Bună dimineața,
Iată principalele știri:
- Coaliția PSD-PNL a anunțat calendarul alegerilor și comasarea localelor cu europarlamentarele.
- Fostul premier olandez Mark Rutte vrea să fie șef la NATO. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vrea un al doilea mandat.
- Continuă confruntările între armata rusă și cea ucraineană, după retragerea ucrainenilor din Avdiivka.
Calendarul alegerilor
Coaliția PSD-PNL a decis, într-un final, asupra comasării alegerilor. Cele două partide au agreat în ședința de miercuri că vor face o listă comună pentru europarlamentare și le vor comasa cu localele, pe 9 iunie (pentru cei din diaspora, 8 și 9 iunie). Alegerile prezidențiale vor fi în septembrie, iar parlamentarele pe 8 decembrie.
O analiză completă, la Europa Liberă. Tot la noi găsești și alte analize pe tema negocierilor duse până în ultima zi, cine are de câștigat pe urma listelor comune și despre traseismul politic. Tot pe tema câștigătorilor și pierzătorilor, la G4Media.
Nicolae Ciucă, liderul PNL, a anunțat că partidul său urmează în continuare motto-ul „prin noi înșine”, iar premierul Marcel Ciolacu a susținut că alianța rămâne în vigoare ca să facă față partidelor extremiste. Cu toate acestea, ei resping ideea că alianța ar fi fost construită împotriva AUR.
La europarlamentare, ar fi în interesul procesului democratic să fie comasate cu localele, spune premierul. Este posibil ca lista comună la europene să fie deschisă de o femeie independentă de cele două partide din coaliție.
PSD și PNL vor candida împreună la europarlamentare și ar putea propune un candidat comun la prezidențiale.
La prezidențiale, alianța nu a anunțat un candidat comun, iar Ciucă a afirmat că, dacă Ciolacu ar candida, „îndeplinește probabil condițiile ca să fie votat”. Discuțiile despre un candidat comun ar avea loc după 10 iunie, punctează HotNews.
La locale, listele se vor stabili de la caz la caz și ar putea exista alianțe în teritoriu. Încă nu s-a anunțat candidatul (probabil, comun) la Primăria Capitalei, însă Digi24 speculează că nu ar fi vorba despre Gabriela Firea. Premierul Ciolacu a spus că atât Firea cât și liberalul Sebastian Burduja ar avea șanse egale să fie nominalizați.
Cât despre soarta post-electorală a președintelui Klaus Iohannis, premierul spune că și-ar dori ca acesta să ocupe o funcție politică la Bruxelles.
Reacțiile politice au fost împărțite. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, spune pentru Agerpres că era de așteptat un astfel de anunț. Partidul REPER transmite că această comasare arată frica liderilor de votul „liber” și „informat”. Liderul USR, Cătălin Drulă, o consideră o „crimă împotriva democrației”.
Potrivit unui sondaj furnizat de PSD și PNL, mai mult de jumătate din români sunt de acord cu comasarea alegerilor.
Mișcări electorale la Bruxelles
Încep să se facă jocurile și la Bruxelles, nu doar la București.
Fostul premier olandez Mark Rutte a obținut acordul a peste 20 din cele 31 de țări NATO pentru a-l urma pe Jens Stoltenberg în rolul de secretar general, scrie Politico. Printre susținătorii principali sunt și Statele Unite, potrivit NLTimes.
Rutte a anunțat din octombrie că ar fi interesat de post, iar contracandidații principali sunt Kaja Kallas, premierul Estoniei, și ministrul de Externe leton Krisjanis Karins, potrivit Deutsche Welle. Cei doi nu și-au anunțat, însă, candidaturile oficiale.
Mark Rutte (fost premier al Olandei care rămâne în interimat până la formarea noului guvern) ar vrea să fie secretar general la NATO. Ursula von der Leyen își dorește încă un mandat la șefia Comisiei Europene.
Ursula von der Leyen și-a declarat luni candidatura pentru un al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene, din partea Partidului Popular European (EPP), gruparea care reunește majoritatea partidelor de dreapta din UE. Agenda politică a președintei Comisiei pentru alegeri, în Politico.
Euronews spune că von der Leyen este, fără nicio îndoială, candidatul favorit. Însă Partidul Republican din Franța, conservatori de dreapta, au anunțat că nu o vor susține pe von der Leyen, potrivit Euractiv.
Ea a promis că nu va lucra cu politicienii și partidele care fraternizează cu Kremlinul, scrie Euronews, și nici cu partidele de extremă dreapta precum Alternativa pentru Germania (AfD), punctează The Guardian.
Cu toate acestea, rămâne deschisă la negocierile cu unii politicieni de dreapta, mai ales cei care ar fi dispuși să i se alăture în grupul politic, potrivit Brussels Signal.
La Europa Liberă, interviu cu vicepreședintele grupării EPP, Siegfried Mureșan, care spune că ar putea apărea un post de top la nivel european pentru gestionarea comună a apărării.
Armamentul rușilor străpunge apărarea ucraineană
Rușii au început să folosească, în luptele terestre, rachete din ce în ce mai letale. Este vorba de rachetele hipersonice Zircon, create pentru bătăliile marine, scrie Kyiv Independent.
Sute de alte rachete folosite de ruși în Ucraina provin din Iran, potrivit Reuters.
Ucrainenii, în schimb, au început să folosească cu mare succes rachetele HIMARS: doar două dintre ele au ucis cel puțin 60 de soldați ruși. În Kyiv Independent, de ce atacurile cu HIMARS sunt o vulnerabilitate a rușilor. În ultima săptămână, armata ucraineană a doborât șapte avioane de luptă rusești.
Chiar dacă rușii au câștigat recent orașul Avdiivka, pierderile au fost semnificative. New York Times scrie că sute de soldați ucraineni ar fi ținuți prizonieri de ruși în urma retragerii haotice din Avdiivka, săptămâna trecută. BBC scrie despre acuzațiile cum că Rusia execută prizonierii de război care se predau.
Mai mulți soldați ucraineni povestesc pentru Kyiv Independent cum a fost să se retragă din Avdiivka. Un veteran american care luptă în Donbas și a văzut distrugerea din Avdiivka se întreabă unde este intervenția guvernului de la Washington.
Avdiivka s-a transformat într-un oraș-fantomă.
Mai mult, bloggerul militar rus care a dezvăluit pierderile armatei în bătălia pentru Avdiivka s-ar fi sinucis. Cel puțin 16.000 de soldați ruși au murit în cele cinci luni ale bătăliei pentru orășelul care, înaintea războiului, avea o populație de 32.000 de oameni, scrie The Guardian. Atât BBC cât și CNN spun că victoria rușilor se datorează numerelor și forței brute.
Potrivit Ukrainska Pravda, rușii vor încerca acum să se îndrepte spre vest. Președintele rus Vladimir Putin a numit operațiunea un „succes absolut”, scrie Reuters, în timp ce ucrainenii spun că nu ar fi pierdut orașul dacă ar fi primit ajutoarele militare promise de Vest.
Majoritatea europenilor din 12 țări sprijină Ucraina, dar doar unul din zece crede că Ucraina va câștiga războiul. Mai multe la ECFR.
Alte știri:
- Mulți tineri români îl consideră pe Corneliu Vadim Tudor un personaj politic pe care l-ar susține astăzi. Mai multe în PressOne.
- În Politico, despre cum s-a găsit un software de spionaj în telefoanele europarlamentarilor din comisia de apărare.
- New York Times scrie despre piedica neașteptată din calea firmelor chineze de inteligență artificială: faptul că depind de tehnologie americană.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Toate cele bune,
Sabina