Bun găsit,
Iată principalele subiecte:
- Egiptul ar urma să permită palestinienilor răniți intrarea pe teritoriul său. Numărul acestora a crescut ieri, după un atac aerian israelian asupra unei tabere de refugiați. Zeci de oameni ar fi murit, printre care și un comandant Hamas.
- Un atac de mică amploare asupra Israelului din Yemen, confirmat de rebelii Houthi, este văzut ca o posibilă extindere a conflictului și ar însemna o activare a „Axei Rezistenței” sprijinită de Iran.
- Cu alți doi cetățeni români răpiți de Hamas, ieri, România a fost atentă mai degrabă la noul proiect al legii pensiilor, pus în dezbatere de Ministerul Muncii.
Granița la Rafah ar putea fi deschisă
Atacurile israeliene asupra taberei de refugiați Jabalia, din nordul Fâșiei Gaza, au ucis cel puțin 50 de oameni și au rănit câteva sute, potrivit autorităților palestiniene citate de Washington Post.
Forțele israeliene au declarat însă că au ucis un comandant de rang înalt al Hamas responsabil pentru atacul din 7 octombrie asupra Israelului, informație pe care Hamas a respins-o.
Cum numărul răniților crește, presiunea ca Egiptul să deschidă punctul de trecerea a frontierei de la Rafah crește la rândul său, iar BBC relatează că palestinienii răniți grav ar putea fi primiți în spitalele egiptene.
Televiziunea citează o depeșă a Ministerului britanic de Externe. Cetățenii britanici blocați în Gaza au fost informați despre „rapoarte credibile” potrivit cărora Rafah s-ar putea deschide pentru ieșiri limitate.
Palestinieni așteaptă la punctul de trecere a frontierei Rafah, dintre Fâșia Gaza și Egipt, 1 noiembrie 2023.
Numărul celor răniți grav este neclar, dar o analiză The New York Times ar putea indica proporțiile dezastrului umanitar: zeci de mii de clădiri din Fâșia Gaza par a fi avariate sau distruse.
Secretarul de stat american Antony Blinken va ajunge din nou în Israel, vineri, și este așteptat să facă și alte vizite în regiune. Într-un editorial publicat în Washington Post, oficialul american scrie că „apărarea Israelului este esențială. La fel este și ajutorul acordat civililor din Gaza”.
Bloomberg informează pe surse că Israel și SUA iau în considerare posibilitatea de a crea o forţă multinaţională în Fâşia Gaza, care să includă militari britanici și francezi, în cazul în care forţele israeliene reuşesc să distrugă Hamas.
Iar guvernul de la Tel Aviv a minimalizat ca fiind „un exercițiu ipotetic” documentul în care se propunea transferarea celor 2,3 milioane de civili din Gaza în Peninsula Sinai, adică pe teritoriul Egiptului, scrie Associated Press. Documentul a fost elaborat după atacul Hamas din 7 octombrie.
Între timp, autoritățile israeliene le-au informat pe cele române că alți doi cetățeni cu dublă cetățenie, israeliană și română, sunt ostatici în Fâșia Gaza, scrie Europa Liberă.
Spotmedia arată eforturile pe care le face, de la București, soția unui alt cetățean român răpit de Hamas. Publicația prezintă în acest context cât de puternice mai sunt legăturile României cu lumea arabă.
Iranul și „Axa Rezistenței”
Rebelii houthi din Yemen au revendicat pentru prima dată un atac asupra Israelului, apropiind Iranul, principalul lor sponsor, de războiul din Fâșia Gaza, situație care ar putea duce la izbucnirea unui conflict regional, scrie Associated Press.
La rândul său, Israelul a anunțat că a ridicat de la sol avioane de luptă și a folosit noul său sistem de apărare antirachetă Arrow împotriva câtorva rachete și drone.
Rebelii houthi au fost suspectați de alte două atacuri recente de aceeași amploare care au vizat sudul Israelul, lucru pe care l-au confirmat ieri, potrivit Reuters. Analiștii citați de agenția britanică spun că atacurile venite până acum dinspre zona Mării Roșii reprezintă mai mult un mesaj decât o amenințare reală.
Rebelii houthi fac parte din așa-numita „Axă a Rezistenței”, susținută de Iran, iar un editorial din The Wall Street Journal semnalează o potențială escaladare dinspre Teheran.
Concluzia articolului este că Iranul „nu poate sta deoparte și să privească cum Israelul zdrobește Hamas. În lipsa unei descurajări serioase, va deschide un al doilea front” împotriva israelienilor.
Două cocktailuri Molotov au fost aruncate în Sinagoga și Centrul Educațional Skoblo din Berlin, pe 18 octombrie 2023.
BBC analizează ce vrea China de la războiul dintre Israel și Hamas, menționând că Beijingul este cel mai important partener economic al Iranului.
Directorul FBI a avertizat că antisemitismul în SUA atinge „niveluri istorice” în urma violențelor din Israel și Gaza, mai scrie BBC. Christopher Wray a îndemnat la vigilență, ci nu la panică.
CNN prezintă câteva cazuri izolate de antisemitism, în timp ce Politico relatează că zeci de simboluri evreiești au fost pictate pe clădiri din Paris, iar poliția franceză a deschis o anchetă.
Reuters menționează că ura fățișă la adresa evreilor crește la nivel mondial, inflamată de războiul din Gaza, iar o analiză Europa Liberă prezintă de ce a izbucnit protestul antisemit pe aeroportul din provincia rusă Daghestan.
Deficitul crește, reformă din vorbe
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat ieri seară că miniştrii vor începe în această lună să prezinte în coaliţie planurile de reorganizare, iar fiecare minister va avea un serviciu unic de avizare, informează Agerpres.
El a dat ca exemplu Ministerul Transporturilor, unde sunt 53 de ordonatori de credite, cu bugetarii și salariile aferente, fără să spună de ce a fost nevoie de creșterea deficitului bugetar pentru a fi creat un singur serviciu de avizare per minister.
În tot acest timp, deficitul bugetar crește, lucru confirmat de ministrul Finanțelor, iar Europa Liberă arată cum se îmbogățesc magistrații pe final de an: vor primi salarii restante în valoare de 1,7 miliarde de lei (340 de milioane de euro) până la finalul anului.
Europa Liberă scrie și despre cazul unui consilier din Guvern care a tocmit consultanță de 18 milioane de euro chiar în săptămâna „Ordonanței austerității”.
Premierul Marcel Ciolacu spune că vrea „o Românie ordonată”, în care investițiile să fie „ordonate”.
Hotnews prezintă noua lege a pensiilor, după ce Ministerul Muncii a pus proiectul în dezbatere publică.
Principalele modificări convenite în Coaliție: minimum 15 ani de cotizare pentru a beneficia de pensie, aceeași vârstă de pensionare de 65 de ani pentru bărbați și femei până în anul 2035, ieșirea anticipată la pensie va fi posibilă după 35 de ani de cotizații.
În plus, PNL ar vrea ca mamele să poată să iasă la pensie mai devreme, în funcție de câți copii au, scrie Digi24.
Lucrezi în IT sau în celelalte trei domenii afectate de schimbările de la pilonul II de pensii? Europa Liberă îți spune ce trebuie să faci dacă vrei să contribui în continuare la pensiile private.
PressOne relatează despre amenda de 35 de milioane de euro acordată pentru distrugerea spațiului verde în București și ce șanse sunt ca zona retrocedată a Parcului IOR să revină comunității.
Libertatea arată că un fenomen care crește rapid în România - nașterile acasă - iar statul privește de pe margine în timp ce mamele se inspiră de la influenceri.
Alte știri:
- Slovacia a anulat marți controalele la granița cu Ungaria, intrate în vigoare cu o zi înainte, după ce nu a reușit să prindă niciun migrant fără documente - Politico.
- Rata mortalității bebelușilor din America a crescut pentru prima dată în ultimii 20 de ani, cu 3% din 2021 până în 2022 - The Wall Street Journal.
- Coreea de Nord va închide până la 25% dintre ambasadele sale, fiind vizate misiunile din Spania, Hong Kong sau Africa. Motivele ar fi atât unele financiare, dar și din cauza sancțiunilor internaționale - Reuters.
Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Podcastul SmartJob este pe Spotify, Apple Podcast și Google Podcast.
Pe mâine,
George