Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Cel puțin 23 de oameni, printre care și trei copii, au murit în atacul cu rachete rusești asupra orașului ucrainean Vinița, din centrul țării, departe de linia frontului din Donbas.
- Președintele Italiei a refuzat cererea premierului Mario Draghi de a demisiona după ce a pierdut sprijinul partenerului de coaliție, partidul populist Mișcarea 5 stele.
- Comisia Europeană pregătește propuneri de reducere a consumului de energie și ar urma să recomande limitarea temperaturii din instituții la 19 grade Celsius la iarnă.
Stat „terorist”, caut soldați
Atacul cu rachete lansat de Rusia cu ajutorul unui submarin din Marea Neagră a ucis cel puțin 23 de oameni în orașul ucrainean Vinița, din centrul țării. Printre morți se află trei copii, transmite Reuters. Zeci de oameni erau spitalizați aseară, iar aproape 30 erau declarați dispăruți.
Occidentul a condamnat categoric atacul, inclusiv la reuniunea G20 a miniștrilor de Finanțe, unde reprezentanții SUA și ai Canadei le-au spus participanților din Rusia că sunt complici la atrocitățile comise de forțele Moscovei în Ucraina, dar președintele Ucrainei cere mai mult decât condamnări publice.
Departe de linia frontului din estul Ucrainei, Vinița e un oraș cu 370.000 de locuitori. Președintele Volodimir Zelenski a descris Rusia drept un „stat terorist” și a cerut comunității internaționale „confiscarea tuturor bunurilor și fondurilor rusești din toate țările lumii” pentru a compensa „victimele terorii ruse”, adaugă CNN.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski spune că Rusia este un „stat terorist”. Imagine din 14 iulie 2022.
În intervenția la o conferință internațională de la Haga, Zelenski a cerut inițierea unui tribunal special pentru investigarea invaziei rusești din Ucraina, iar 45 de țări au căzut de acord să își coordoneze investigațiile cu privire la acuzațiile de crime de război la adresa Rusiei. În prezent sunt deschise circa 23.000 de astfel de anchete, precizează The Guardian.
The New York Times scrie că pierderile Rusiei din estul Ucrainei au forțat-o să amâne noi atacuri în Donbas până la regruparea forțelor, dar Moscova ține să demonstreze zilnic că arsenalul rachetelor cu rază lungă poate cauza moarte și distrugeri departe de front.
Radio Free Europe remarcă încercările aproape disperate ale Rusiei de a găsi noi recruți, oferind contracte și de 3.400 de dolari pe lună, prin afișe lipite în blocuri, uneori deasupra celor cu programul întreruperii apei calde.
Și România se pregătește „în caz de”. Citiți în Europa Liberă România cine sunt românii care ar trebui să se întoarcă din străinătate, în caz de război, și pe banii cui – detalii despre proiectul care îi vizează pe românii încorporabili, rezerviștii voluntari și rezerviștii.
„Ultima vară dinaintea iernii rusești”
Înaintea unei ierni pline de incertitudini economice, Comisia Europeană (CE) pregătește un plan menit să limiteze consumul de energie, scrie Euractiv. CE ar urma să prezinte, miercuri, planul numit „Economisiți gaz pentru o iarnă sigură” menit să prevină crizele care ar putea apărea la iarnă în unele state membre.
Printre recomandări: obligarea clădirilor publice să limiteze încălzirea la 19°C și răcirea la 25°C (nu mai mult de 19 grade, la iarnă, în instituții și nu mai puțin de 25 de grade în timpul verii).
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, dă asigurări că România este pregătită pentru orice scenariu în privința unei crize energetice la iarnă. Personal, nu vrea limitarea temperaturii din instituții, la iarnă, la 19 grade Celsius, așa cum ar urma să recomande Comisia Europeană.
Ministrul român al Energiei spune că ideea nu e pe placul Bucureștiului, din motive mai degrabă subiective: „Am trăit aceste restricții, nu prea ne sunt pe plac. Şi nici mie nu-mi sunt pe plac. /.../ 19 grade iarna mi se pare frig”, a spus Virgil Popescu la Digi24.
El a adăugat că prețul benzinei la pompă „ar trebui” să scadă în condițiile în care a scăzut prețul barilului de petrol. Virgil Popescu a admis că va fi o iarnă „complicată”, mai ales dacă Rusia întrerupe livrările de gaze către Europa, dar insistă că România ar fi pregătită.
Este „ultima vară a Europei dinaintea iernii rusești”, scrie Politico, care prevede că Vladimir Putin va pune guvernele Europei în fața unor alegători „mai săraci, mai flămânzi, mai înfrigurați”.
Mario Draghi și „ultimii adulți” din politica europeană
Premierul Italiei, Mario Draghi a supraviețuit joi unui vot de încredere, dar nu cu ajutorul partenerilor din Coaliție, Mișcarea 5 stele. E motivul pentru care nu mai crede în rămânerea la guvernare și și-a prezentat demisia președintelui Sergio Mattarella. Acesta a spus „Nu”, dar nu e clar ce urmează, semnalează BBC.
Mario Draghi a fost la Kiev pe 16 iunie. Plecarea sa din fruntea guvernului italian ar fi o lovitură pentru strategiile europene în fața războiului, a crizei energetice, a inflației galopante, consideră unii jurnaliștii europeni.
Premierul Draghi ar putea rămâne în funcție după ce merge din nou în fața parlamentului miercuri, scriu jurnaliștii britanici, care descriu evenimentele de ieri din Italia drept o adevărată „dramă”. Aceasta a fost declanșată de refuzul Mișcării 5 stele de a accepta pachetul de ajutor economic în valoare de 23 de miliarde de euro destinat familiilor și afacerilor. Ar fi fost „prea puțin”, a pretins liderul partenerilor populiști ai lui Draghi, Giuseppe Conte.
Comisia Europeană privește evoluțiile cu „uimire îngrijorată”, a spus comisarul european pentru Economie, italianul Paolo Gentiloni, iar oameni de afaceri italieni au descris atitudinea Mișcării 5 stele drept „iresponsabilă”.
Unele partide de dreapta vor alegeri anticipate, adaugă BBC, dar incertitudinea politică va pune în pericol eforturile Italiei de a face față provocărilor economice.
Efectele plecării lui Draghi s-ar simți și dincolo de granițele Italiei, „Europa are nevoie de el”, scrie Politico. Dacă pleacă, l-ar pierde pe unul dintre ultimii „adulți” de la masa deciziilor europene.
Draghi, în vârstă de 74 de ani, e considerat salvatorul monedei unice în perioada crizei financiare și are un rol vital în menținerea stabilității celei de-a treia economii europene în ajunul crizei gazelor și cu un război în vecinătate, scrie Politico.
Joe Biden a fost în 14 iulie la Ierusalim. În imagine, alături de premierul Israelului, Yair Lapid, fost ministru de Externe, care asigură conducerea guvernului până la alegerile anticipate.
Presa internațională analizează pe larg vizita președintelui SUA, Joe Biden, în Orientul Apropiat. Jurnaliștii de la BBC analizează controversele legate de „compromisul” întâlnirii acestuia cu prințul saudit Mohammed bin Salman, în timp ce The New York Times remarcă diferențele de opinie dintre SUA și Israel în privința abordării programului nuclear al Iranului. Indiferent de acestea, primirea lui Biden în Israel a fost una „călduroasă”, scrie David E. Sanger.
Tot în The New York Times, o analiză a încetinirii masive a economiei chineze în urma deciziilor controversate cu privire la gestionarea pandemiei de Covid, în timp ce CNN remarcă „dovada de forță” arătată Chinei și Rusiei în această săptămână de exercițiul avioanelor de război americane și japoneze.
Presa din SUA analizează pe larg acuzația că Serviciul Secret, care răspunde de securitatea demnitarilor, a șters o serie de mesaje text trimise în timpul insurecției din 6 ianuarie 2021.
Ministrul român al Educației, Sorin Cîmpeanu, a prezentat în această săptămână noile propuneri de modificare a legilor educației.
În România, continuă analiza propunerilor de modificare a legilor Educației. „România educată a marelui meditator: fabrici de meditații, mediocritate și bulevarde pentru corupție”, scrie Ioana Ene Dogioiu în spotmedia.ro. Despre reacțiile la introducerea admiterii la colegiile naționale, a scris Andreea Ofițeru în Europa Liberă România.
G4Media are „vești bune pentru judecătorii care au admis cererile premierului Ciucă în dosarele de plagiat: Marius Iosif va avea o pensie de 21.885 lei/lună, iar Ionela Tudor este pe punctul de a promova la o instanță superioară”.
Alte articole de citit neapărat:
- Presa din România și amintiri din „epoca Năstase”. Cu ce probleme se confruntă jurnaliștii.
- Parlamentarii cu pensii speciale, o analiză a declarațiilor de avere.
- Arșinel, Mironov, Cornel Dinu, „revoluționarii” care își pierd privilegiile.
Așteptăm mesajele voastre la treiminute@rferl.org.
Un weekend frumos,
Carmen