particulelor de praf aflate în suspensie, în aer, care au depășit cu 500% până la 1.000% valorile maximum admise, conform ministrului interimar al Mediului, Costel Alexe. Pe timpul zilei, valorile au revenit în parametrii normali, doar cele din centrul Capitalei fiind depășite, dat fiind traficul rutier intens.
În București, senzorul de pe Calea Moșilor al platformei independente aerlive.ro a înregistrat valori de până la 12 ori mai mari ale prafului din aer. „Au fost niște valori extrem de mari, mult mai mari decât înregistrăm de obicei. Cele de azi noapte sunt în premieră la noi pe platformă și cred că și pe rețeaua națională de măsurare”, a explicat pentru Europa Liberă Oana Neneciu.
Ministrul Mediului a explicat luni că valorile atât de ridicate din timpul nopții s-ar datora unui incendiu de vegetație din Crevedia, unui incendiu din timpul nopții, de la Gara de Nord, cât și faptului că oamenii din capitală și din jur ard cauciucuri. Totuși, ministrul a spus și că „există suspiciuni de activități industriale”.
România, în topul deceselor din cauza poluării
România ocupă locul opt în Europa la numărul morților din cauza poluării, la suta de mii de locuitori, conform unui raport al organizației GAHP. Peste 20.000 de români mor anual din cauza poluării. În marile orașe, cei mai importanți factori de poluare sunt mașinile și construcțiile. Cei mai mulți români care decedează din cauza poluării sunt afectați de poluarea aerului (peste 15.000), aproape 3.500 de plumbul din mediul înconjurător, peste 2.000 mor din cauza poluării la locul de muncă și doar 123 din cauza poluării apei.
În aceste condiții, Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, gestionată de ministerul Mediului, are doar opt senzori de măsurare a poluării în București și județul Ilfov. „Din păcate, aceștia nu funcționează decât la o medie de cam 60% din timp. În rest nu funcționează. Noi urmărim aceste stații de ani de zile. Din ce am observat, de când am lansat noi platforma Aerlive, măsurătorile sunt foarte aproape de cele de la stația națională. Atunci când măsoară, stația națională arată cam aceleași rezultate”, spune Oana Neneciu.
Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement împotriva României, în 2018, din cauza nerespectării valorilor zilnice de calitate a aerului. Într-un răspuns adresat organizației neguvernamentale Ambasada Sustenabilității în România, Comisia Europeană arată că „la nivelul Comisiei Europene sunt bine-cunoscute problemele privind calitatea aerului în România, și în București, în mod special”.
Comisia a cerut României, în 2019, să ia măsuri „împotriva colapsului sistemic privind monitorizarea poluării aerului conform cerințelor legislației UE privind calitatea aerului ambiant” și a constatat că „au rămas încă multe lacune în ceea ce privește numărul și tipul de stații de măsurare a aerului, care au condus la colapsul sistemic privind obligațiile de monitorizare a poluării aerului”, mai arată răspunsul oficial al CE pentru ONG-ul respectiv.