3 minute | Putin își sfădește miniștrii, inflație de crize la nivel mondial și greierii care se aud în guvernul român

Președintele rus Vladimir Putin a răbufnit împotriva unuia dintre viceprim-miniștrii săi, în timpul ședinței de guvern de miercuri. Discuția publică a venit după reorganizarea din conducerea militară a invaziei din Ucraina.

Președintele Rusiei își manifestă în mod public nemulțumirile cu privire la invazia sa în Ucraina, iar valul de Covid din China este estimat să dureze câteva luni. În România, guvernul este optimist în privința economiei, deși crizele la nivel mondial se multiplică.

Bun găsit,

Iată principalele știri:

  • Vladimir Putin și-a pierdut cumpătul în timpul primei ședințe a guvernului din 2023, certându-l în public pe unul dintre miniștrii săi pentru întârzierea unor contracte militare.
  • Procurorul general al SUA a numit un consilier special pentru a supraveghea ancheta privind gestionarea documentelor clasificate după ce Joe Biden și-a încheiat mandatul de vicepreședinte.
  • Politicienii români continuă să tacă în privința verdictului de plagiat la adresa lui Lucian Bode, iar ministrul de Interne încă nu a reacționat la acuzațiile aduse la adresa „Doi și-un sfert”.

„Tot ce e necesar” pentru Soledar

Forțele ucrainene își mențin pozițiile în Soledar și provoacă pierderi semnificative trupelor rusești, a spus aseară Volodimir Zelenski, într-un discurs în care a promis să trimită militarilor săi „tot ce este necesar”, relatează RFE/RL.

El a adăugat că a fost luată în calcul și consolidarea forțelor armate ucrainene cu echipamente și arme furnizate de țările occidentale. Detalii în blogul Europa Liberă.

The Guardian scrie că remanierea militară a lui Vladimir Putin ține mai mult de politică decât de o schimbare de strategie în război: pe lângă nemulțumirile privind situația din teren, este posibil ca președintele rus să-l fi pus pe generalul Gherasimov la conducerea invaziei pentru a echilibra tensiunile dintre armată și grupul Wagner.

Militari ucraineni din Brigada 43 de artilerie grea, după un atac asupra trupelor ruse, în apropiere de Soledar, Ucraina, 11 ianuarie 2023.

Europa Liberă explică și celelalte schimbări la vârful conducerii militare care se ocupă de invazie, iar istoricul Armand Goșu spune că „mai sus de Gherasimov nu mai poate să vină decât Putin în persoană la conducerea operațiunii din Ucraina”.

De altfel, Putin și-a exprimat public nemulțumirile privind mersul războiului său în Ucraina, ieri, în timpul primei ședințe a guvernului rus din 2023.

Vladimir Putin și-a pierdut cumpătul, certându-l pe ministrul comerțului și industriei, Denis Manturov, și acuzându-l de întârzieri birocratice în comandarea avioanelor civile și militare.

„Prea mult timp, durează prea mult... De ce faceți pe prostul? Când vor fi semnate contractele?”, a fost mustrarea liderului rus, conform BBC.

Problema documentelor clasificate în SUA

Crizele legate de drepturile omului care au avut loc în 2022 au provocat suferințe umane imense, dar au deschis și noi oportunități pentru un leadership global în acest domeniu, se arată în raportul anual al Human Rights Watch (HRW) publicat ieri, transmite RFE/RL.

Pe alt plan, Bloomberg analizează că economia mondială se află pe o cale de mijloc, între recesiune și „aterizare ușoară”, după ce vremea mai caldă a atenuat criza energetică din Europa, în SUA apar semne că inflația încetinește, iar redeschiderea bruscă a Chinei schimbă perspectivele de creștere a economiei.

Pe acest subiect, Reuters informează că vârful infectărilor cu Covid va dura două-trei luni, urmând ca zonele rurale să fie afectate.

Pacienți într-un departament de urgență al unui spital din Shanghai, China, 4 ianuarie 2023.

Despre relaxarea Chinei în privința măsurilor anti-Covid, Rusia a anunțat ieri că nu vede niciun pericol și că nu va impune restricții suplimentare asupra persoanelor care sosesc din țara vecină, scrie Reuters.

Asta deși în Rusia a fost anunțat ieri primul caz oficial de infectare cu tulpina Kraken, despre care OMS a spus că este cea mai transmisibilă variantă, conform Radio Svoboda.

Radio Farda transmite că proiectul de buget al Iranului pentru noul an, care începe în martie, prevede o creștere bruscă a cheltuielilor militare și de securitate. Un detaliu interesant: bugetul penitenciarelor a crescut cu peste 50%, după valul de proteste din ultimele luni.

Între timp, în Brazilia, președintele Lula suspectează că angajații pro-Bolsonaro au ajutat mulțimea să intre în palatul prezidențial, în timpul asaltului din urmă cu o săptămână, scrie The Guardian. De asemenea, poliția braziliană a găsit în locuința unui fost ministru al lui Bolsonaro un proiect menit să anuleze rezultatul alegerilor de anul trecut, conform CNN.

La Washington, procurorul general al SUA a anunțat ieri numirea unui consilier special care să investigheze modul în care au fost gestionate documente guvernamentale sensibile după ce Joe Biden a părăsit funcția de vicepreședinte, transmite Reuters.

Președintele american a răspuns că documentele erau încuiate într-un mod sigur în garajul său și a promis că va coopera în acest sens, iar majoritatea publicațiilor, fie ele americane sau europene, fac comparația între cazul lui Joe Biden și cel al lui Donald Trump.

NYT relatează că sunt „diferențe majore”: de la conținut documentelor, până la modul în care au fost păstrate, cum au ajuns fișierele în acele locuri și până la modul în care cei doi oficiali au reacționat.

Susținători ai fostului președinte brazilian Jair Bolsonaro în timpul asaltului asupra Congresului, din 8 ianuarie 2023.

În Europa, aproape jumătate din populație spune că nivelul de trai a scăzut deja, în timp ce 39% se așteaptă la o scădere în acest an, pe măsură ce crizele se agravează, relatează Euronews.

O veste bună vine din Suedia, țară în care a fost descoperit cel mai mare zăcământ de minereuri rare din Europa: peste un milion de tone, relatează BBC.

Ele sunt folosite de la telefoane mobile până la rachete și, în prezent, nu sunt exploatatea nicăieri pe continent. Oficialii suedezi au spus că aceasta reprezintă o șansă de a reduce dependența UE de China, de unde este importat 98% din necesar.

Tăcere pe toate fronturile

După ce eurodeputata belgiană Maria Arena a demisionat de la șefia comisiei pentru drepturile omului din Parlamentul UE, susținând că nu este implicată în scandalul de corupție „Qatargate”, Libertatea scrie că europarlamentarul român Cristian Bușoi a procedat la fel: nu și-a declarat călătoriile plătite de Qatar.

Lucian Bode, care a primit un nou verdict de plagiat, a fost întâmpinat pe Aeroportul Cluj, de către un alt călător, cu mesajul „Demisia! Sunteți plagiator dovedit!”

Ministrul nu a oferit până acum o reacție nici la investigația Recorder, în care sunt acuzate abuzuri și intervenții politice pentru înlăturarea unor ofițeri incomozi de la Direcția Generală de Protecție Internă (Doi și-un sfert), instituție care se află în subordinea sa.

Despre acest caz, Libertatea scrie că șefii nu cheamă ofițerii „doi și-un sfert” să le caute microfoanele din birouri pentru că se tem că sunt ascultați chiar de ei.

Pe plan economic, ministrul de Finanţe afirmă că puseul inflaţionist s-a încheiat, iar potrivit lui Adrian Câciu va fi o inflație dintr-o singură cifră la finalul anului, conform News.ro.

Lucian Bode, premierul Nicolae Ciucă și ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, în ultima ședință de guvern din anul 2022.

Europa Liberă explică de ce unele scumpiri din România par să nu aibă niciun sens, iar Economedia temperează laudele premierului Nicolae Ciucă și vorbește despre marile riscuri economice pe care acesta le păstrează sub tăcere când vorbește despre România drept „a 19-a cea mai complexă și sofisticată economie a lumii”.

Digi24 scrie despre al doilea deces de flurona (infecția simultană de gripă și Covid) în România, iar medicii atrag atenția că secțiile de terapie intensivă funcționează la capacitate maximă.

Hotnews scrie că guvernul Greciei își asumă o inițiativă pentru extinderea Spațiului Schengen cu Bulgaria și România, întrucât țara va fi unificată rutier.

La „Țară în service”, Europa Liberă vă prezintă de ce a expirat programul „Cornul și laptele” și ce poate face statul pentru a hrăni elevii săraci și cum România a fost ajutată de „aliatul Celsius”, iar din acest motiv are mai mult gaz decât consumul necesar.

Alte știri:

Așteptăm mesajele dumneavoastră cu sugestii și critici la adresa de e-mail treiminute@rferl.org sau pe pagina de Facebook.

Weekend liniștit,
George