Bun găsit,
Iată subiectele dimineții:
- Președintele Klaus Iohannis spune că eșecul instituțiilor în a opri interferența străină înaintea alegerilor nu e vina nimănui.
- Rusia reiterează ideea că aliații Ucrainei sunt ținte legitime, după asasinarea unui general de rang înalt de către Kiev.
- În Franța, două decizii majore: o ameliorare a crizei bugetului de stat și condamnarea definitivă a fostului președinte Nicolas Sarkozy pentru corupție și trafic de influență.
Cine (nu) e de vină pentru eșecul instituțiilor
Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că nimeni nu este vinovat pentru eșecul instituțiilor statului în a preveni intervenția străină în alegerile prezidențiale din România. Mai multe informații, la Europa Liberă.
El a spus explicit că actorul statal implicat în alegerile prezidențiale a fost Rusia, scrie HotNews, însă intervenția ar fi fost atât de „subtilă și complexă” încât serviciile au realizat anvergura operațiunii doar după primul tur.
Iohannis a participat ieri la Consiliul European, la Bruxelles. De acolo a vorbit și despre alegeri, spunând că este nevoie de legi mai bune.
În paralel, USR a cerut demisia președintelui la încheierea mandatului, în 21 decembrie, scrie PressHub. El a răspuns că nu va demisiona din funcție și că acționează în limitele Constituției, potrivit Libertatea.
Deși UE se implică în ancheta împotriva TikTok, spunând că desecretizarea documentelor serviciilor secrete românești a fost un pas important, Context scrie că Administrația Prezidențială încă refuză să pună la dispoziția presei documente esențiale legate de alegerile anulate.
Percepția generală asupra României încă este de instabilitate: Agenția Fitch a înrăutățit ratingul țării, invocând instabilitatea politică și deficitul bugetar foarte mare.
PressOne oferă soluții pentru cei care se simt pierduți: Cum poți salva democrația în epoca TikTok și a gratificării instantanee.
Aliații Ucrainei, ținte legitime în ochii Rusiei
Autoritățile ruse au arestat ieri dimineață un tânăr uzbek, suspectat că ar fi responsabil pentru plantarea bombei care l-a ucis pe generalul rus Igor Kirillov. Cu toate acestea, New York Times scrie că asasinatul nu va schimba cursul războiului.
Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a acuzat NATO și pe oficialii din țările aliate cu Ucraina că sunt participante la conflict și că au devenit „ținte militare legitime”. Londra și Washingtonul consideră că declarația este iresponsabilă.
UE pare hotărâtă să țină ușa deschisă pentru Ucraina, chiar dacă nu se așteaptă la un acord de încetare a focului în viitorul apropiat. Potrivit unui oficial UE citat de Kyiv Independent, Ucraina urmează să deschidă primele două capitole de negocieri în următoarele șase luni, în timpul președinției poloneze a Consiliului European.
Președintele francez Emmanuel Macron a discutat cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski despre posibilitatea de a trimite trupe de pace în Ucraina. Bruxelles, 18 decembrie.
În schimb, președintele Volodimir Zelenski a început să discute cu liderii europeni despre mobilizarea trupelor de pace pe teritoriul țării sale. Unii lideri, printre care și președintele francez Emmanuel Macron, sunt interesați, potrivit Kyiv Independent.
Politico scrie că al Treilea Război Mondial deja se întâmplă și are loc în Ucraina. Președintele Volodimir Zelenski, însă, recunoaște pentru Le Parisien că Ucraina nu are destulă forță militară pentru a recuceri tot teritoriul ocupat de Rusia din 2014, chiar dacă Rusia a ajuns să arunce soldați nord-coreeni pe front fără informații sau instrucțiuni.
În Franța, un nou buget și un fost președinte cu brățară electronică
Parlamentul Franței a aprobat în unanimitate o lege specială pentru a continua bugetul anului acestuia în 2025, până când noul guvern va propune un buget pentru anul viitor și parlamentul îl va aproba, scrie Politico.
Decizia ameliorează temporar criza care a dus la demiterea guvernului condus de Michel Barnier, însă prezintă aceeași provocare enormă pentru succesorul său, Francois Bayrou.
Tot în Franța, Curtea de Casație a menținut condamnarea la trei ani închisoare a fostului președinte Nicolas Sarkozy pentru corupție și trafic de influență, scrie Reuters. El a fost condamnat în 2021 după ce a încercat să mituiască un judecător și să obțină informații confidențiale cu privire la o anchetă asupra finanțelor campaniei sale electorale din 2007.
Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a pierdut apelul împotriva condamnării sale precedente pentru corupție și trafic de influență.
Este al doilea fost șef de stat francez condamnat pentru fapte penale, după Jacques Chirac, condamnat pentru corupție. Sarkozy este, însă, primul fost șef de stat francez obligat să poarte brățară electronică, precizează France24.
Avocatul său spune că va contesta decizia în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Pe Sarkozy îl mai așteaptă și un proces în cazul unor presupuse finanțări pentru campania sa din 2007 provenite din Libia. Iar la începutul acestui an, el a fost condamnat la șase luni de închisoare pentru gestionarea fondurilor electorale în campania din 2012, precizează Politico.
Fiul său, Louis Sarkozy, se pregătește să-și lanseze cariera politică, după ce a devenit notoriu prin comentariile sale conservatoare la televizor, scrie Politico.
Alte subiecte:
- The Guardian scrie despre cum peste 140 de moderatori de conținut kenyeni care lucrează pentru Meta au fost diagnosticați cu sindrom post-traumatic, anxietate și depresie, după ce au văzut zi de zi fotografii și videoclipuri cu crime, sinucideri, abuzuri sexuale ale minorilor și terorism.
- Astăzi se așteaptă verdictul în cazul lui Gisele Pelicot, franțuzoaica a cărui soț a drogat-o timp de un deceniu, pentru a o viola împreună cu zeci de bărbați străini. France24 are mai multe informații.
- PressOne amintește șapte lucruri bune care s-au întâmplat anul acesta.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Te poți abona la newsletter AICI, iar pe Google News ne găsești AICI.
Toate cele bune,
Sabina