3 minute | America doamnei Harris. Atacurile Ucrainei pe teritoriu rusesc. Fără pensii mai mici în România

Kamala Harris (în fotografie: alături de soțul ei, Douglas Emhoff) este prima femeie de culoare cu șanse reale la a deveni președintele Statelor Unite ale Americii.

Kamala Harris a dat semnalul de politică externă al unei eventuale administrații conduse de ea: SUA ar rămâne un actor activ, care apără democrația, Ucraina și viața. În Rusia, vântul incursiunii Ucrainei continuă să bată puternic. În România, Guvernul face totul pentru pensionari în an electoral.  

Bun găsit, înainte de orice, azi e 23 august. Europa Liberă publică un interviu document cu Regele Mihai, mărturia sa despre 23 august 1944.

Iată principalele subiecte:

  • Convenția Națională Democrată de la Chicago s-a încheiat cu discursul Kamalei Harris, candidata partidului la președinția SUA. Ea a „bifat” toate temele importante, spun analiștii, de la imigrație la o prezență americană activă în lume.
  • În Rusia, forțele ucrainene atacă cu drone o bază militară și un feribot încărcat cu combustibil, în timp de Rusia își continuă avansul în Donețk, estul Ucrainei.
  • Ministrul Muncii din România promite într-un interviu pentru Europa Liberă că pensionarii care au primit decizii ce le diminuează cuantumul pensiei nu vor primi, de fapt, pensii mai mici.

Final glorios

100.000 de baloane, notează BBC, au acoperit stadionul din Washington în care a avut loc congresul menit să o prezinte Americii și lumii pe candidata Partidului Democrat, Kamala Harris, la alegerile prezidențiale din noiembrie.

Potrivit live textului Reuters, vedetele ultimei seri a Convenției i-au inclus pe actorii Kerry Washington, Tony Goldwyn, Eva Longoria și pe cântăreața P!nk, dar momentul central a fost discursul final al vicepreședintei Kamala Harris, care a anunțat că „acceptă nominalizarea”.

Congresele celor două mari partide americane - Democrat și Republican - sunt, în general, adevărate spectacole menite să mobilizeze susținătorii.

Harris promite o nouă cale pentru America, titrează BBC, care notează că discursul lui Harris a pecetluit convingerea democraților că este cea mai bună alegere pentru candidatura la președinție.

E un moment istoric, un candidat femeie de culoare, amintește The Washington Post, care a invitat 10 dintre editorialiștii publicației să-i comenteze discursul: „Aud femeile din suburbii aplaudând”, a spus unul dintre ei. Tot de aici, povestea sloganului adoptat de Kamala Harris: „când luptăm, câștigăm”.

The New York Times a continuat tradiția verificării adevărului din spatele afirmațiilor din discursuri și trece în revistă momentele în care Harris l-a atacat direct pe Donald Trump, pe care l-a numit un periculos și neserios.

Potrivit The Guardian, ea i-a îndemnat pe americani să aleagă libertatea și corectitudinea, nu extremismul lui Trump și tendința acestuia către autoritarism. Câteva concluzii The Guardian, AICI.

Răspunsul lui Donald Trump a venit imediat, pe FoxNews și pe rețeaua sa de socializare: „Nu ea are succes, eu am”, a spus Donald Trump, care, potrivit The Hill, amintește că Harris e vicepreședinte în funcție și nu a rezolvat probleme precum imigrația și inflația.

De notat că Harris nu a ocolit subiectele de politică externă – invadarea Ucrainei de către Rusia, prezența militară a SUA în străinătate, ascensiunea Chinei, importanța NATO, războiul din Gaza:

  • „Mă voi asigura că SUA au cea mai puternică forță militară a lumii”;
  • „Trump a amenințat că SUA vor abandona NATO, l-a încurajat pe Putin să-i invadeze pe aliații noștri”;
  • „Am vorbit cu președintele Zelenski și l-am avertizat despre intențiile Rusiei cu cinci zile înainte de invazie. Am ajutat la coordonarea răspunsului internațional al peste 50 de țări”;
  • „Ca președinte, voi fi alături de Ucraina și de aliații noștri din NATO”;
  • „Voi apăra și ajuta mereu Israelul să se apere. E timpul pentru un acord cu privire la eliberarea ostaticilor și încetarea focului”;
  • „Ce s-a întâmplat în Gaza în ultimele 10 luni este devastator. Nivelul la care se suferă își rupe inima; Palestinienii au dreptul la libertate și auto-determinare”;
  • „Voi menține investițiile în tehnologie pentru ca SUA, nu China să fie liderul global în acest secol”;
  • „Mă voi opune tiraniei și dictatorilor precum Kim Jong-un, care speră să câștige Trump”.

Întregul discurs, video, AICI. Un rezumat în limba română pe hotnews.ro.

Manifestările de stradă pro-palestiniene au continuat în Chicago și în ultima seară a Convenției Naționale Democrate.

Vă mai recomand analiză în infografice a Reuters cu privire la competiția electorală din SUA și cea a reacțiilor lui Donald Trump de la BBC.

Între timp, în Rusia și Ucraina

În timpul nopții, forțele ucrainene au atacat cu drone o bază militară de lângă orașul rusesc Volgograd, baza aeriană Marinovka, și au anunțat capturarea unui nou sat în regiunea Kursk din Rusia, aflată la granița comună a celor două țări, transmite The Guardian.

Despre ce spun oamenii din Kursk, vă semnalez reportajul video al colegilor de la serviciul ucrainean al RFE/RL, dar și analiza cu privire la discursurile publice din Rusia după incursiunea ucraineană pe teritoriul rusesc.

Despre o posibilă schimbare de atitudine față de Vladimir Putin în societatea rusă scrie The New York Times.

Cu privire la relatările din Kursk, Rusia urmărește penal mai mulți jurnaliști, inclusiv pe corespondentul CNN Nick Paton Walsh, pentru că ar fi intrat pe teritoriul Rusiei fără permisiunea autorităților locale. Ei au însoțit forțele ucrainene.

Într-un alt atac ucrainean, notează Reuters, un feribot încărcat cu combustibil, care se afla în portul Kavkaz din regiunea rusă Krasnodar, a fost scufundat. Rusia își continuă avansul în Donețk, estul Ucrainei, unde au loc lupte dure în apropiere de Pokrovsk, potrivit The Guardian.

RFE/RL a vorbit cu oameni din zona Pokrovsk, pe care autoritățile ucrainene se grăbesc să îi evacueze. Îl puteți vedea AICI.

Atac ucrainean în Kursk, Rusia.

Reuters mai scrie că șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, urmează să viziteze centrala nucleară din Kursk, în apropierea căreia rușii au semnalat că ar fi găsit resturi ale unei drone.

În România, în județul Tulcea, scrie G4Media, autorităţile au trimis în timpul nopți un mesaj RO-Alert privind posibilitatea căderii unor obiecte după avertismentul Ministerului Apărării că a identificat drone care se apropiau de teritoriul României.

Drama ucrainenilor în galeria foto RFE/RL: zeci de refugiați ucraineni din Ungaria au ajuns pe stradă după modificarea legislației. Într-o abordare mai largă a „străinilor” care ajung în Ungaria, Politico explică cum s-a inspirat Budapesta de la republicanii din SUA și plănuiește să îi trimită pe refugiați la Bruxelles.

Pensiile lui 2024

Aproape 4,6 milioane de pensionari români trebuie să primească până în septembrie noile decizii de pensionare, recalculate după o formulă nouă. Procesul a început cu sincope majore, după cum a relatat Europa Liberă: aproximativ 11.500 de pensionari au făcut sesizări după ce au primit deciziile recalculate.

În interviul #10întrebări publicat azi de Europa Liberă, ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, insistă că pensionarii care au primit decizii ce le diminuează pensia, nu vor primi mai puțini bani, ci vechea pensie, după modelul „cuantumul mai favorabil”.

Simona Bucura-Oprescu (dreapta) în studioul Europa Liberă.

Pentru cei care nu sunt încă pensionari 😊 - despre soluția pentru o pensie decentă, Europa Liberă a scris aici, iar detaliile drumului către a afla ce pensie o să ai sunt aici.

În Spotmedia, jurnalista Ioana Ene Dogioiu scrie azi despre capcana recalculării pensiilor. Așteptările pensionarilor au fost ridicate atât de sus de politicieni, încât realitatea va avea efectul electoral invers – dezamăgire, nu încântare față de guvernul PSD-PNL.

Alte știri RFE/RL:

Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Pe Google News, ne găsești AICI.

Toate cele bune,

Carmen