Bun găsit,
Iată subiectele dimineții:
- 2.207 de morți suspecte ale unor copii cu dizabilități psihice au fost documentate de istoricii de la Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului (IICMER) în patru din cele 29 de cămine-spital pentru copii cu dizabilități care au funcționat în România în perioada 1954-1989.
- Gruparea Hamas a eliberat încă 12 ostatici, iar Israelul 30 de prizonieri palestinieni după extinderea armistițiului dintre cele două părți. A mai rămas o zi de armistițiu, dar există semnale că e posibilă o nouă prelungire.
- Finlanda, devenită membru NATO în urma invadării Ucrainei de către Kremlin, a închis toate punctele de trecere a frontierei cu Rusia. La Bruxelles are loc azi Consiliul NATO-Ucraina.
Lagărele lui Ceaușescu
Europa Liberă România spune astăzi povestea cutremurătoare a celor 300.000 de copii români care au ajuns, în perioada 1954 — 1989, în orfelinate, case de copii sau cămine-spital, înființate de Guvernul Dej în 1954 și „perfecționate” în epoca Ceaușescu.
Cercetătorii de la Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului (IICMER) au documentat 2.207 de morți suspecte ale unor copii cu dizabilități psihice în doar patru din cele 29 de cămine-spital pentru copii cu dizabilități. Estimarea lor este că, în total, 15.000 de copii au murit numai în căminele-spital, în care ajungeau copiii cu handicapuri fizice și psihice - unii recuperabili, alții parțial recuperabili, unii nerecuperabili.
Cruce fără nume în cimitirul din orașul Siret (jud. Suceava). 8.589 de copii au fost internați la căminul-spital Siret, între 1 aprilie 1956 şi 6 iunie 2001. În aceeași perioadă au murit 1.500.
Dosarele cu numele responsabililor au ajuns pe masa procurorilor. Unul a fost deja închis, celelalte au soarta incertă. Adevărul despre efectele pe care politica de creștere a natalității promovată de Decretul 770/1 octombrie 1966 al lui Nicolae Ceaușescu încă așteaptă să fie aflat.
Ce s-a întâmplat în căminele-spital ale comunismului românesc este doar una dintre dramele generației „decrețeilor”.
Ce urmează după armistițiu?
Atât Hamas, cât și Israelul beneficiază de armistițiul din războiul început pe 7 octombrie, remarcă presa internațională. În total, o treime (81) dintre ostaticii luați atunci de Hamas s-a întors în Israel, iar 180 de prizoneri palestinieni, scrie BBC, au fost eliberați din închisorile israeliene. În Gaza au ajuns ajutoare umanitare, iar procesul ar urma să continue și azi, precizează Reuters.
Armistițiul, și faptul că s-ar putea prelungi și după ziua de azi, ridică însă întrebări serioase pentru Israel, notează The New York Times. Când va fi reluată ofensiva? Va mai fi reluată? Vor fi eliberați toți ostaticii?
Gal și Tal Almog-Goldstein, răpiți de gruparea Hamas pe 7 octombrie, s-au întors în Israel pe 27 noiembrie.
Potrivit publicației, fiecare zi în care noi prizonieri palestinieni se întorc acasă întărește popularitatea Hamas în Cisiordania, ceea ce ar putea alimenta conflictul de aici. În plus, o pauză prelungită a ofensivei israeliene în Fâșia Gaza pune sub semnul întrebării obiectivul declarat al Israelului de a înlătura Hamas de la putere.
În The Washington Post, editorialistul David Ignatius completează imaginea dilemei israeliene: dacă eliberarea ostaticilor poate continua, negocierile vor ajunge la tema reluării sau nu a incursiunii israeliene în Gaza. Israel vrea să înlăture Hamas, Hamas vrea să supraviețuiască. Cum împaci două obiective existențiale care se exclud reciproc?
Finlanda. Rusia. Ucraina
Finlanda își închide total granița în următoarele două săptămâni pentru a opri fluxul de ruși care cer azil. Valul de cereri de azil de la punctele de frontieră dintre Rusia și Finlanda este descris de Helsinki drept un atac hibrid, prin care Rusia vrea să destabilizeze statul nordic.
Între timp, migranții din Rusia sunt căutați activ de autoritățile ruse și supuși la presiuni pentru a se alătura războiului împotriva Ucrainei, scrie RFE/RL.
Din 4 aprilie, Finlanda este țară membră NATO. Miniștrii de Externe ai statelor membre se află la Bruxelles, unde are loc astăzi Consiliul NATO — Ucraina la care participă ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba. Este prima întâlnire a Consiliului în acest format.
În timp ce furtunile din Marea Neagră au forțat flota Rusiei să își amâne atacurile de pe mare, după cum transmite The Guardian, iarna afectează și Ucraina. Cel puțin zece persoane au murit și mii au rămas fără curent electric, transmite CNN.
Secretarul american de Stat, Antony Blinken, ajunge la la sediul NATO. 28 noiembrie 2023
Presa internațională analizează pe larg și otrăvirea soției șefului spionajului militar ucrainean, Kirilo Budanov, iar Reuters transmitea azi dimineață că Rusia a lansat în timpul nopții 21 de drone și trei rachete de croazieră asupra Ucrainei. Forțele ucrainene spun că au distrus toate dronele și două dintre rachete înainte ca acestea să își atingă ținta.
Despre președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, Politico scrie că e unul dintre acei puțini lideri care au schimbat soarta istoriei. Pentru zilele libere care urmează în România, vă recomand întreaga listă a personalităților anului 2023 selectate de publicație.
Alte subiecte:
- Primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, fugit din țară după condamnarea definitivă la cinci ani de închisoare pentru corupţie, a fost reţinut de poliţiştii din Germania.
- Evaziune fiscală. „Câteva sute de milioane de euro sunt furate printr-un sistem operat de rețele de consultanți bulgari și oameni de afaceri români”, scrie Context.ro în investigația realizată împreună cu jurnaliștii bulgari de la BIRD.bg
- Curtea Constituțională a decis că eliminarea pensiilor speciale ale foștilor parlamentari este neconstituțională.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
3 minute revine luni,
Zile liniștite,
Carmen