3 minute | Succesul Rusiei la G20. Ce găsește Armata Română pe coclaurile Dunării. A început școala

Ministrul Apărării din România, Angel Tîlvăr (al doilea din stânga), a vizitat malul românesc al Dunării, unde au fost găsite resturi de drone rusești, după gafele de comunicare la cel mai înalt nivel din statul român. În spate: incendiul provocat de un atac pe malul ucrainean.

Rusia vorbește de un succes la summitul G20, după adoptarea unei declarații care a înfuriat Kievul. Statele Unite au încheiat cu Vietnam - o țară văzută ca fiind „în curtea Chinei” - un parteneriat strategic. În România încă sunt căutate resturi de drone rusești.

Bine v-am regăsit,

Iată principalele subiecte:

  • Declarația adoptată de țările G20 sprijină Ucraina, dar omite vina Rusiei pentru război. Comunicatul a înfuriat Kievul, oraș care s-a aflat în weekend sub cel mai mare atac cu drone din ultimele luni.
  • După summitul din India, de la care au lipsit Vladimir Putin și Xi Jinping, președintele american Joe Biden a călătorit la Hanoi. Vizita istorică s-a încheiat cu un „parteneriat strategic cuprinzător” între SUA și Vietnam, la jumătate de secol de la conflictul sângeros dintre cele două țări.
  • În România începe un nou an școlar, în timp ce autoritățile caută în continuare drone rusești în Delta Dunării, lângă Ucraina. Informațiile privind o altă dronă au fost infirmate aseară.

Mesaj îndulcit?

Cele mai mari 20 de economii ale lumii au fost de acord, la summitul organizat în weekend la New Delhi/India, că statele nu pot acapara teritorii prin forță și au subliniat suferința poporului ucrainean, dar au evitat să critice direct Rusia pentru război, scrie Europa Liberă.

Declarația a fost văzută ca o diluare a poziției pe care G20 a adoptat-o anul trecut, în Beli/Indonezia, când a condamnat Rusia pentru război și i-a cerut retragerea din Ucraina, informează Reuters.

Și The Guardian relatează că „limbajul s-a îndulcit vizibil față de declarația” din 2022, iar ziarul îl citează pe ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, care a afirmat că declarația comună „reflectă pe deplin poziția noastră”.

Mesajul a supărat Kievul. „Suntem recunoscători partenerilor care au încercat să includă formulări puternice în text. Cu toate acestea, în ceea ce privește agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, [G20] nu are de ce să fie mândru”, a reacționat diplomația ucraineană, conform RFE/RL.

Premierul indian Narendra Modi, președintele american Joe Biden, cancelarul german Olaf Scholz, împreună cu alți lideri mondiali, sosesc la memorialul Mahatma Gandhi de la Raj Ghat, pe 10 septembrie 2023.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a apărat decizia Statelor Unite de a accepta declarația comună, conform Politico. „În această declarație, toate țările G20 au apărat importanța integrității teritoriale, a suveranității”, a spus el.

De asemenea, secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a spus că declarația comună nu a fost slăbită față de anul anterior, potrivit FT, iar președintele francez Emmanuel Macron a subliniat că summitul încheiat ieri a confirmat izolarea Rusiei, scrie Reuters.

Însă, președintele Braziliei, țară care a preluat șefia anuală a grupului, i-a transmis liderului rus Vladimir Putin că este binevenit la evenimentul pe care îl va găzdui în 2024, fără să-i fie teamă de arestarea sa.

CNN scoate în evidență că discuțiile de la G20 s-au desfășurat pe parcursul a 200 de ore de întâlniri și a 15 documente diferite, până să fie adoptată declarația comună finală, iar Reuters prezintă celelalte concluzii ale summitului.

30-40 de zile pentru ofensivă

Șeful armatei americane, generalul Mark Milley, a declarat pentru BBC că Ucraina „progresează într-un ritm foarte constant prin liniile de front rusești” și că „mai este o perioadă rezonabilă de timp, probabil între 30 și 45 de zile de luptă” înainte de înrăutățirea condițiilor meteo.

Președintele Joe Biden este aproape de a lua o decizie cu privire la furnizarea de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina, relatează Financial Times, citând un înalt oficial din administrația americană.

În paralel, șeful agenției israeliene de informații a declarat ieri că încercările Iranului de a aproviziona Rusia cu rachete au fost zădărnicite, scrie The Times of Israel. În plus, directorul Mossad a avertizat că Rusia ar putea trimite Iranului arme „care ne vor pune în pericol existența”.

Iar după ce zilele trecute au apărut informații că Elon Musk a împiedicat anul trecut un atac ucrainean asupra unei baze a marinei rusești, prin întreruperea accesului la rețeaua Starlink, biograful miliardarului a „clarificat” motivul.

Biografia lui Elon Musk, scrisă de Walter Isaacson, urmează să fie publicată marți.

„Musk nu a permis acest lucru pentru că a crezut, probabil pe bună dreptate, că ar fi provocat un război major”, informează Politico.

The Wall Street Journal scrie că Vladimir Putin dorește eliberarea unui asasin al forțelor speciale rusești, Vadim Krasikov, condamnat pentru crimă în Germania în schimbul unor prizonieri americani, precum reporterul Evan Gershkovici.

Partidul președintelui rus a câștigat alegerile municipale și regionale, atât în Rusia - pe fondul acuzațiilor de fraudă - cât și în regiunile ocupate ilegal ale Ucrainei - în lipsa opoziției, scrie Europa Liberă.

Între timp, un gardian din Serviciul Federal de Protecție, care păzește palatul lui Putin din Crimeea, a fugit în Ecuador, informează RFE/RL. Acesta a criticat războiul și pe liderul de la Kremlin. Este al doilea angajat care fuge și îl critică public pe președintele rus din cauza invaziei sale în Ucraina.

Parteneriat SUA-Vietnam, după cinci decenii de la război

La Hanoi, președintele american a obținut duminică acorduri cu Vietnamul privind semiconductoarele și mineralele, în timp ce fostul dușman din Asia de Sud-Est a ridicat Washingtonul la cel mai înalt statut diplomatic, alături de China și Rusia, transmite Associated Press.

„Nu este vorba de a ține China în frâu. Este vorba despre a avea o bază stabilă”, a declarat Joe Biden, alături de Nguyen Phu Trong, secretarul general al Partidului Comunist din Vietnam.

Președintele american Joe Biden și secretarul general vietnamez al Partidului Comunist, Nguyen Phu Trong, participă la o ceremonie militară la Palatul Prezidențial din Hanoi, Vietnam, 10 septembrie 2023.

Vietnamul și SUA au semnat un acord care ridică relaţia dintre cele două ţări la nivel de parteneriat strategic, în încercarea de a contracara China, concluzionează CNN, care prezintă cinci concluzii din călătoria lui Joe Biden la summitul G20 și în Vietnam.

Iar „criza” economică din China face mai puțin probabilă invazia Taiwanului, a mai declarat ieri președintele american Joe Biden, după ce la summitul G20 s-a întâlnit cu premierul chinez Li Qiang, scrie Reuters.

Și premierul britanic Rishi Sunak a discutat cu omologul său chinez, scrie The Guardian. Sunak l-a avertizat pe acesta în legătură cu „orice interferență în activitatea democrației parlamentare britanice”, pe fondul arestării, în martie, a doi spioni care lucrau în legislativul din Londra.

Înapoi la... școală căutat drone

Militarii armatei române au cercetat ieri, din nou, o suprafaţă de peste 80 de kilometri pătraţi, aflată în apropierea porturilor ucrainene atacate de Rusia cu drone kamikaze, potrivit News.ro.

Ministerul Apărării a transmis ulterior, seara, că posibila existenţă a unor noi fragmente de dronă, la câțiva kilometri de satul Plauru, nu a fost confirmată. Ar fi fost vorba de o a treia dronă, conform Libertatea.

Asta înseamnă că MApN nu a descoperit fragmente de la drone diferite, scrie Europa Liberă, precizând că România protestează față de încălcarea de către Rusia a spațiului său aerian.

Pe teren, colegii mei de la Europa Liberă au găsit fragmente din drona explodată săptămâna trecută pe malul românesc al Dunării.

Fragmente din drona explodată pe malul românesc al Dunării, recuperate de Europa Liberă.

De la București, ministrul Transporturilor a anunţat ieri că România vrea să ceară despăgubiri pentru pierderile cauzate de neintrarea în Schengen. Impactul financiar este de 2% din PIB, susține Sorin Grindeanu.

Astăzi, în toată țara, încep școala peste 2,9 milioane de elevi și copii de grădiniță. Europa Liberă a explicat ce aduce nou pentru elevi și profesori noua Lege a Educației.

Spotmedia scoate în evidență un detaliu rar menționat al educației românești: fără să aibă aceleași capacități, copiii sunt obligați să muncească mai mult decât adulții.

Nu-i bai, pentru că ministrul Ligia Deca a transmis un mesaj prin care spune că trăiește emoţia acestui început de an şcolar în două ipostaze, de mamă şi de ministru al Educației.

EduPedu publică un sondaj care arată că încrederea profesorilor în promisiunile guvernanților că vor majora salariile la 1 ianuarie 2024 este sub 50%. De asemenea, 39% dintre ei spun că situația financiară este acceptabilă, iar 29% că e modestă.

La „Țară în service”, Europa Liberă a calculat cât valorează „dinastia” Doldurea din Caracal. Cifra de afaceri a firmelor primarului este de șapte ori mai mare decât bugetul orașului.

Iar ProTV relatează despre cazul unui polițist care vindea droguri în uniformă. Mai mult, în Brașov, el era cunoscut ca dealer de droguri.

Alte subiecte:

  • Peste 2.100 de morți era bilanțul cutremurului din Maroc luni dimineață. Alte 2.400 de persoane sunt rănite. Mulți supraviețuitori au dormit a treia noapte sub cerul liber, în timp ce ziua caută hrană și apă - Reuters.
  • Numărul femeilor care se sinucid în Afganistan, sub conducerea talibană, a început să crească, după ce „libertățile le-au fost luate” - RFE/RL.
  • Pentru prima dată, salariul mediu în Republica Moldova (681 de dolari) l-a depășit în luna iulie pe cel din Federația Rusă (670 de dolari) - Ziarul de Gardă.
  • S-au împlinit 22 de ani de la atacurile teroriste din 11 septembrie - Europa Liberă.

Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Podcastul Europa Liberă SmartJob este pe Spotify, Apple Podcast și Google Podcast.

Pe mâine,
George