Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Rezultatul alegerilor generale din SUA nu e clar în privința numărului final de mandate pe care le vor avea cele două partide (Republican și Democrat) în Congres, dar au fost numărate suficiente voturi pentru ca Joe Biden (D) să spună că ziua a fost una bună - victoria republicană nu este atât de mare precum estimau analiștii înainte de vot.
- Rusia s-a retras din orașul ucrainean Herson, singurul centru regional pe care îl ocupase după 24 februarie. Înseamnă că Moscova are probleme serioase, spune președintele SUA, în timp ce Volodimir Zelenski îndeamnă la reacții cumpătate.
- În România, PNL și PSD au decis revenirea la o piață parțial reglementată în energie și au stabilit plafoanele pentru diversele grade de compensare a facturilor populației.
„Victoria” democrației americane
Până și Fox News, televiziunea pro-Trump din Statele Unite, recunoaște, după alegerile de marți, că democrații au reușit să blocheze anticipatul „val roșu” al unei victorii republicane majore, iar Donald Trump a avut o „seară dificilă”.
La Senat, cursa rămâne indecisă până la numărarea voturilor din Arizona și Nevada, și, posibil, chiar până în decembrie, când se reorganizează alegerile în Georgia, explică CNN.
În Camera Reprezentanților, majoritatea republicanilor ar urma să fie una limitată, ceea ce nu va însemna că aceștia nu vor putea să îi creeze dificultăți președintelui. Joe Biden a avut însă motive să spună aseară, într-o conferință de presă generoasă cu răspunsurile, că ziua alegerilor a fost „o zi bună” pentru democrație și pentru America. El a adăugat că e pregătit să lucreze cu republicanii, notează Europa Liberă.
Evident mulțumit că democrații nu au suferit o înfrângere mai mare în alegerile de marți, Joe Biden a răspuns pe larg întrebărilor jurnaliștilor americani.
De cealaltă parte, Donald Trump, fostul președinte care a continuat să influențeze major deciziile electorale și mesajele republicanilor, a încercat, la Fox News, să prezinte rezultatul drept o victorie „extraordinară”. El ar urma să își anunțe săptămâna viitoare candidatura la alegerile din 2024, dar poziția sa e slăbită semnificativ, notează The New York Times, BBC, The Guardian etc.
În plan politic, Joe Biden a discutat deja seară cu republicanul Kevin McCarthy, care dorește să devină președintele Camerei Reprezentanților în locul lui Nancy Pelosi. Perspectiva e urmărită atent și de la Kiev. McCarthy a spus luna trecută că un Congres american controlat de republicani ar fi înclinat să nu acorde un „cec în alb Ucrainei”, cu referire la sumele mari pe care le alocă Administrația Biden. Precizarea BBC că o schimbare majoră nu e de așteptat pe termen scurt a fost întărită aseară și de Joe Biden.
Președintele SUA a spus că se așteaptă ca sprijinul pentru Ucraina să continue. El a precizat că retragerea forțelor Kremlinului din Herson arată că acestea au „probleme serioase”, precizează Reuters.
Mersul războiului
Retragerea forțelor ruse din Herson (capitala uneia dintre cele patru regiuni pe care Rusia anunța la final de septembrie că le-a anexat) reprezintă o lovitură puternică dată Moscovei, arată experții consultați de Europa Liberă.
Doug Klain, non-resident fellow la Atlantic Council, spune că înfrângerea e cu atât mai umilitoare cu cât Hersonul fusese prima capitală regională ocupată de soldații ruși la începutul războiului, în martie. „Va avea implicații foarte serioase pentru moralul ucrainean, mai ales la începutul iernii”, adaugă el.
„Herson este Ucraina”, transmiteau participanți la un protest pro-ucrainean de la Praga, din 13 octombrie.
BBC remarcă apelul președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, la o reacție cumpătată. Ucraina nu vrea să cadă în vreo capcană, iar „dușmanul nu ne face cadouri”, a spus el în mesajul transmis aseară.
The Guardian preia declarația generalului american Mark Milley, care estimează pierderile umane suferite de Rusia de la începutul războiului la circa 100.000 de militari (cu o cifră probabil similară de partea ucraineană) și scrie în analiza dedicată victoriei din Herson că marea dificultate pentru Ucraina este acum să mai reușească o victorie similară.
Evenimentele zilei și evoluțiile din Ucraina în liveblogul Europa Liberă.
Ministrul PNL „calificat la locul de muncă”
Coaliția care guvernează România a decis întoarcerea la piața parțial reglementată în energie, scrie Economedia, care precizează că liderii PSD, PNL și UDMR au decis că prețul maxim cu care producătorii vor putea vinde energia este de 450 de lei/MWh, potrivit surselor G4Media.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, este criticat frecvent de liderii PSD.
Europa Liberă prezintă detaliile noii ordonanțe cu privire la energie. PNL, PSD și UDMR au agreat un preț maximal de 1,3 lei per kwh pentru consumul casnic. Vor fi păstrate actualele plafoane pentru gospodăriile care consumă între 0 și 100 kwh (0,68 lei per kwh), și cele care consumă până la 255 kwh (0,8 lei per kwh). Prețul de 1,3 lei se aplică peste 300 kwh.
Deciziile au venit însă cu o reluare a conflictului deschis pe tema energiei între PSD și PNL. Inițial pe Facebook, după cum arată Europa Liberă, pentru ca aseară, la B1 TV, Marcel Ciolacu să spună că ministrul Energiei, Virgil Popescu (PNL) „lasă impresia că s-a calificat la locul de muncă”, transmite News.ro.
Moartea Clujanei
Fabrica Clujana a produs ghete şi pantofi de piele încă din 1911. Acum și-a încetat activitatea, iar perspectivele sunt sumbre, scrie Adevărul. „Datoriile au îngropat celebra fabrică de pantofi Clujana, care a oprit producția și riscă falimentul până la sfârșitul anului”, precizează Ziar de Cluj.
Publicația prezintă saga preluării fabricii de Consiliul Județean Cluj și neputința acestuia de a o gestiona. Președintele CJ Cluj, Alin Tișe, insistă că „niciun speculant imobiliar nu va pune mâna pe clădirea fabrici și pe teren”, așa cum estimează că se va întâmpla CEO-ul Terapia Cluj, Dragoș Damian.
Afișe de prezentare în secția de cusut din Fabrica Clujana. Agerpres, 29.10.2021
Din Presshub, un articol al istoricului Dorin Dobrincu prezintă încercarea Ministerului de Interne de rezolvare a unei probleme create chiar de autorități: „interzicerea accesului la documentele clasificate – create în secolul XX de diverse regimuri politice, de la cele liberale până la cele dictatoriale și totalitare, deținute în depozitele Arhivelor Naționale și care fuseseră accesibile din 2007 încoace”. Ministerul acționează fără transparență, scrie istoricul, și nu a consultat niciun cercetător din afara Bucureștiului.
Despre țara „doctorilor în maculatură” în Europa Liberă, la Țară în Service. Universitățile românești sunt la coada clasamentelor internaționale și pentru că cercetarea academică e, de multe ori, o glumă. Dincolo de fenomenul extins al plagiatului, Europa Liberă îl analizează pe cel al lipsei de relevanță a multora dintre studii.
Alte știri:
- Premierul Nicolae Ciucă şi cel al Ucrainei, Denys Shmyhal, inaugurează azi un nou punct de trecere a frontierei dintre cele două țări între Vicovu de Sus (România) și Krasnoilsk (Ucraina), transmite Agerpres.
- România împrumută bani de la Exim Bank SUA pentru construirea unităților 3 și 4 de la Centrala nucleară de la Cernavodă.
- Președintele Vladimir Putin nu va participa la reuniunea G20 de săptămâna viitoare din Indonezia, anunță Reuters.
Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org sau pe pagina noastră de Facebook.
Toate cele bune,
Carmen