Bun găsit,
Iată principalele știri:
- La o săptămână de la alegerile locale și europene, România nu are încă rezultate finale ale votului din 9 iunie. Contestațiile pun la îndoială respectul față de principiile democratice, în timp ce partidele au trecut mai departe și se pregătesc de prezidențiale.
- Europa Liberă a numărat zeci de mii de buletine de vot dispărute în București și în țară.
- Conferința pentru pace în Ucraina s-a încheiat cu o declarație semnată de peste 80 de țări, care reiterează principiul integrității și suveranității teritoriale. India, Arabia Saudită, Africa de Sud și Emiratele Arabe Unite nu au semnat documentul.
Votul tău (nu) contează
Biroul Electoral Central (BEC) anunță în continuare doar rezultate provizorii și/sau parțiale, la o săptămână după alegerile locale și europene din 9 iunie.
Doar sectorul 2 din București pare să mai aibă ocazia unor renumărări. În rest, Biroul Electoral Central (BEC) a dat pe bandă hotărâri în care respinge cererile de renumărare a voturilor sau de reorganizare a alegerilor.
„Democrația din România e puternic afectată de neregulile de la alegeri, iar Europa nu ne va mai salva”, scrie jurnalistul Emilian Isăilă în Spotmedia.
Primarul sectorului 2, Radu Mihaiu, și-a petrecut ultimele zile numărând voturi lipsă și contestând rezultatele alegerilor din numeroase secții.
Întrebarea simplă e cum poți să spui unui om că votul lui contează când i l-ai șters din pix? Cum poți să spui unui om că votul lui contează, când zeci de mii de buletine de vot dispar, după cum a numărat Europa Liberă?
Potrivit USR, citat de The Epoch Times, numărul voturilor anulate și pierdute ar fi de 1,5 milioane. În Piața Victoriei, un protest mic ca număr de participanți, dar existent patru seri la rând, după cum remarcă Agerpres, în rest, liniște și priviri spre viitor.
Următoarea bătălie e tot ce contează
Pentru Puterea din România, tema unor nereguli, greșeli, incompetențe sau chiar fraude în alegeri nu există. Șeful BEC, Toni Greblă, rămâne în funcție, în ciuda plângerilor USR.
Politic, PSD și PNL privesc doar spre viitor, spre alegerile prezidențiale. E nevoie ca cele două partide să aibă proprii candidați, transmite șeful PNL, Nicolae Ciucă, potrivit Agerpres, care preia interviul acordat Prima News.
Cătălin Drulă (stânga) se retrage de la șefia USR după rezultatele proaste la alegerile din 9 iunie. Elena LAsconi vrea să îreia funcția și să fie candidat USR la prezidențiale.
Ultimele zile au văzut și dezbaterea aprinsă despre data la care ar putea avea loc prezidențiale. „PSD și PNL se amenință cu ruperea coaliției și mutarea datei alegerilor pentru Cotroceni”, notează Euronews, dar și discuții despre... smerenie. Smerenia de care are nevoie Marcel Ciolacu, în opinia partenerului Nicolae Ciucă.
Concluzia Antena 3 e că „Ciucă și Ciolacu se vor bate pentru Cotroceni” și că începe căutarea aliaților. „Negociem cu orice partid care dorește să vină să susțină politicile de dreapta”, a declarat șeful PNL.
Aceasta în timp ce PSD își caută drumul spre susținerea lui Mircea Geoană, iar USR spre posibila candidată la președinție.
Primarul USR reales Elena Lasconi e gata să preia și conducerea USR și candidatura la președinție, în timp ce Dominic Fritz a renunțat că mai concureze pentru șefia USR.
Și AUR a depășit analizele post-electorale și e pregătit de prezidențiale. George Simion și-a lansat candidatura, sâmbătă, pe scenă la Arenele Romane.
Zelenski, mereu pregătit pentru pace
La finalul conferinței pentru pace în Ucraina, desfășurată sâmbătă și duminică în Elveția, președintele Volodimir Zelenski a spus că e pregătit să negocieze pacea cu Rusia și mâine, dacă Kremlinul se retrage din zonele ocupate, potrivit BBC.
Președintele Zelenski a încercat să transmită optimism la finalul summitului din Elveția în ciuda faptului că mai multe țări nu au semnat declarația finală, iar China nu a participat.
Jurnaliștii BBC notează că, deși nu a fost invitată, ceea ce a făcut ca nici China să nu participe, Rusia și-a făcut simțită prezența. Putin a transmis la rândul lui, vineri, că Rusia ar accepta o încetare a focului dacă Ucraina se retrage din teritoriile ocupate de forțele ruse. Între timp, se pregătește să viziteze Coreea de Nord, poate chiar mâine.
CNN notează că țări importante nu au semnat declarația finală a summitului din Elveția. Chiar dacă peste 80 au făcut-o, reiterând respectul față de principii internaționale precum suveranitatea și integritatea teritorială, lipsesc India, Arabia Saudită, Africa de Sud, Emiratele Arabe Unite, Brazilia.
The New York Times constată că cea mai importantă întrebare a summitului când și cum ar urma să înceapă Rusia și Ucraina negocieri de pace, a rămas fără răspuns.
Discuțiile au avut loc în timp ce situația de pe front rămâne una extrem de dificilă pentru Ucraina, după cum scriu colegii de la RFE/RL.
Din The Washington Post, o perspectivă nouă – cum arată războiul prin ochii deținuților ucraineni care își recâștigă libertatea luptând în prima linie a frontului. Aproape în oglindă, The New York Times scrie povestea recruților ceceni din armata rusă.
Alte subiecte:
- România are 5.000 de buncăre. Guvernul nu știe câte sunt 100% funcționale — Țară în Service e pe YouTube.
- Cheltuielile globale cu înarmarea nucleară au crescu cu 13% în 2023, transmite The Guardian.
- Peste 134.000 de candidați sunt așteptați azi la prima probă a Bacalaureatului: Limba şi literatura română – oral, transmite Agerpres. (Baftă tuturor!)
Așteptăm mesajele tale la treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Dacă nu l-ați ascultat deja, podcastul Europa Liberă SMARTJOB este pe Spotify, Apple Podcast și Google Podcast.
O săptămână frumoasă,
Carmen