Iată principalele știri:
- NATO își intensifică operațiunile de supraveghere în Marea Neagră în urma „acțiunilor periculoase” ale Rusiei în zonă.
- Oficialii ucraineni anunță un avans al contraofensivei în regiunea Zaporojie cu obiectivul de a ajunge până la Marea Azov, în sudul țării, și a bloca legătura terestră a forțelor Rusiei de aici cu Crimeea.
- Planurile Guvernului României de a reduce cheltuielile și a spori încasările la buget sunt discutate astăzi cu reprezentanții Camerei de Comerț Americană în România – AmCham, după ședința de guvern. Mai multe variante vehiculate până acum au fost criticate de mediul de afaceri și de experți.
Mai mult NATO în Marea Neagră
Vladimir Putin și-a dorit mai puțin NATO în apropierea Rusiei și a primit mai mult, spunea secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, încă de anul trecut. Concluziile reuniunii de ieri a Consiliului NATO – Ucraina confirmă – NATO își va spori misiunile de supraveghere a Mării Negre. România și Bulgaria sunt menționate în mod repetate în comunicatul NATO.
Decizia vine după atacurile, inclusiv asupra porturilor de la Dunăre, care au urmat retragerii Rusiei din acordul ce garanta securitatea navelor cu grâne ucrainene din Marea Neagră. „Rusia e în totalitate responsabilă de acțiunile periculoase din zona Mării Negre”, a spus Jens Stoltenberg.
NATO critică atât atacurile, cât și retragerea din acord în sine, pe care o descrie ca un mod al Kremlinului de a transforma foametea în armă. Prețul cerealelor a crescut din nou, notează NPR, după ce retragerea din acord a Rusiei a fost urmată de atacuri asupra silozurilor și depozitelor de cereale ucrainene.
O combină încarcă grâu într-un camion lângă satul Kivșovata, din regiunea Kiev, pe 18 iulie 2023.
SUA și aliații săi caută soluții pentru a preveni o criză alimentară globală, scrie și CNN – fie o sporire a capacității de depozitare, fie identificarea unor noi rute de transport al grânelor ucrainene. În plus, SUA cer liderilor africani, care participă azi și mâine la un summit la St. Petersburg, să discute cu Vladimir Putin despre urmările practice ale deciziilor lui asupra oamenilor din Africa, transmite France24.
The Guardian notează atacul din timpul nopții asupra Odesei, oraș-port la Marea Neagră, în care a murit o persoană, dar și anunțul Republicii Moldova care a cerut ca 45 de diplomați și angajați ai ambasadei Rusiei la Chișinău să părăsească țara.
Vor fi „mai puțini indivizi care să destabilizeze țara”, a spus ministrul de Externe, Nicu Popescu, citat de colegii mei de la Radio Europa Liberă Moldova.
Contraofensiva. E sau nu e?
Presa americană analizează azi semnalele că forțele ucrainene și-ar intensifica atacurile. Contraofensiva începută acum două luni, care nu a produs până acum rezultate notabile, ar fi prins avânt. BBC relatează însă despre cum „s-a bâlbâit” contraofensiva în sud, unde rușii au pregătit o apărare greu de străpuns.
Între timp, CNN scrie că Ucraina ar anunța un progres treptat în sud, iar The New York Times citează oficiali americani potrivit cărora principalul moment al contraofensivei s-ar putea să înceapă abia acum. Ucraina ar aduce în prima linie mii de militari, dintre care mulți nu au luptat până acum, dotați cu echipamente și cunoștințe occidentale.
Și The Washington Post notează un posibil nou moment în război – avans în regiunea Zaporojie, intenție de atingere a țărmului Mării Azov, în sud, dar jurnaliștii WP sunt mai precauți – și apărarea Rusiei are rezultate, iar mișcările ucrainene ar putea fi doar unele de pregătire a adevăratelor atacuri.
Editorialul lui Jason Willick din Washington Post ridică întrebarea pe care mulți oficiali se feresc să o formuleze - Când e timpul potrivit pentru negocieri? Willick spune că, desigur, orice e posibil, dar șansele reale ca Ucraina să înregistreze o victorie militară definitivă asupra forțelor care i-au invadat teritoriul sunt extrem de reduse, ceea ce înseamnă că e nevoie de „înțelepciune și flexibilitate”. Asta nu au avut liderii din Primul Război Mondial, care au vrut victorie totală și au transformat un milion de morți în 20 de milioane.
Reuters notează o vizită – Rusia și China merg în Coreea de Nord și își „fac poze” cu armament interzis de Națiunile Unite prin decizii adoptate cu sprijinul Rusiei și Chinei. Prezența lui Serghei Șoigu în delegația rusă este prima vizită a unui ministru rus al Apărării în Coreea de Nord după destrămarea Uniunii Sovietice.
Liderul Coreei de Nord, Kim Jong Un, și ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, la o expoziție de armament, pe 27 iulie 2023.
Cine reduce deficitul României?
„Austeritatea PSD-PNL este doar pentru privați”, scrie Cristian Pantazi în G4Media și trece în revistă principalele modificări avute în vedere, potrivit discuțiilor de până acum, de Guvernul României pentru a reduce din deficitul bugetar. „Statul obez e protejat, noile taxe și impozite pregătesc recesiunea”, conchide jurnalistul. Cristian Pantazi remarcă lipsa oricărei analize de impact și oportunitate pentru măsurile pe care le discută liderii PSD și PNL.
Un exemplu concret, în Europa Liberă. Colega mea Oana Despa explică „enigmele taxării proprietăților scumpe. Guvernul vrea bir pentru ce depășește 500.000 de euro, analiștii sunt sceptici”.
Un alt exemplu – al unei decizii deja luate fără să conteze, de fapt, urmările – este cel despre care relatează în Europa Liberă Cezar Amariei: aprovizionarea magazinelor, spitalelor și școlilor este în pericol ca urmare a adoptării deciziei de plafonare a adaosului comercial la unele produse alimentare.
Potrivit mai multor publicații din România, liderii PSD și PNL - premierul Marcel Ciolacu și fostul premier Nicolae Ciucă - discută zilele acestea măsurile fiscale despre care pretind că ar reduce deficitul bugetar.
„Coaliția discută taxarea banilor scoși din țară de multinaționale și impozitarea salariilor din IT”, notează Digi24.
Presa din România scrie și despre achitarea definitivă a fostului ministru de Interne, Gabriel Oprea, în dosarul morții polițistului Bogdan Gigină. Din Europa Liberă vă mai recomand „Misterul incendiului de la centrul pentru copii din București. Enel dă vina pe spital pentru pana de energie”, precum și one2one – „Drepturile omului nu înseamnă că o majoritate trebuie să fie de acord”, spune ambasadorul Marii Britanii în România, Andrew Noble, în interviul acordat Adrianei Nedelea.
Alte știri
- Cancelaria Federală de la Viena anunță că Austria își menține dreptul de veto în ceea ce privește aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, potrivit informațiilor din Die Tageszeitung, preluate de Hotnews.
- Românii Constantin Popovici şi Cătălin Petru Preda au cucerit medalile de aur, respectiv argint, joi dimineață, în proba de sărituri în apă de la mare înălţime (27 m) de la Campionatul Mondial 203 de nataţie de la Fukuoka (Japonia).
- Cântăreața Sinead O’Connor a murit la 56 de ani. Cunoscută mai ales pentru Nothing compares 2 U, O’Connor a lansat 10 albume de studio între 1987 și 2014, notează BBC.
Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
one2one are azi ultima ediție înainte de vacanță, revine în septembrie
Pe Google News ne puteți urmări aici.
Toate cele bune,
Carmen