Comisia Veneția va discuta pe 18 iunie despre măsurile luate de autoritățile române pentru îndreptatea modificărilor făcute de guvernarea PSD la legile Justiției.
E vorba de controversatele prevederi ale ordonanțelor 7 și 12 din 2019, adoptate de guvernul Dăncilă, dar și de modificările făcute în aceeași guvernare PSD la legile de funcționare a justiției.
Cu zece voturi negative, opt pozitive și un vot nul, plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a votat pe 28 mai împotriva desființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiției (SIIJ). Potrivit unor surse participante la ședință, procurorul general Gabriela Scutea și-a anulat votul, în timpul ce procurorul Codruț Olaru a votat împotriva desființării secției.
Comisia de la Veneția a dat, în urmă cu un an, un raport extrem de dur în legătură cu modificările legislației justiției când a criticat în special Ordonanțele de înființare a Secției speciale și faptul că guvernul Dăncilă a continuat să facă, în ciuda recomandărilor instituțiilor europene în domeniu, modificări legislative în domeniul justiției prin prin ordonanțe de urgență.
Legislația se schimbă foarte des, fără nicio pregătire și fără consultări, iar textele juridice sunt neclare, ceea ce ridică întrebări legitime în legătură cu motivele reale ale acestor modificări și cu soliditatea lor, a atras atenția Comisia de la Veneția la momentul respectiv.
Practica Ordonanțelor de Urgență, care ar trebui să fie una excepțională, așa cum este prevăzut în Constituție, contravine separării puterilor în stat, au atras atenția experții comisiei.
În ce privește Secția Specială au fost puse sub semnul întrebării motivele înființării acesteia și faptul că procurorii șefi nu se află în mod clar sub controlul ierarhic al procurorului general.
Secția Specială riscă să devină un ”obstacol în calea luptei anticorupție”, a spus răspicat Comisia de la Veneția.
"Întrucât secția nu ar fi în măsură să soluționeze în mod eficace toate cauzele care intră în sfera sa de competență, aceasta riscă să constituie un obstacol în calea luptei impotriva corupției și a criminalitătii organizate".
”Direcția generală a acestor schimbări este alarmantă. Este posibil ca secția să primească (sau să fi primit deja) cazuri complexe referitoare la corupție sau crimă organizată. Procurorii Secției vor putea să revizuiască deciziile luate de predecesorii lor în aceste cazuri. Nu este clar în ce măsură procurorii secției și procurorul-șef al acesteia sunt supuși controlului ierarhic al Procurorului General. Acest lucru întărește credința că motivul real din spatele acestei reforme instituționale este acela de a schimba cursul unor anchete în cazurile unor înalți demnitari. Comisia de la Veneția își reiterează recomandarea de a reconsidera în mod serios necesitatea înființării acestei Secții speciale, designul său instituțional și principiile funcționării sale”.
Președintele Klaus Iohannis a declarat, zilele acestea, că a stabilit împreună cu primul ministru ca Guvernul să modifice, prin proiecte de lege, pachetul legislativ care a fost modificat în epoca Dragnea.
Declarația președintelui a apărut în contextul dezvăluirilor din ultima săptămână făcute de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader, care a vorbit despre presiunile făcute de PSD pentru mutilarea legislaţiei penale.
Întrebat dacă fostul lider PSD Liviu Dragnea a fost cel care îşi dorea cu adevărat aceste modificări, Toader a explicat că i s-a cerut „insistent” să promoveze OUG pentru modificarea Codului Penal. „O dată am avut o întrevedere de patru ore şi jumătate, la vârful vârfului”, a dezvăluit Toader.
„Ălea două decizii ale CCR vizând Codurile Penale, Codul de Procedură Penală, care au declarat multe soluţii neconstuţionale în controlul aprior, deci înainte de a intra legea în vigoare, deci niciuna din soluţiile acelea nu au plecat de la ministerul Justiţiei. Au plecat din alte centre din astea sau din comisia specială, chiar din Parlament”, a declarat fostul ministru reluând o declarație mai veche privind „centrele de reflecție”.
Toader spune că lui şi premierului de atunci, Viorica Dăncilă, i s-ar fi cerut „insistent” să promoveze o Ordonanţă de Urgenţă pentur modificarea Codului Penal. „Acum cu privire la conţinutul legii, eu aş spune doar aşa. Mi s-a cerut insistent, de foarte multe ori. O dată am avut o întrevedere de patru ore şi jumătate, la vârful vârfului. Eram patru din ţara asta, din care era şi doamna prim-ministru şi ni se cerea să promovez OUG pentru modificarea Codului Penal Procedură Penală. Cu ce rămăsese de la CCR, inclusiv propunerile plecare de la ministerul Justiţiei în acord cu deciziile Curţii. Şi eu atunci am stat patru ore jumate. Era o zi care veneam din străinătate, eram obosit. Dar era un soi de oboseală care te întăreşte. Patru ore am stat, am ascultat şi argumentul meu a fost forte, să spunem. „Care este urgenţa ca să modifici Codul Penal prin OUG, să reduci termenul de prescripţie?” Pentru că eu am fost judecător 10 ani de zile. Am contribuit oarecum la cristalizarea celor 4 criterii după care se măsoară urgenţa unei OUG şi nu era niciuna. Aţi început în Parlament. Aveţi în Parlament procedură accelerată de urgenţă, finalizaţi în Parlament nu la Guvern. Sigur, eu ştiam că în momentul ăla eu mi-am semnat plecarea din Guvern, dar ea era inevitabilă. Să vă mai zic ceva, încerc o formulare prudentă. Veneau proiecte din astea, tot felul de sugestii, iniţiative”, a mai declarat Tudorel Toader.
Viorica Dăncilă a confirmat dezvăluirile făcute de Tudorel Toader în legătură cu presiunile exercitate de Liviu Dragnea pentru a scăpa de puşcărie. Viorica Dăncilă spune că întâlnirea pe tema amnistiei şi graţierii a avut loc la sediul PSD din Băneasa, unde Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu au susţinut varianta ordonanţei de urgenţă. „Eu mai mult am ascultat”, spune acum Dăncilă.
„Da, a avut loc acea întâlnire în patru, la sediul PSD din Băneasa. Au fost prezenţi Dragnea, Tăriceanu, Tudorel Toader şi eu, în calitate de premier. Îmi amintesc perfect că domnului Tudorel Toder i s-a solicitat amnistie şi graţiere. Domnul Dragnea şi Tăriceanu au susţinut varianta ordonanţei de urgenţă privind amnistia şi graţierea. A fost o discuţie foarte aplicată, în termeni juridici, între domnii Dragnea, Tăriceanu şi Tudorel Toader. Eu mai mult am ascultat. Fiind premier, nu puteam să iau o decizie fără un act venit din partea Ministerulul de Justiţie. Trebuia să am un act normativ şi nu l-am avut”, a declarat Viorica Dăncilă.
Întrebată dacă discuţia s-a terminat cu o concluzie, în care Tudorel Toader fie să refuze, fie să accepte propunerea lui Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă a răspuns: ”Nu. Întâlnirea din Băneasa nu s-a terminat cu o concluzie clară. Urma să mai aibă loc alte întâlniri”.
Pe 18 aprilie 2019, Dăncilă i-a cerut demisia lui Tudorel Toader după ce a Comitetul Executiv al PSD i-a retras sprijinul politic pentru că a refuzat să iniţieze ordonanţa salvatoare. Tudorel Toader și-a publicat demisia pe pagina sa de Facebook.
Pe 27 mai 2019, Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare în dosarul angajărilor fictive de la Direcția de Protecție a Copilului Teleorman, la o zi de la eșecul răsunător pe care PSD l-a înregistrat la alegerile europarlamentare.