3 minute | Transferul de putere în Siria. Riscul vicierii alegerilor – ce a știut Klaus Iohannis? Negocierea viitorului guvern

Un bărbat eliberat din închisoare după căderea regimului al-Assad dansează pe străzile din orașul Alep, pe 9 decembrie 2024.

Siria se află într-un punct de cotitură. Rebelii care l-au înlăturat pe Bashar al-Assad încearcă formarea unei noi administrații. În România încep discuțiile pentru un nou guvern pe fondul tot mai controversat al responsabilităților de dinainte și de după anularea alegerilor prezidențiale.

Bun găsit,

Iată principalele știri:

  • În Siria, adjuncții președintelui fugit în Rusia, Bashar al-Assad, discută cu rebelii transferul de putere. Într-o atmosferă încă de sărbătoare, concilierea diverselor facțiuni și interese (interne și internaționale) devine principala provocare pentru evitarea cufundării țării în haos.
  • În România, ecourile anulării alegerilor prezidențiale sunt departe de a se stinge. Într-un spațiu public invadat de conspirații, nemulțumire, critici, percheziții și informații dezgropate, Europa Liberă începe analiza faptelor celor care (instituții și oameni) ar fi trebui să vegheze la integritatea proceselor democratice.
  • PSD, PNL, USR și UDMR (în ordinea mandatelor obținute în Parlament) încep discuțiile pentru formarea viitorului guvern.

Siria. Punctul de cotitură

În Siria, riscurile la viața populației nu au încetat. Israelul a lansat atacuri inclusiv în Damasc, Statele Unite au lovit ținte asociate Statului Islamic în centrul țării, Turcia, care sprijină rebelii reuniți în Armata Siriană Națională, a atacat forțele kurde susținute de SUA, rezumă The Guardian acțiunile militare ale actorilor regionali de după căderea regimului al-Assad.

Urmările atacurilor israeliene la marginea capitalei Siriei, Damasc, pe 9 decembrie 2024. Israelul a lansat circa 100 de atacuri aeriene după căderea regimului al-Assad.

Reuters detaliază eforturile de transfer al puterii dinspre fostele autorități către rebelii din nordul țării, conduși de Abu Mohammed al-Jolani. Acesta ar fi transmis că preluarea puterii poate dura câteva zile. Un portret al fostului lider Al-Qaeda, considerat acum cel care a dat jos regimul brutal al lui Bashar al-Assad, AICI.

The New York Times notează că SUA vor trebui să se bazeze pe Turcia pentru a discuta cu noul lider de la Damasc, în condițiile în care acesta conduce o grupare desemnată de Washington drept teroristă. Aceeași problemă o are și Europa, notează Politico.

Siria se află în fața unui punct de cotitură seismic, titrează BBC, care analizează și consecințele pentru Iran (cel de-al doilea susținător al lui al-Assad, după Rusia), rămas acum fără regimul prieten și cu gruparea Hezbollah profund slăbită. E posibil ca Iranul să spere la deschiderea unor căi de comunicare cu viitoarea administrație Trump sau să devină și mai hotărât să își transforme rapid uraniul îmbogățit în arsenal nuclear, scrie BBC.

Liderul rebelilor sirieni, Abu Mohammed al-Jolani, fost membru Al-Qaeda, spune că ar putea finaliza formarea unui nou guvern în câteva zile.

În privința Rusiei, presa internațională e în consens și la 24 de ore de la refugierea lui Bashar al-Assad la Moscova: înlăturarea lui este o lovitură pentru Vladimir Putin și îndreaptă atenția spre propria slăbiciune a Moscovei – CNN.

Despre cum amenință căderea regimului al-Assad influența militară a Rusiei în Siria și în regiune, aici.

În Politico, unghiul european: Austria se pregătește să deporteze migranții sirieni după căderea regimului al-Assad. Belgia, Germania, Grecia, Italia, Țările de Jos și Marea Britanie anunță că vor opri cererile de azil pentru sirieni. Este prea devreme, avertizează organizațiile umanitare.

Peste 6 milioane de sirieni și-au părăsit țara de la începerea războiului civil, în 2011. Siria e devastată de război, atrage atenția un alt articol Politico, deci unde s-ar putea întoarce aceștia?

Puteți urmăriți evoluțiile din Siria, live text, pe pagina CNN.

Cine, ce a știut despre rolul Moscovei?

Europa Liberă România începe publicarea unei serii de analize despre instituțiile publice care ar fi trebuit să intervină pentru ca alegerile prezidențiale din România să nu ajungă să fie „viciate” de „actori statali și ne-statali”.

În episodul de astăzi, Anca Grădinaru trece în revista ce știau serviciile secrete despre presupuse ilegalități electorale în preajma sau înainte de alegerile prezidențiale și încearcă deslușirea unei întrebări esențiale – când și ce a aflat șeful statului român, Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis spune că ar fi aflat despre presupuse ilegalități electorale după primul tur al alegerilor prezidențiale.

„Serviciile” sunt și în atenția G4Media, care a publicat în exclusivitate un articol despre șeful SIE, Gabriel Vlase: „însoțit de adjunctul său și de alte două persoane, [acesta a] zburat în septembrie cu avion privat în Azerbaidjan pentru a vedea Marele Premiu de Formula 1 de la Baku”.

Dan Tăpălagă descrie în editorialul său din G4Media situația ca fiind „alarmantă” și titrează: „A venit momentul reformării din temelii a serviciilor secrete”.

Autoritățile au continuat, luni, ancheta în cazul lui Horaţiu Potra, bănuit, potrivit Poliției, că s-ar fi îndreptat duminică spre București cu scopul de a provoca tulburări. Același Horațiu Potra despre care candidatul prorus la președinție Călin Georgescu a spus acum două zile că nu îl cunoaște, pentru a fi pus aseară în fața unor fotografii în care ar sta de vorbă cu acesta. Detalii, AICI.

Horaţiu Potra va fi prezentat marți instanţei cu cererea de arestare preventivă.

Despre campania controversată a lui Călin Georgescu, în articolul Oanei Despa despre preoții Bisericii Ortodoxe, care l-au promovat electoral.

Din PressOne, un avertisment semnat de Adrian Mihălțianu: „Cea mai mare halucinație de zilele astea e să credem că oamenii care n-au fost în stare să vorbească pe limba poporului atunci când se murea pe capete, apoi n-au fost în stare să pregătească armata și instituțiile statului timp de 3 ani cu un război la graniță și n-au fost în stare să se ducă între alegători și să-i asculte - nu în campanie electorală, ci cu mult timp înainte - vor reuși cumva, în următoarele 3 luni, să salveze țara asta de la autodistrugere”.

Viitorul Guvern

Liderii PSD, PNL, USR și UDMR se întâlnesc marți pentru discuții despre formarea noului guvern, scrie Hotnews.ro. PSD vrea să aibă viitorul premier, iar partidul l-a mandatat să negocieze pe Marcel Ciolacu (premier al României și președinte al formațiunii).

PSD vrea ca Marcel Ciolacu să fie viitorul premier.

Cele cinci condiții puse public de PSD, AICI.

Unii membri PSD vor și USR la guvernare, alții nu, a spus purtătorul de cuvânt al formațiunii, Lucian Romașcanu, potrivit news.ro, iar noul guvern ar urma să fie în funcție imediat după 21 decembrie. (Mandatele actualilor parlamentari expiră pe 20 decembrie.)

Potrivit Hotnews, nu ar fi atât de sigur că USR va vrea la guvernare. Deputatul Claudiu Năsui insistă să facă parte din echipa de negociere, pentru a încerca să blocheze formarea unei coaliții, preferând ca USR să rămână în opoziție și să colaboreze pe reforme cu partidele extremiste, au spus pentru HotNews.ro surse politice apropiate de USR.

Alte știri:

  • Spitalul Colentina nu mai face internări în şase secţii până la emiterea autorizației de funcționare de către DSP.
  • Austria nu se va opune ca România să intre în Schengen terestru la Consiliul JAI din 12 decembrie, a declarat ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, citat de Libertatea. Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) este format din miniștrii justiției și ai afacerilor interne din toate statele membre ale UE.
  • În Statele Unite, poliția a reținut suspectul în cazul uciderii directorul UnitedHealthcare, cea mai mare companie de asigurări de sănătate din SUA. Luigi Mangione, de 26 de ani, avea la el un manifest care confirmă revolta sa față de companiile de asigurări – CNN.

Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Te poți abona la newsletter AICI, iar pe Google News ne găsești AICI.
Toate bune,

Carmen