Bună dimineața, dragi prieteni,
Biserica Icoanei Maicii Domnului din cartierul moscovit Marino este înconjurată de garduri de metal. Aici va avea loc slujba de înmormântare a opozantului rus, Alexei Navalnîi. Regimul Putin se teme că ceremonia funerară va deveni protest. Europa Liberă vă va ține la curent.
Între timp, iată principalele știri ale dimineții:
- Finlanda anunță că Ucraina poate folosi împotriva Rusiei bombele pe care Kievul le-a „importat” de la Helsinki. Anunțul vine în contextul amenințărilor lui Vladimir Putin, dar și a disensiunilor Aliaților legate de implicarea directă a țărilor NATO în conflictul cu Rusia.
- Grupul de Luptă NATO din România va crește temporar în primăvara anului viitor la 4.000 de militari, a anunțat gen. Loïc Girard, șef adjunct al Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est al NATO din România.
- Guvernul Ciolacu a făcut public proiectul Ordonanței de Urgență privind comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale. Traseismul politic e interzis numai cu 60 de zile înainte de alegeri.
Finlanda anunță că Ucraina poate folosi împotriva Rusiei bombele pe care Kievul le-a „importat” de la Helsinki
Multe publicații occidentale se opresc în continuare asupra divergențelor privind implicarea directă a Aliaților NATO în apărarea Ucrainei. Politico vorbește despre o gafă, The Guardian se întreabă dacă totuși discuția nu trebuia pornită odată. Le Monde spune, de asemenea, că dezbaterea e necesară, dar că a pornit prost.
Pe de altă parte, Parisul susține fără contenire că declarația președintelui Emmanuel Macron potrivit căruia ar fi necesară „o anumită desfășurare de trupe” europene în Ucraina și că trimiterea de soldați NATO acolo nu poate fi exclusă.
„Totul a fost bine măsurat și cântărit”, transmite încă o dată, răspicat Palatul Élisée, citat de Politico, deși toate marile cancelarii, în frunte cu Washingtonul, susțin contrariul.
Ba se pare chiar că Ukrainian fatigue e atât de accentuată încât conducerea editorială a Washingnton Post a găsit înțelept să facă realmente un apel la președintele Camerei Reprezentanților a Statelor Unite, republicanul Mike Johnson.
Actualul șef al Partidului Republican și favorit în cursa pentru un nou mandat la Casa Albă spune că va opri războiul din Ucraina imediat. Cum? Îi cere lui Zelenski să se înțeleagă cu Putin. Misiune imposibilă fără pierderi teritoriale masive și schimbarea regimului de la Kiev.
Acești jurnaliști experimentați îi explică domnului Johnson că și-ar proteja mai bine funcția dacă s-ar alia cu democrații pentru susținerea pachetului de 61 de miliarde de dolari pentru ajutorarea Ucrainei, decât dacă merge pe mâna izolaționistului Donald Trump. Nu face să lași să sucombe în fața resurselor interminabile ale Rusiei națiunea atacată de Vladimir Putin, spune conducerea WP, Ucraina va duce cu ea pe apa dezastrului stabilitatea întregii Europe și a lumii.
Revenind, disputa provocată de Emmanuel Macron (care i-a oferit lui V. Putin un prilej fresh să amintească ce au pățit Napoleon și Hitler în Rusia, în discursul despre starea națiunii), nu e singura.
Politico vorbește despre replica acidă pe care Londra a dat-o cancelarului german, Olaf Scholz, care a declarat că Germania nu își poate permite să trimită rachete Taurus (foarte puternice, Ucraina le cere insistent), pentru că ele trebuie operate de militari nemți, iar Berlinul nu poate proceda cum fac colegii francezi și englezi. La care Marea Britanie a răspuns, rezum, că dl. Scholz a pierdut o bună ocazie să tacă și că, în niciun caz, UK și Franța nu au trupe operaționale în Ucraina.
În acest context, mica și curajoasa Finlanda, membră a NATO din cauza invaziei din Ucraina, a răspuns că Ucraina poate să folosească liniștită împotriva Rusiei toate bombele pe care Helsinki are prevederea să i le trimită.
După care, continuă Politico, roagă politicos Germania să-și reconsidere poziția vis-a-vis de trimiterea rachetelor Taurus asediaților ucrainieni.
În acest timp, scrie Europa Liberă, generalul francez Loïc Girard, șef adjunct al Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est al NATO din România anunță că încă 3.000 de militari vor sosi în România să se alăture temporar Grupului de Luptă NATO în primăvara lui 2025. Se vor alătura celor peste o mie de militari francezi care se află deja în țară.
Putin amenință Occidentul cu război nuclear, dar se teme de propria națiune
Într-un discurs despre starea națiunii de peste două ore, marcat de chestiuni electorale, Vladimir Putin a amenințat că, dacă Occidentul va trimite trupe Ucrainei, Rusia va răspunde cu arme nucleare, notează Europa Liberă, Politico și multe alte publicații.
A încercat din nou să îi convingă pe ruși că invadarea Ucrainei e din vina ucrainienilor, că înseamnă protejarea suveranității Rusiei: „Vom face totul să încheiem (războiul n.r.), să eliminăm nazismul, să rezolvăm toate sarcinile ce decurg din operațiunea militară specială”.
Și să învinovățească Vestul pentru izbucnirea conflictului și pentru posibila sa escaladare.
„Toate ideile Occidentului creează amenințarea reală a unui conflict cu utilizarea armelor nucleare și, prin urmare, distrugerea civilizației”, a spus Vladimir Putin, avertizând că dacă țările NATO vor trimite trupe în Ucraina, așa cum propune președintele Franței, Emmanuel Macron, consecințele vor fi tragice.
La startul acestui al treilea an de război cu Ucraina, Vladimir Putin a dat vine pe ucrainieni și pe Occident pentru întreaga nenorocire. Nu a menționat niciuna din problemele grave de pe scena politică internă. De exemplu, moartea opozantului Alexei Navalnîi.
Fără să mai intre în detaliile neînțelegerilor cu Franța, Washingtonul a transmis Kremlinului, printr-un purtător de cuvânt, că retorica nucleară a lui Vladimir Putin este „iresponsabilă”, notează Europa Liberă România care remarcă și temele despre care nu a vorbit Vladimir Putin.
Nu a vorbit despre moartea lui Alexei Navalnîi, opozantul mort în colonia penitenciară de după Cercul Polar, după trei ani de închisoare politică, pe 16 februarie 2024.
Or, paradoxal, cu cât tăcerea cu care regimul Putin vrea să înconjoare problema Navalnîi este mai apăsătoare, cu atât problema devine mai prezentă.
Aserțiunea este excelent ilustrată de un articolul din The Guardian. Publicația amintește alte trei înmormântări memorabile, în trei epoci diferite ale Rusiei contemporane: în vremea liniei dure a comunismului, în timpul reformei/ Perestrokăi inițiate de Mihail Gorbaciov și ultima, acum zece ani, când regimul Putin a înregistrat primele derapaje majore.
Astfel, în 1986, înmormântarea disidentului rus, Anatoli Marcenko, a fost ținută sub oboroc de autoritățile sovietice, a avut loc în Tatarstan, la mii de km de Moscova, după cum i s-a propus și mamei lui Alexei Navalnîi, să își îngroape fiul la Cercul Polar. Mama a rezistat presiunilor, și-a adus copilul... acasă, dar participanții la înmormântare vor fi legitimați, familia nu a putut să închirieze nici măcar un dric, scrie BBC, iar Serviciul Rusesc al Europei Libere detaliază și alte măsuri draconice cu care autoritățile speră să contreze un protest.
În contrast, moartea marelui savant Andrei Saharov în 1989, la rândul său fost deținut politic, a însemnat un pelerinaj uriaș la Academia de Științe în fața sicriului său, și însuși Mihail Gorbaciov a stat într-o ploaie înghețată de decembrie, la ceremonie. Gestul a dat speranță, spun martorii evenimentului pentru The Guardian.
O situație complet diferită de starea de spirit a mulțimii care l-a însoțit pe ultimul drum în 2014 pe Boris Nemțov. Disperarea a fost atunci sentimentul general, punctează publicația britanică.
Liderul opoziției democratice ruse a fost asasinat cu focuri de armă în apropiere de Kremlin, și dus la groapă de zeci de mii de persoane, pe 1 martie 2015. Iar pe multe din bannerele protestatarilor de atunci scria: „Aceste gloanțe au fost trase în piepturile noastre!”
Opozantul Alexei Navalnîi a fost arestat în ianuarie 2021, imediat după ce s-a întors în țara natală de la clinica din Germania care i-a salvat viața după otrăvirea cu novocioc. Aici, ucrainieni care îi cereau eliberarea în fața ambasadei ruse la Kiev. Nu era încă război.
Rămâne de văzut dacă trăsăturile totalitare pe care le îmbracă din ce în ce mai evident regimul Putin reușesc să reducă sentimentele moscoviților la disperare și neputință în ziua înmormântării lui Alexei Navalnîi.
Sau vor găsi puterea pe care a găsit-o soția sa, Iulia, de a-i duce lupta pentru o Rusie democratică mai departe.
Traseim politic la liber până în aprilie
Guvernul Ciolacu a făcut public proiectul Ordonanței de Urgență privind comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale. Traseismul politic e interzis numai cu 60 de zile înainte de alegeri.
Digi24 citează argumentația legată de economiile făcute la buget prin comasare, inclusiv precizarea că în multe țări europene alegerile locale au loc odată cu alegerile europarlamentare.
Cea mai problematică prevedere este însă cea privind legalizarea traseismului politic, explică G4Media. El este interzis abia cu 60 de zile înainte de scrutinul programat să aibă loc pe 9 iunie 2024.
Alte subiecte:
- Le Monde și multe ale publicații citează studiul publicat în revista The Lancet, potrivit căreia un miliard de persoane sunt obeze. Din populația matură, cele mai afectate sunt femeile, dintre copii - băieții.
- Marry Poppins a intrat pe lista filmelor clasice cu avertisment pentru abordări rasiste. BBC vă roagă să ghiciți despre ce e vorba, cu o trimitere la un cântec de neuitat pentru copii de toate vârstele. De la ce a pornit avertismentul, aflați de la CNN.
Week-end liniștit, toate cele bune,
Elena
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.